\u00a0 \u00cenc\u0103 din din momentul \u00een care Rom\u00e2nia a declarat r\u0103zboi Austro-Ungariei, Regina Maria a Rom\u00e2niei s-a implicat \u00een organizarea serviciului de Cruce Ro\u0219ie, aflat sub \u00cenaltul S\u0103u Patronaj.<\/p>\n Regina a \u00een\u021beles importan\u021ba \u0219i a promovat Societatea de Cruce Ro\u0219ie care fusese \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1876. Printre membrii fondatori se num\u0103raser\u0103 personalit\u0103\u021bi ale epocii precum Nicolae Kretzulescu, C. A. Rosetti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza, Gr. G. Cantacuzino \u0219i Dr. Carol Davila.<\/p>\n Mai apoi, \u00een anul 1906, avea s\u0103 se \u00eenfiin\u021beze \u0219i \u201cSocietatea de Cruce Ro\u0219ie a Doamnelor din Rom\u00e2nia\u201d. Cele dou\u0103 societ\u0103\u021bi aveau s\u0103 func\u021bioneze separat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1915, c\u00e2nd Adunarea General\u0103 a Societ\u0103\u021bii de Cruce Ro\u0219ie a aprobat fuziunea celor dou\u0103 organiza\u021bii.<\/p>\n Cu aceast\u0103 ocazie, Regia Maria, sub al c\u0103rei patronaj se afla Crucea Ro\u0219ie din Rom\u00e2nia la acel moment, le-a trimis rom\u00e2nilor urm\u0103torul mesaj: \u201cCrucea Ro\u0219ie, speran\u021ba tuturor \u00een timp de pace \u0219i r\u0103zboi, trebuie s\u0103 d\u0103inuie. Haide\u021bi s\u0103 o sprijinim to\u021bi, copii \u0219i adul\u021bi, s-o sprijinim cu smerenie, entuziasm \u0219i iubire perfect\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n Prima misiune pe care Regina Maria \u0219i-a asumat-o, odat\u0103 cu \u00eenceputul r\u0103zboiului, a fost organizarea \u0219i coordonarea serviciilor de ambulan\u021b\u0103 care trebuiau s\u0103 \u00eei preia pe r\u0103ni\u021bii de pe front. Coordonat\u0103 de Regin\u0103, Crucea Ro\u0219ie a organizat \u00een Rom\u00e2nia 58 de spitale de campanie, \u00een care au fost \u00eengriji\u021bi peste 150.000 de r\u0103ni\u021bi. De asemenea, organiza\u021bia a asigurat hrana pentru militari \u0219i refugia\u021bi, precum \u0219i pentru popula\u021bia din zonele afectate de lupte.<\/p>\n \u00cens\u0103\u0219i Regina Maria a adus o contribu\u021bie direct\u0103, incontestabil\u0103 \u0219i nepre\u021buit\u0103 la efortul de r\u0103zboi. \u00cen primul r\u00e2nd, a f\u0103cut eforturi neobosite de a \u00eei ajuta pe to\u021bi cei afla\u021bi \u00een nevoie, orfani, v\u0103duve \u0219i r\u0103ni\u021bi deopotriv\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, plin\u0103 de curaj, ea \u00eei sus\u021binea \u0219i-i \u00eencuraja pe solda\u021bi, las\u00e2ndu-i s\u0103 o ating\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eei s\u0103rute m\u00e2inile goale. \u00a0Era modul ei de a le fi aproape, ar\u0103t\u00e2nd astfel c\u0103 nu \u00eei era fric\u0103 de infectarea cu tifosul care lovise Rom\u00e2nia \u00een acea perioad\u0103 \u0219i c\u0103ruia Familia Regal\u0103 \u00eei pl\u0103tise un dureros tribut, prin moartea Principelui Mircea, cel mai mic dintre copiii Regelui Ferdinand I \u0219i Reginei Maria.