{"id":5818,"date":"2020-05-29T12:22:07","date_gmt":"2020-05-29T10:22:07","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5818"},"modified":"2020-06-26T12:30:14","modified_gmt":"2020-06-26T10:30:14","slug":"de-ce-unii-pacienti-fac-forme-mai-grave-si-cum-poate-cunoasterea-acestui-lucru-sa-influenteze-tratamentul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5818","title":{"rendered":"De ce unii pacien\u021bi fac forme mai grave \u0219i cum poate cunoa\u0219terea acestui lucru s\u0103 influen\u021beze tratamentul?"},"content":{"rendered":"

\"cov\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

COVID-19, o boal\u0103 a incertitudinii<\/strong><\/p>\n

COVID-19 se dovede\u0219te a fi, din multe puncte de vedere, o boal\u0103 a incertitudinii. Potrivit unui nou studiu realizat \u00een Italia, aproximativ 43 % dintre persoanele cu acest virus nu prezint\u0103 deloc simptome. Dintre cei care dezvolt\u0103 simptome, \u00een mod frecvent se reg\u0103sesc cazuri de pacien\u021bi care se simt bolnavi, dar st\u0103rile lor, de\u0219i nepl\u0103cute, nu sunt foarte neobi\u0219nuite – congestie, febr\u0103, dureri \u0219i stare general\u0103 de r\u0103u. Unii dintre ace\u0219tia ajung s\u0103 se simt\u0103 pu\u021bin mai bine \u0219i, dintr-odat\u0103, apare un moment critic. Iar medicii nu pot spune cui nu i se poate \u00eent\u00e2mpla acest lucru. Ace\u0219tia sunt cei care \u00eencep s\u0103 aib\u0103 probleme respiratorii, tahicardii, iar mintea li se deta\u0219eaz\u0103 de realitate. Sunt cei ale c\u0103ror organe ajung s\u0103 cedeze \u0219i care petrec s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een sec\u021biile de terapie intensiv\u0103, dac\u0103 supravie\u021buiesc.<\/p>\n

\u201eExist\u0103 o mare diferen\u021b\u0103 \u00een modul \u00een care fiecare om reac\u021bioneaz\u0103 la acest virus. Ce este neobi\u0219nuit este c\u0103 aceast\u0103 variabilitate nu se potrive\u0219te cu niciuna dintre bolile pe care ne-am obi\u0219nuit s\u0103 le trat\u0103m\u201d, spune Robert Murphy, profesor de medicin\u0103 \u0219i director al Centrului pentru Boli Transmisibile Globale de la Universitatea Northwestern din Statele Unite ale Americii.<\/p>\n

Acest grad de incertitudine are mai pu\u021bin de-a face cu virusul, c\u00e2t cu modul \u00een care organismele noastre r\u0103spund la acesta. Dup\u0103 cum spune Robert Murphy, c\u00e2nd medicii v\u0103d aceast\u0103 variabilitate referitoare la severitatea bolii, \u201econcluzia este c\u0103 aceasta nu este data de virus, ci de organismul gazd\u0103.”<\/p>\n

Chiar de la \u00eenceputul pandemiei, oamenii din \u00eentreaga lume au auzit mesajul potrivit c\u0103ruia persoanele mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i bolnavii cronici sunt cei expu\u0219i \u0219i care pot s\u0103 moar\u0103 din cauza COVID-19.<\/p>\n

Dar aceasta este departe de a reprezenta o imagine complet\u0103, pentru a putea spune cine este \u00een pericol de a face o form\u0103 de boal\u0103 care-i poate pune via\u021ba \u00een pericol. A \u00een\u021belege exact cum \u0219i de ce unii oameni se \u00eemboln\u0103vesc, \u00een timp ce al\u021bii nu au aproape niciun simptom, va reprezenta cheia tratamentului.<\/p>\n

