{"id":5922,"date":"2020-07-24T12:36:53","date_gmt":"2020-07-24T10:36:53","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5922"},"modified":"2020-08-27T12:37:16","modified_gmt":"2020-08-27T10:37:16","slug":"riscurile-pacientilor-covid","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5922","title":{"rendered":"Riscurile pacien\u021bilor COVID"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen timp ce pandemia COVID-19 nu d\u0103 semne c\u0103 ar sl\u0103bi, ci din contr\u0103, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 continu\u0103 s\u0103 adune date despre evolu\u021bia c\u00e2t mai multor cazuri reale pentru a putea evalua cum au fost afecta\u021bi de virus. Colectarea unor date de calitate este esen\u021bial\u0103 pentru a ajuta lumea medical\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 tratamente eficace care s\u0103 \u00eei ajute pe oameni s\u0103 evite infectarea, s\u0103 omoare virusul sau s\u0103 minimizeze efectele acestuia asupra corpului.<\/p>\n<p>\u0218i pe m\u0103sura ce afl\u0103 mai multe despre coronavirus, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 realizeaz\u0103 c\u0103 COVID-19 este mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 infec\u021bie respiratorie. Virusul poate produce ravagii \u00een multe dintre sistemele \u0219i organele corpului, inclusiv creierul \u0219i sistemul nervos central.<\/p>\n<p>Printre pacien\u021bii COVID-19 spitaliza\u021bi \u00een Wuhan, China, mai mult de o treime au avut simptome ale tulbur\u0103rii sistemului nervos, inclusiv convulsii \u0219i st\u0103ri de confuzie. Cercet\u0103torii francezi au raportat \u0219i ei c\u0103 84% dintre pacien\u021bii COVID-19 du\u0219i la terapie intensiv\u0103 aveau probleme neurologice \u0219i c\u0103 33% dintre ace\u0219tia au continuat s\u0103 se comporte confuz, s\u0103 fie dezorienta\u021bi \u0219i dup\u0103 ce au p\u0103r\u0103sit terapia intensiv\u0103.<\/p>\n<p>Timp de 3 luni, Chelsea Alionar a avut de \u00eenfruntat st\u0103ri febrile, dureri de cap, ame\u021beal\u0103 \u0219i o stare de dezorientare at\u00e2t de pronun\u021bat\u0103, \u00eenc\u00e2t a crezut c\u0103 sufer\u0103 de demen\u021b\u0103 timpurie. Primele simptome au fost legate de o cumplit\u0103 durere de cap, pe data de 9 martie, dup\u0103 care \u0219i-a pierdut sim\u021bul gustului \u0219i al mirosului. \u00cen cele din urm\u0103, a fost testat\u0103 ca fiind pozitiv\u0103 la coronavirus. Dar simptomele ei au fost mai ciudate \u0219i au durat mai mult dec\u00e2t ale foarte multor al\u021bi pacien\u021bi.<\/p>\n<p>\u201cSpun acelea\u0219i pove\u0219ti \u00een mod repetat, uit cuvinte pe care le \u0219tiu\u201d, spune Chelsea. Degetele de la m\u00e2ini \u0219i picioare au fost amor\u021bite mult timp, vederea i-a fost \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 \u0219i a suferit de st\u0103ri de oboseal\u0103 sever\u0103. Chelsea, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 37 de ani, este membr\u0103 a unui grup de suport pe Facebook, cu 4000 de membri, to\u021bi bolnavi mai mult de 80 de zile.<\/p>\n<p>Infec\u021biile sunt de mult pe lista factorilor care pot cauza afec\u021biuni neurologice \u2013 de exemplu, sifilisul \u0219i HIV pot induce demen\u021ba. Se \u0219tie c\u0103 virusul Zika invadeaz\u0103 creierul \u00een formare \u0219i \u00eei limiteaz\u0103 cre\u0219terea, \u00een timp ce boala Lyme poate cauza dureri neurologice, dac\u0103 e netratat\u0103, paralizie facial\u0103 sau inflama\u021bia coloanei vertebrale. Un pacient cu SARS a dezvoltat o stare de delir care s-a transformat apoi \u00een com\u0103 \u0219i, dup\u0103 deces, virusul a fost g\u0103sit \u00een \u021besutul cerebral.<\/p>\n<p>Cercet\u0103rile legate de noul coronavirus sugereaz\u0103 c\u0103 acesta poate infecta celulele neurale \u00een mod direct, spune Dr. Jeffrey Cirillo, profesor de patogenez\u0103 microbian\u0103 \u0219i imunologie la Universitatea A&amp;M din Texas, SUA. Cel mai probabil, virusul se reproduce \u00een interiorul celulelor \u0219i afecteaz\u0103 modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 invazie viral\u0103 ar putea produce probleme cognitive sau covulsii persistente. \u00a0\u00cen aprilie, s-a descoperit c\u0103 lichidul cefalo-rahidian al unei femei de 40 de ani din Los Angeles, SUA, care avea dureri de cap, convulsii \u0219i halucina\u021bii, con\u021binea ARN-ul coronavirusului.