<\/p>\n <\/p>\n Dup\u0103 cum au povestit martorii, vizitele Reginei Maria \u00een spitalele vremii le creau tuturor o stare de mare emo\u021bie. \u00cembr\u0103cat\u0103 \u00een uniforma alb\u0103 a Crucii Ro\u0219ii, aplec\u00e2ndu-se cu o expresie blajin\u0103 pe fa\u021ba dominat\u0103 de ochii ei alba\u0219tri, pe m\u0103sur\u0103 ce trecea \u00eencet printre paturile solda\u021bilor r\u0103ni\u021bi, era impresionat\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i de reac\u021bia pe care le-o producea, o binecuv\u00e2ntare trimis\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n Regina Maria nu a dat niciodat\u0103 \u00eenapoi de la a-\u0219i face, ce credea Alte\u021ba Sa a fi, datoria ei de onoare pe care o avea fa\u021b\u0103 de poporul rom\u00e2n. Simpla ei prezen\u021b\u0103 le oferea alinarea, nu mai era nevoie de cuvinte. Lacrimile, pe care nu \u00eencerca s\u0103 \u0219i le ascund\u0103, dup\u0103 cum a m\u0103rturisit \u00een jurnal, erau expresia \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103rii acestei datorii regale.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te pandemia de grip\u0103 spanioal\u0103 din 1918, suverana \u00eens\u0103\u0219i era s\u0103 fie atins\u0103 de ea. Aceasta a lovit-o scurt, chiar \u00een clipa supremului ei triumf, acela de a vedea realizat\u0103 Rom\u00e2nia Mare, c\u00e2nd ea era recunoscut\u0103 de c\u0103tre supu\u0219ii drept \u201e\u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor<\/em>\u201d.<\/p>\n \u201eN-am mai scris de 20 de zile! Am fost bolnav\u0103, foarte bolnav\u0103, lovit\u0103 brusc \u0219i pe nea\u0219teptate, pe la spate, cum s-ar spune, \u0219i am fost \u021bintuit\u0103 la pat \u2013 tocmai c\u00e2nd lumea voia s\u0103 se bucure al\u0103turi de mine. Boala m-a luat de s\u00e2mb\u0103t\u0103, m-am trezit cu capul greu \u0219i dureros, am \u00eendurat cu greu c\u00e2teva audien\u021be\u2026 Dar am fost bolnav\u0103 \u2013 o boal\u0103 oribil\u0103, dureroas\u0103, cum n-am avut \u00een via\u021ba mea. Zile \u00eentregi de febr\u0103 chinuitoare \u0219i grea\u021b\u0103, sl\u0103biciune, halucina\u021bii crunte \u0219i insomnia ne\u00eentrerupt\u0103, p\u00e2n\u0103 am crezut c\u0103 voi \u00eennebuni. Deci aceasta e celebra grip\u0103 spaniol\u0103 \u2013 ei bine, de acum \u0219tiu c\u0103 nu e de glum\u0103 cu ea<\/em>\u201d, nota Regina pe 26 decembrie 1918 \u00een Jurnalul ei de r\u0103zboi, pe care l-a \u021binut \u00een perioada 1916-1919.<\/p>\n Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, dar deja trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la debutul bolii, robustul organism al Reginei Maria reu\u0219e\u0219te s\u0103 biruie suferin\u021ba: \u201eM\u0103 t\u00e2r\u0103sc de colo-colo, dar \u00een fiecare zi sunt tot mai puternic\u0103. Nu \u00eemi accept invaliditatea, detest din tot sufletul via\u021ba aceasta \u00een care sunt obligat\u0103 s\u0103-mi menajez s\u0103n\u0103tatea \u0219i nu pot face un pas f\u0103r\u0103 s\u0103 se agite \u00een spatele meu cineva dup\u0103 un \u0219al, o fereastr\u0103 deschis\u0103 sau altceva\u201d. <\/em>Pe 4 ianuarie 1919, regina Rom\u00e2niei \u00eenvinge definitiv \u0219i gripa spaniol\u0103 c\u0103reia \u00eei c\u0103zuser\u0103 victime generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Oituz \u0219i M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, precum \u0219i Fotin Enescu, un bun ministru al Domeniilor, foarte apreciat de c\u0103tre Regina Maria.