Una dintre experien\u021bele cele mai neobi\u0219nuite legate de COVID-19 este pierderea mirosului – \u0219i, apoi, a gustului. Este \u0219tiut c\u0103 orice r\u0103ceal\u0103 comun\u0103 care provoac\u0103 congestie poate modifica aceste senza\u021bii \u00eentr-un anumit grad. Dar o degradare aproape total\u0103 a gustului \u0219i mirosului se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cazul infec\u021biilor cu coronavirus, chiar \u0219i \u00een absen\u021ba altor simptome.<\/p>\n

Jonathan Aviv, medic ORL-ist din New York, a raportat o cre\u0219tere a num\u0103rului tinerilor care au apelat la el ca urmare a dispari\u021biei bru\u0219te a gustului sau mirosului. Iar el nu era sigur ce s\u0103 le spun\u0103 c\u0103 li se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u201eScenariul cel mai pu\u021bin \u00eenfrico\u0219\u0103tor este acela c\u0103 efectul inflamator al infec\u021biei modific\u0103 temporar func\u021bia nervului olfactiv\u201d, a spus el. \u201ePosibilitatea mai \u00eenfrico\u0219\u0103toare este ca virusul s\u0103 atace nervul\u201d. Virusurile care atac\u0103 nervii pot provoca tulbur\u0103ri pe termen lung \u0219i pot afecta alte p\u0103r\u021bi ale sistemului nervos.<\/p>\n

De\u0219i nu s-a raportat faptul c\u0103 noul coronavirus afecteaz\u0103 direct creierul \u0219i coloana vertebral\u0103, predecesorul s\u0103u \u2013 virusul SARS-CoV \u2013 pare s\u0103 aib\u0103 aceast\u0103 capacitate. Chiar dac\u0103 celulele nervoase par a fi cru\u021bate de noul virus, acestea ar fi printre pu\u021binele care au aceast\u0103 \u0219ans\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de fapt, \u00een organismul atacat?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Coronavirusul se ata\u0219eaz\u0103 de celule, p\u0103trunde \u00een ele \u0219i apoi \u00eencepe s\u0103 se reproduc\u0103. O face cel mai bine \u00een celulele naso-faringelui \u0219i mai jos, \u00een pl\u0103m\u00e2ni, dar este cunoscut \u0219i c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 asupra celulelor ficatului, intestinelor \u0219i inimii. Virusul se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00een corp, timp de zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentr-un fel t\u0103cut, invad\u00e2nd celulele gazd\u0103 \u0219i evit\u00e2nd r\u0103spunsul imun. Poate dura o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau dou\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd organismul recunoa\u0219te pe deplin m\u0103sura \u00een care a fost cople\u0219it. \u00cen acest moment, adesea reac\u021bia sa nu este deloc calm\u0103 \u0219i echilibrat\u0103. Sistemul imunitar intr\u0103 \u00eentr-o stare hiper-reactiv\u0103 \u0219i apeleaz\u0103 la toate sistemele de alarm\u0103 disponibile pentru a mobiliza mecanismele de ap\u0103rare ale organismului. Acesta este momentul c\u00e2nd oamenii se pr\u0103bu\u0219esc brusc.<\/p>\n

Atunci situa\u021bia \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 grav\u0103. De exemplu, jum\u0103tate dintre pacien\u021bii cu COVID-19 care ajung \u00een sec\u021bia de terapie intensiv\u0103 a Spitalului Presbiterian din New York sunt interna\u021bi aici pentru 20 de zile, de\u0219i, \u00een mod normal, media na\u021bional\u0103 este de 3,3 zile. Mul\u021bi dintre ace\u0219ti pacien\u021bi ajung la spital \u00een stare aproape critic\u0103, testele de s\u00e2nge prezent\u00e2nd niveluri crescute ale markerilor inflamatori. Un marker care pare a fi \u00een mod special predictiv pentru destinul nefast al unei persoane infectate este o protein\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de D-dimer. Medicii din Wuhan, China, unde a fost raportat pentru prima dat\u0103 focarul de coronavirus, au descoperit c\u0103 o cre\u0219tere de patru ori a dimerului D este un puternic predictor al mortalit\u0103\u021bii. Ei sugereaz\u0103, \u00eentr-o lucrare recent\u0103, c\u0103 testul \u201ear putea fi un marker timpuriu \u0219i util\u201d, care indic\u0103 ce pacient intr\u0103 \u00een fazele periculoase.<\/p>\n