<\/p>\n<p>O alt\u0103 cale prin care coronavirusul deterioreaz\u0103 sistemul nervos este prin inflama\u021bia extins\u0103 pe care o cauzeaz\u0103 r\u0103spunsul sistemului imunitar. Inflama\u021bia este d\u0103un\u0103toare creierului. Mul\u021bi cercet\u0103tori afirm\u0103 chiar c\u0103 poate fi una din cauzele principale ale bolii Alzheimer.<\/p>\n<p>Inflama\u021bia creierului poate duce \u0219i la apari\u021bia de cheaguri de s\u00e2nge. Studii sugereaz\u0103 c\u0103 aceste cheaguri apar la p\u00e2n\u0103 la 30% dintre pacien\u021bii COVID-19 \u00een stare critic\u0103. Aceste cheaguri pot p\u0103trunde \u00een creier, produc\u00e2nd func\u021bionarea acestuia la un nivel redus. De asemenea, el poate cauza atacuri vascular-cerebrale, care lipsesc creierul de oxigen.<\/p>\n<p>Studii din China \u0219i Italia au sugerat c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 5% dintre pacien\u021bii COVID spitaliza\u021bi au suferit atacuri vasculare, \u00een timp ce un studiu mai nou, al Universit\u0103\u021bii din New York, a ar\u0103tat totu\u0219i o rat\u0103 mai mic\u0103, de circa 1%, printre pacien\u021bii COVID spitaliza\u021bi \u00een New York.<\/p>\n<p>Dac\u0103 inflama\u021bia devine at\u00e2t de sever\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 implice o \u201cfurtun\u0103 de citokine\u201d, \u00een care corpul unui pacient \u00eencepe s\u0103 se r\u0103zboiasc\u0103 cu el \u00eensu\u0219i, bariera creier-s\u00e2nge poate fi rupt\u0103, permi\u021b\u00e2nd p\u0103trunderea virusului \u0219i a citokinelor \u00een creier, ceea ce duce, \u00een cele din urm\u0103, la uciderea celulelor cerebrale.<\/p>\n<p>Cercet\u0103ri noi arat\u0103 c\u0103 pacien\u021bii COVID din terapie intensiv\u0103 sunt, de asemenea, supu\u0219i unui risc de circa 10 ori mai mare s\u0103 sufere de aritmii dec\u00e2t pacien\u021bii COVID spitaliza\u021bi, dar nu la terapie intensiv\u0103. Aceast\u0103 cercetare, f\u0103cut\u0103 de Perelman School of Medicine de la University of Pennsylvania, SUA, \u0219i publicat\u0103 \u00een revista <em><a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.hrthm.2020.06.016\">Heart Rhythm<\/a><\/em>, \u00eei poate ajuta pe clinicieni s\u0103 \u00eei trateze mai bine pe pacien\u021bii COVID de la terapie intensiv\u0103.<\/p>\n<p>Pentru a evalua riscul de stop cardiac, aritmie \u0219i alte afec\u021biuni cardiace severe care pot ap\u0103rea la pacien\u021bii COVID, cercet\u0103torii au studiat datele a 700 de pacien\u021bi care au fost spitaliza\u021bi \u00een perioada martie- mai \u00een cadrul spitalului ce apar\u021bine de Universitatea din Pennsylvania, SUA.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au luat \u00een calcul c\u00e2teva variabile, printre care co-morbidit\u0103\u021bile legate de problemele cardiace, informa\u021bii demografice, semnele vitale ale pacien\u021bilor, tratamentul \u0219i rezultatele testelor COVID. Pacien\u021bii implica\u021bi \u00een studiu au avut o v\u00e2rst\u0103 medie de 50 de ani, iar pacien\u021bii afro-americani au reprezentat 70% din e\u0219antion.<\/p>\n<p>Studiul a ar\u0103tat c\u0103 stopul cardiac \u0219i aritmiile care au fost \u00eenregistrate pentru pacien\u021bii ajun\u0219i la terapie intensiv\u0103 au fost consecin\u021bele unei forme sistemice de COVID.\u00a0 \u00cen timpul perioadei de timp studiate (martie-mai), au existat 53 de cazuri de aritmii, incluz\u00e2nd 25 de incidente de fibrila\u021bie atrial\u0103 care au necesitat tratament. Din cei 700 de pacien\u021bi, 11% au avut nevoie de mutarea la terapie intensiv\u0103. Dintre ace\u0219tia, 9 au suferit stopuri cardiace.<\/p>\n<p>Conform autorului principal al studiului, Dr. Rajat Deo, Profesor Asociat de Medicin\u0103 Cardiovascular\u0103 la Universitatea din Pennsylvannia, SUA \u2013 \u201cpentru a putea proteja \u0219i trata cel mai bine pacien\u021bii cu COVID, este de importan\u021b\u0103 critic\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine cum sunt afectate diversele organe \u0219i circuite din corp \u2013 inclusiv anomaliile ritmului cardiac.