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Ecaterina Teodoroiu, faimoasa \u201cEroin\u0103 de la Jiu\u201d, a fost asistent\u0103 medical\u0103 \u00een Primul R\u0103zboi Mondial<\/strong><\/p>\n Pe numele ei adev\u0103rat C\u0103t\u0103lina Toderoiu, s-a n\u0103scut \u00een 1894 \u00een Targu-Jiu. \u00cenv\u0103\u021b\u0103toarea ei a trecut-o \u00een catalog sub numele de Ecaterina Teodoroiu, pe care l-a p\u0103strat toat\u0103 via\u021ba.<\/p>\n \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, Ecaterina a ajuns pe front \u00eent\u00e2i ca asistent\u0103 medical\u0103, lucru mai pu\u021bin cunoscut despre ea. Turnura dramatic\u0103 \u00een destinul familiei ei a f\u0103cut-o s\u0103 renun\u021be la a-i ajuta pe r\u0103ni\u021bi \u0219i a determinat-o s\u0103 devin\u0103 combatant.<\/p>\n Urm\u0103ri\u021bi mai jos un fragment dintr-o scrisoare p\u0103strat\u0103 la Muzeul Militar Na\u021bional \u201dRegele Ferdinand I\u201d din Bucure\u0219ti\u201d: \u201cLa decretarea mobiliz\u0103rii \u00een august 1916 am fost \u00eentrebuin\u0163at\u0103 ca cerceta\u015f\u0103 la \u00eengrijirea r\u0103ni\u0163ilor \u00een T\u00e2rgu Jiu. Venind chemat\u0103 la Bucure\u015fti de M.S. Regina, m-am dus, iar la re\u00eentoarcere, cu ocazia celei de-a doua invazii a nem\u0163ilor la T\u00e2rgu Jiu, am aflat c\u0103 tata, ca sublocotenent de rezerv\u0103 \u00een Regimentul 18 Gorj, a fost f\u0103cut prizonier, iar doi fra\u0163i ai mei, unul sublocotenent de rezerv\u0103 la Regimentul 7 C\u0103l\u0103ra\u015fi \u015fi cel\u0103lalt locotenent \u00een Regimentul 5 V\u00e2n\u0103tori, sunt am\u00e2ndoi mor\u0163i pe c\u00e2mpul de onoare. Nemaig\u0103sind nici pe mama mea \u015fi lipsit\u0103 de orice ajutor, m-am hot\u0103r\u00e2t a m\u0103 \u00eenscrie voluntar\u0103 pentru a-i r\u0103zbuna pe ai mei.\u201d<\/p>\n A luat parte la bat\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti \u0219i a murit \u00een 1917, la doar 23 de ani. A fost decorat\u0103 cu Virtutea Militar\u0103, dup\u0103 ce fusese decorat\u0103 \u0219i cu Virtutea Cercet\u0103\u0219easc\u0103<\/p>\n <\/p>\n Ecaterina Teodoroiu dup\u0103 avansarea ca sublocotenent, martie 1917 \u00a9 Colec\u021bia Dorin Brozb\u0103<\/em><\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n <\/p>\n Al\u0103turi de Regina Maria a Rom\u00e2niei, un rol important \u00een \u00a0dinamizarea Crucii Ro\u0219ii Rom\u00e2ne l-au avut doamnele din \u00eenalta aristocra\u021bie care au urmat exemplul acesteia \u0219i s-au implicat \u00een activitatea de \u00eengrijire a r\u0103ni\u021bilor.<\/p>\n Un astfel de exemplu este cel al Colettei Lahovary-Plagino, fiica diplomatului Alexandru Lahovary \u0219i so\u021bia sportivului George Plagino, membru al Comitetului Interna\u021bional Olimpic.