\u201dAce\u0219tia \u0219i al\u021bi markeri sunt, de cele mai multe ori, semne ale unui proces imunitar extrem de critic cunoscut sub numele de furtun\u0103 de cytokine\u201d, potrivit doctorului Randy Cron, directorul sec\u021biei de reumatologie de la Spitalul Children\u2019s of Alabama, din Birmingham. O citokin\u0103 este o molecul\u0103 de semnalizare pe care organismul o poate elibera pentru a activa inflama\u021bia, \u00een \u00eencercarea de a inhiba \u0219i elimina un virus. \u00centr-o furtun\u0103 de citokine, sistemul imunitar inund\u0103 corpul cu astfel de molecule.<\/p>\n

\u00cen acest moment, prioritatea pentru medici se schimb\u0103 \u0219i, de la speran\u021ba c\u0103 sistemul imunitar al unei persoane poate combate virusul, se trece la \u00eencercarea de a potoli r\u0103spunsul imunitar, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu provoace leziuni permanente ale organelor \u0219i s\u0103 ucid\u0103 persoana. Dup\u0103 cum spune doctor Cron, \u201eDac\u0103 vezi o furtun\u0103 de citokine, trebuie s\u0103 o tratezi.\u201d Dar tratarea oric\u0103rei infec\u021bii prin \u00eempiedicarea sistemului imunitar este \u00eentotdeauna dificil de gestionat. Nu este niciodat\u0103 solu\u021bia ideal\u0103 s\u0103 fie l\u0103sat la voia lui un virus care ne poate ucide celulele. Provocarea este de a atinge un echilibru \u00een care nici furtuna de citokine, nici infec\u021bia nu ac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod extins.<\/p>\n

Doctorul Cron \u0219i al\u021bi cercet\u0103tori consider\u0103 c\u0103 un astfel de echilibru este posibil. Furtunile cu citokine nu sunt unice pentru COVID-19. Acela\u0219i proces de baz\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i ca r\u0103spuns la alte virusuri, cum ar fi dengue \u0219i Ebola, precum \u0219i la grip\u0103 \u0219i alte coronavirusuri. El reprezint\u0103 un pericol pentru via\u021b\u0103 \u0219i este greu de tratat, dar poate fi gestionat, totu\u0219i.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Care sunt direc\u021biile de tratament investigate?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

La Universitatea Johns Hopkins din SUA, bioinginerul Joshua Vogelstein \u0219i colegii s\u0103i au \u00eencercat s\u0103 identifice care sunt elementele commune \u0219i de diferen\u021biere la persoanele care au supravie\u021buit furtunilor de citokine \u0219i la cele care nu au f\u0103cut-o. O corela\u021bie pe care echipa a observat-o a fost c\u0103 persoanele care luau medicamentul tamsulosin (folosit pentru a trata reten\u021bia urinar\u0103) p\u0103reau s\u0103 reac\u021bioneze mai bine. Joshua Vogelstein nu este sigur de ce. Furtunile de citokine declan\u0219eaz\u0103 eliberarea de hormoni precum dopamina \u0219i adrenalina, pe care tamsulosinul le poate bloca par\u021bial. Echipa a lansat un studiu clinic pentru a vedea dac\u0103 abordarea este de vreun ajutor.<\/p>\n