<\/p>\n<p>\u00centre timp, este important s\u0103 facem c\u00e2t mai multe studii pentru a evalua cele mai eficace \u0219i sigure strategii pentru gestionarea pe termen lung a proceselor anticoagulante \u0219i a ritmului cardiac pentru ace\u0219ti pacien\u021bi.\u201d<\/p>\n<p>Exper\u021bii sunt \u00eengrijora\u021bi c\u0103 o parte semnificativ\u0103 a popula\u021biei care se \u00eemboln\u0103ve\u0219te de COVID va dezvolta fibroza pulmonar\u0103. Condi\u021bia aceasta este ireversibil\u0103 \u0219i simptomele includ dificult\u0103\u021bi majore de respira\u021bie, tuse cronic\u0103 \u0219i oboseal\u0103. Se pare c\u0103 aceasta a fost evolu\u021bia bolii \u00een cazul lui Anthony McHugh, de 68 de ani.<\/p>\n<p>El a fost spitalizat pe 6 martie cu simptome de coronavirus. Condi\u021bia lui s-a deteriorat \u0219i a fost transferat la terapie intensiv\u0103, unde a stat apoi conectat la un ventilator timp de 13 zile. McHugh a stat \u00een spital 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een total \u0219i apoi \u00eenc\u0103 2 \u00eentr-o unitate de reabilitare. S-a \u00eentors acas\u0103 la mijlocul lui aprilie, dar \u00eenc\u0103 sufer\u0103 de dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie chiar \u0219i la dou\u0103 luni dup\u0103. \u00a0\u201cEste vorba despre lucruri precum urcatul sc\u0103rilor sau udatul florilor \u00een gr\u0103din\u0103. C\u00e2nd \u00eencep s\u0103 m\u0103 aplec, trebuie s\u0103 m\u0103 opresc.\u201d<\/p>\n<p>Imaginile computerului tomograf au ar\u0103tat, \u00een cazul lui, o p\u00e2cl\u0103 alb\u0103 peste ambii pl\u0103m\u00e2ni, care este specific\u0103 coronavirusului.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/risccovid1.png\"><img class=\"aligncenter wp-image-5905\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/risccovid1.png\" alt=\"risccovid1\" width=\"900\" height=\"745\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/risccovid1.png 942w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/risccovid1-300x248.png 300w\" sizes=\"(max-width: 900px) 100vw, 900px\" \/><\/a><\/p>\n<p>Sursa: <a href=\"http:\/\/www.bbc.com\">www.bbc.com<\/a><\/p>\n<p>\u00cen cazurile grave, se crede c\u0103 virusul poate genera o reac\u021bie exacerbat\u0103 a sistemului imunitar, ceea ce face ca mucus, fluid \u0219i alte celule s\u0103 umple alveolele pulmonare. C\u00e2nd apare acest fenomen, se instaleaz\u0103 pneumonia, iar pacientul respir\u0103 foarte greu f\u0103r\u0103 s\u0103 fie asistat.<\/p>\n<p>O radiografie f\u0103cut\u0103 pl\u0103m\u00e2nilor lui McHugh la 6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dupa externare arat\u0103 o umbrire, o opacitate reticular\u0103, care poate reprezenta un semn timpuriu al fibrozei pulmonare. Speciali\u0219tii se a\u0219teptau ca la 6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la pneumonie, radiografia s\u0103 arate c\u0103 \u021besutul pulmonar a revenit la normal, dar nu a fost cazul, ceea ce st\u00e2rne\u0219te mult\u0103 \u00eengrijorare.<\/p>\n<p>Conform unei analize recente a studiilor \u00een domeniu, publicat\u0103 \u00een revista <em>Analele de Medicin\u0103 Intern\u0103<\/em>, imaginile CT ale pl\u0103m\u00e2nilor unor pacien\u021bi asimptomatici (\u00een cazul a 54% dintre cei studia\u021bi) au ar\u0103tat prezen\u021ba unui anomalii pulmonare, care au fost depistate, de altfel, \u0219i \u00een cazul pacien\u021bilor simptomatici. Eric Topol, doctor \u00een medicin\u0103 \u0219i co-autor al acestei analize, profesor de medicin\u0103 molecular\u0103 la Scripps Research Institute, a afirmat c\u0103 o propor\u021bie semnificativ\u0103 a pacien\u021bilor asimptomatici au avut afect\u0103ri interne de care nu erau con\u0219tien\u021bi.<\/p>\n<p>Analiza Dr. Topol nu este singura care a identificat aceste probleme ale pl\u0103m\u00e2nilor pentru pacien\u021bii asimptomatici. Un alt studiu al pacien\u021bilor asimptomatici, publicat pe 18 iunie \u00een revista <em>Nature Medicine,<\/em> a g\u0103sit opacit\u0103\u021bi reticulare (GGO \u2013 \u201cground-glass opacities\u201d) \u0219i alte anomalii pulmonare \u00een cazul a 67% dintre ace\u0219tia.