<\/p>\n \u00cenc\u0103 de la izbucnirea Primului R\u0103zboi Balcanic, aceasta a urmat cursuri de infirmier\u0103. Apoi, timp de patru ani, a muncit ca voluntar \u00een cadrul Spitalului Br\u00e2ncovenesc, unde a avut grij\u0103 de primii r\u0103ni\u021bi care soseau de pe fronturile unde lupta Armata Regal\u0103 Rom\u00e2n\u0103. \u00cen toamna anului 1916, \u00een condi\u021biile \u00een care \u00eencepuse refugiul spre Ia\u0219i, Colette Lahovary-Plagino a devenit \u0219efa unei echipe de infirmiere care se ocupa de cei transporta\u021bi cu un tren sanitar. Din prim\u0103vara anului 1917, a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de bolnavii de tifos. Pentru munca sa, ea accepta doar ra\u021bia de m\u00e2ncare care i se oferea, refuz\u00e2nd s\u0103 fie pl\u0103tit\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul conflagra\u021biei mondiale, Colette Lahovary-Plagino a avut grij\u0103 de orfanii de r\u0103zboi.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Maica Mina – infirmier\u0103<\/strong><\/p>\n <\/p>\n O alt\u0103 eroin\u0103 a Primului Razboi Mondial este Marina Hociot\u0103 sau maica Mina, n\u0103scut\u0103 sub ocupa\u021bie austro-ungar\u0103 \u00een 1896, \u00een Transilvania. La numai 14 ani, Marina a venit \u00een Regat, trec\u00e2nd Carpa\u021bii, \u0219i a mers la M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratec, unde s-a \u0219i c\u0103lug\u0103rit la 18 ani.<\/p>\n C\u00e2nd a \u00eenceput Primul R\u0103zboi Mondial, Maica Mina s-a oferit ca infirmier\u0103 pentru r\u0103ni\u021bii de pe front. Pentru curajul ar\u0103tat, fiind \u0219i r\u0103nit\u0103 \u00een 1917, \u0219i pentru modul exemplar \u00een care i-a \u00eengrijit pe r\u0103ni\u021bi \u0219i pe bolnavii de tifos, a fost f\u0103cut\u0103 sub-locotenent \u0219i a fost decorat\u0103, \u00een 1918, cu Crucea Comemorativ\u0103.<\/p>\n Apoi, \u00een anul 1968, la 50 de ani de la prima conflagra\u021bie mondial\u0103, maica Mina a fost decorat\u0103 cu medalia Virtutea Militar\u0103.<\/p>\n Maica Mina a fost decorat\u0103 cu Crucea Comemorativ\u0103 \u0219i cu Virtutea Militar\u0103 \u00a9 Mihai Andrei Aldea<\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Marta Buteanu, medic, prima femeie cu grad didactic universitar<\/strong><\/p>\n <\/p>\n La fel ca Ecaterina Teodoroiu, Marta Buteanu este nu numai o eroin\u0103 \u00een halat alb din timpul Primului R\u0103zboi Mondial, dar este \u0219i un exemplu remarcabil pentru transformarea radical\u0103 a rolului femeii \u00een societatea care se n\u0103\u0219tea odat\u0103 cu Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n N\u0103scuta \u00een 1888 la Beiu\u0219, \u00een Transilvania, Marta Buteanu a profesat la Universitatea de Medicin\u0103 din Budapesta, devenind prima femeie din Rom\u00e2nia cadru didactic universitar.<\/p>\n Via\u021ba sa a fost evocat\u0103 de istoricul Oana Habor de la Universitatea Babe\u0219 Bolyai. Potrivit istoricului, \u00eenainte s\u0103 fie r\u0103pus\u0103, la numai 30 de ani, de gripa spaniol\u0103, \u00een spitalul din Budapesta unde lucra \u0219i \u00eengrijea bolnavi afecta\u021bi de pandemia din 1918, Marta Buteanu a spus: \u201dAm fost foarte fericit\u0103 \u00een ultimii ani. Nu am tr\u0103it degeaba\u201d.