Una dintre abord\u0103rile cele mai promi\u021b\u0103toare este chiar blocarea citokinelor – odat\u0103 ce au fost deja eliberate \u00een s\u00e2nge. O \u021bint\u0103 curent\u0103 este un tip de citokin\u0103 cunoscut sub numele de interleukina-6 (IL-6), care este cunoscut a fi crescut\u0103 \u00een situa\u021biile grave de insuficien\u021b\u0103 respiratorie. Benjamin Lebwhol, director de cercetare la Centrul pentru Boala Celiac\u0103 de la Universitatea Columbia, spune c\u0103 persoanele cu afec\u021biuni imune, cum ar fi boala celiac\u0103 \u0219i boala inflamatorie a intestinului, pot avea un risc mai mare de a deveni cazuri severe de COVID-19. Dar el sper\u0103 c\u0103 medicamentele care inhib\u0103 IL-6 sau alte citokine ar putea \u00eempiedica r\u0103spunsurile inutile, dar le las\u0103 pe celelalte intacte. Analizele preliminare \u00een aceast\u0103 direc\u021bie sunt promi\u021b\u0103toare, iar studiile clinice sunt \u00een desf\u0103\u0219urare.<\/p>\n

Totu\u0219i, acest tip de medicamente sunt, \u00een mod tradi\u021bional, folosite pentru cazurile rare, al persoanelor cu condi\u021bii imune, de aceea disponibilitatea \u0219i costul lor reprezint\u0103 o problem\u0103. Ca rezultat, doctorul Cron este de p\u0103rere c\u0103, \u201cla final, ne putem baza pe corticosteroizi, pentru c\u0103 aceasta este ce avem la dispozi\u021bie\u201d. Totu\u0219i, aceasta este o direc\u021bie controversat\u0103. Chiar dac\u0103 ei pot ac\u021biona ca o fr\u00e2n\u0103 de urgen\u021b\u0103 pentru sistemul imunitar, modul lor extins de ac\u021biune \u00eenseamn\u0103 mai multe efecte secundare dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ar fi \u021bintit\u0103 o anumit\u0103 citokin\u0103. S-a demonstrat c\u0103 o persoan\u0103 sub o astfel de terapie are un risc mult mai mare de a contracta o alt\u0103 infec\u021bie periculoas\u0103, a\u0219a cum au ar\u0103tat-o studiile pe acest subiect de la \u00eenceputul epidemiei \u00een China. Totu\u0219i, \u00een alte clinici, au fost \u0219i situa\u021bii de folosire a lor cu bune rezultate, iar s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, Societatea de Boli Infec\u021bioase din America a emis instruc\u021biuni cu privire la corticosteroizi, recomand\u00e2ndu-i \u00een contextul unui studiu clinic atunci c\u00e2nd boala atinge nivelul de suferin\u021b\u0103 respiratorie acut\u0103.<\/p>\n

Decizia asupra metodei precise de modulare a r\u0103spunsului imun \u2013 asupra medica\u021biei, dozei \u0219i momentului \u2013 depinde \u0219i este decis\u0103 prin monitorizarea atent\u0103 a pacien\u021bilor, \u00eenainte de momentul critic. Persoanele cu risc de furtun\u0103 de citokine ar putea fi monitorizate \u00eendeaproape pe parcursul bolii \u0219i ar putea primi tratament imediat ce semnele \u00eencep s\u0103 apar\u0103. Aceasta ar putea \u00eensemna detectarea markerilor din s\u00e2ngele unei persoane \u00eenainte s\u0103 apar\u0103 halucina\u021biile – \u00eenainte ca nivelul ei de oxigen s\u0103 scad\u0103.<\/p>\n