<\/p>\n<p>C\u00e2\u021biva cercet\u0103tori au \u00eenceput s\u0103 studieze mai \u00een profunzime aceste opacit\u0103\u021bi pulmonare \u00een cazul pacien\u021bilor COVID. Astfel, Dr. Bernheim afirm\u0103 c\u0103, de\u0219i prezen\u021ba acestora este o certitudine acum, nu se \u0219tie care este efectul lor pe termen lung, din p\u0103cate. \u201cAm v\u0103zut cazuri de pacien\u021bi COVID cu opacit\u0103\u021bi pulmonare moderate care s-au vindecat complet, \u00een timp ce al\u021bii din aceea\u0219i categorie dezvolt\u0103 \u201ccicatrici\u201d care persist\u0103. Acestea ar putea duce la o func\u021bionare deficitar\u0103 a pl\u0103m\u00e2nilor sau chiar la apari\u021bia, \u00een viitor, a cancerului pulmonar, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 acum, de c\u00e2nd a \u00eenceput pandemia, lumea medical\u0103 s-a axat, pe bun\u0103 dreptate, pe men\u021binerea \u00een via\u021b\u0103 a pacien\u021bilor COVID. Intr\u0103m acum \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103, \u00een care cercet\u0103torii \u0219i profesioni\u0219tii din sistem \u00eencep s\u0103 evalueze efectele pe termen lung asupra organismului pentru a le putea preveni sau, cel pu\u021bin, pentru a le putea reduce \u0219i \u021bine sub control.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n<p>Surse de documentare:<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/why-covid-19-icu-patients-may-face-risk-of-heart-issues?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2020-06-26&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;apid=32792208#ICU-patients-more-at-risk-of-heart-issues\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/why-covid-19-icu-patients-may-face-risk-of-heart-issues?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2020-06-26&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;apid=32792208#ICU-patients-more-at-risk-of-heart-issues<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2020\/06\/26\/opinion\/coronavirus-brain-damage-dementia.html?auth=login-facebook&amp;smtyp=cur\">https:\/\/www.nytimes.com\/2020\/06\/26\/opinion\/coronavirus-brain-damage-dementia.html?auth=login-facebook&amp;smtyp=cur<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.bbc.com\/news\/health-53065340?xtor=AL-72-%5Bpartner%5D-%5Bbbc.news.twitter%5D-%5Bheadline%5D-%5Bnews%5D-%5Bbizdev%5D-%5Bisapi%5D&amp;at_campaign=64&amp;at_custom3=%40bbchealth&amp;at_custom2=twitter&amp;at_medium=custom7&amp;at_custom1=%5Bpost+type%5D&amp;at_custom4=EB1D73A4-B538-11EA-A515-98F44744363C\">https:\/\/www.bbc.com\/news\/health-53065340?xtor=AL-72-%5Bpartner%5D-%5Bbbc.news.twitter%5D-%5Bheadline%5D-%5Bnews%5D-%5Bbizdev%5D-%5Bisapi%5D&amp;at_campaign=64&amp;at_custom3=%40bbchealth&amp;at_custom2=twitter&amp;at_medium=custom7&amp;at_custom1=%5Bpost+type%5D&amp;at_custom4=EB1D73A4-B538-11EA-A515-98F44744363C<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/elemental.medium.com\/even-if-youre-asymptomatic-the-coronavirus-can-do-damage-4ab22451161a\">https:\/\/elemental.medium.com\/even-if-youre-asymptomatic-the-coronavirus-can-do-damage-4ab22451161a<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen timp ce pandemia COVID-19 nu d\u0103 semne c\u0103 ar sl\u0103bi, ci din contr\u0103, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 continu\u0103 s\u0103 adune date despre evolu\u021bia c\u00e2t mai multor cazuri reale pentru a putea evalua cum au fost afecta\u021bi de virus. Colectarea unor date de calitate este esen\u021bial\u0103 pentru a ajuta lumea medical\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 tratamente eficace care [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5905,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5922"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5922"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5922\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5923,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5922\/revisions\/5923"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5905"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}