<\/p>\n \u00a0<\/em><\/p>\n Toate aceste pove\u0219ti ale c\u00e2torva dintre eroinele Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i ale pandemiei de grip\u0103 spaniol\u0103 din Rom\u00e2nia demonstreaz\u0103 c\u0103 sentimentul datoriei, curajul \u0219i iubirea fa\u021b\u0103 de semeni nu cunosc grani\u021be sociale, geografice, confesionale sau profesionale. Fiecare destin a reprezentat o amprent\u0103 real\u0103, chiar dac\u0103, uneori, pu\u021bin vizibil\u0103, asupra vie\u021bilor tuturor celor care au fost \u00eengriji\u021bi, salva\u021bi sau \u00eencuraja\u021bi de aceste modele \u00een halat alb.<\/p>\n \u00a0<\/em><\/p>\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n <\/p>\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n http:\/\/femeiinrazboi.rfi.ro\/femei-front-marele-razboi\/index.html<\/a><\/p>\n http:\/\/femeiinrazboi.rfi.ro\/regina-maria-front-crucea-rosie\/index.html<\/a><\/p>\n https:\/\/www.historia.ro\/sectiune\/general\/articol\/victimele-celebre-ale-gripei-spaniole-regina-maria-am-fost-bolnava-o-boala-oribila-dureroasa-cum-n-am-avut-in-viata-mea?utm_source=recomandari<\/a><\/p>\n Fragment tradus din lucrarea \u201cWorld War I and the Birth of a New World Order: The End of an Era\u201d, editata de Ioan Bolovan, Oana Mihaela T\u0103ma\u0219<\/p>\n Articolul\u00a0De la \u201eMoartea neagr\u0103\u201d la \u201eCiuma lui Caragea\u201d \u0219i gripa spaniol\u0103<\/em>, publicat \u00een num\u0103rul 218 al revistei Historia, disponibil \u0219i\u00a0\u00een format digital pe\u00a0paydemic.com<\/a><\/p>\n Sursa foto 1 –\u00a0\u00a0https:\/\/radioromaniacultural.ro\/regina-maria-si-romania-mare\/<\/em><\/a><\/p>\n https:\/\/jienii.ro\/pilda-suprema-armata-o-evoca-pe-asistenta-medicala-si-eroina-nationala-ecaterina-teodoroiu\/<\/a>\u00a0(sursa foto 2)<\/p>\n https:\/\/www.nineoclock.ro\/2017\/07\/04\/romanian-red-cross-day-celebrated-at-elisabeta-palace-in-presence-of-crown-princess-margareta\/<\/a><\/p>\n https:\/\/www.romaniajournal.ro\/society-people\/romanian-red-cross-marks-140th-anniversary\/<\/a><\/p>\n![\"reginamaria\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/reginamaria.png\")
<\/a><\/strong><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a>Experien\u021ba ei de combatant pe front a fost marcat\u0103 de curaj \u0219i sacrificiu suprem. A fost r\u0103nit\u0103, a fost luat\u0103 prizonier\u0103, a reu\u0219it s\u0103 evadeze.<\/p>\n<\/h5>\n
<\/h5>\n
<\/h5>\n
<\/h5>\n
Colette Lahovary Plagino, doamn\u0103 de onoare, \u0219efa unei echipe de infirmiere \u2013 voluntar<\/strong><\/h5>\n
<\/a>Pentru activitatea sa din timpul Marelui R\u0103zboi, Colette Lahovary-Plagino a fost decorat\u0103 at\u00e2t de statul roman (cu Crucea Regina Maria), c\u00e2t \u015fi de cel francez (cu Croix de Guerre \u015fi M\u00e9daille de la Reconnaissance Fran\u00e7aise) \u00a9 MNIR<\/em><\/p>\n<\/a>Maica Mina a avut grij\u0103 de r\u0103ni\u021bi \u0219i \u00een timpul celui De Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n<\/a>Dr. Marta Buteanu (st\u00e2nga), \u00eempreun\u0103 cu dou\u0103 dintre surorile ei \u00a9 Ioan Bozac<\/em><\/p>\n