Lumea \u0219i-a pus speran\u021bele \u00een medicamente care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 replicarea virusului \u2013 dintre cele care sunt \u00een prezent \u00een diferite studii clinice men\u021bion\u0103m remdesivir, ivermectin\u0103 \u0219i hidroxicloroquina. Dar, ca \u0219i \u00een cazul gripei sau al altor boli virale, medicamentele antivirale sunt adesea eficiente doar la \u00eenceputul bolii. Odat\u0103 ce virusul s-a r\u0103sp\u00e2ndit pe scar\u0103 larg \u00een organism, sistemul nostru imunitar ajunge s\u0103 fie cel care amenin\u021b\u0103 s\u0103 ne omoare. Iar r\u0103spunsul nu poate fi controlat complet. Tot ce se poate face este s\u0103 fie modulat \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ce ne spune, de fapt, sistemul imunitar \u00een astfel de momente?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Varia\u021bia r\u0103spunsului imun al diferitelor persoane este, \u00eens\u0103, influen\u021bat\u0103 de mult mai mul\u021bi factori dec\u00e2t v\u00e2rsta sau bolile cronice. Sistemul imunitar este o func\u021bie a stilului de via\u021b\u0103 \u0219i a mediilor cu care interac\u021bion\u0103m \u00een fiecare zi. Fundamentul este pus de genetic\u0103, dar \u0219i de expunerea timpurie la influen\u021bele din mediu – de la m\u00e2ncarea pe care o m\u00e2nc\u0103m, p\u00e2n\u0103 la aerul pe care \u00eel respir\u0103m. R\u0103spunsul sistemului imunitar variaz\u0103 \u00een func\u021bie de mul\u021bi factori, de la hran\u0103, la condi\u021biile de locuit, la accesul la asisten\u021b\u0103 medical\u0103.<\/p>\n

Persoanele care se \u00eemboln\u0103vesc cel mai grav sunt, de multe ori, cele cu vulnerabilit\u0103\u021bi multiple. Nivelul citokinelor precum IL-6 poate cre\u0219te dup\u0103 o singur\u0103 noapte lipsit\u0103 de un somn bun. Pe parcursul vie\u021bii, efectele stresorilor zilnici se acumuleaz\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, persoanele care nu reu\u0219esc s\u0103 se \u00eengrijieasca corespunz\u0103tor atunci c\u00e2nd sunt bolnave – sau care nu au acces la alimente s\u0103n\u0103toase \u0219i la aer curat – sunt susceptibile s\u0103 suporte sarcina bolilor severe. Iat\u0103 de ce situa\u021bia aceasta este, dincolo de toate, \u0219i un semnal de alarm\u0103 referitor la stilul de via\u021b\u0103 \u0219i la felul \u00een care fiecare lucru pe care-l facem zilnic, c\u00e2nd alegem ce m\u00e2nc\u0103m sau c\u00e2t timp aloc\u0103m odihnei sau activit\u0103\u021bilor fizice, ne afecteaz\u0103 rezisten\u021ba la bolile grave.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n

https:\/\/medium.com\/the-atlantic\/why-some-people-get-sicker-than-others-f64796b01486<\/a> (sursa foto)<\/p>\n

https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/could-an-antiparasitic-drug-kill-off-sars-cov-2-within-2-days?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=MNT%20Daily%20News&utm_content=2020-04-22&utm_country=RO&utm_hcp=no&apid=32792208<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/new-drug-candidate-against-the-novel-coronavirus?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=MNT%20Daily%20News&utm_content=2020-05-02&utm_country=RO&utm_hcp=no&apid=32792208#Lead-compounds<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  COVID-19, o boal\u0103 a incertitudinii COVID-19 se dovede\u0219te a fi, din multe puncte de vedere, o boal\u0103 a incertitudinii. Potrivit unui nou studiu realizat \u00een Italia, aproximativ 43 % dintre persoanele cu acest virus nu prezint\u0103 deloc simptome. Dintre cei care dezvolt\u0103 simptome, \u00een mod frecvent se reg\u0103sesc cazuri de pacien\u021bi care se simt […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5793,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5818"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5818"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5818\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5820,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5818\/revisions\/5820"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5793"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5818"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5818"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5818"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}