![\"franta\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/franta.png\")
<\/a>Dr. Bourneville avea s\u0103 creeze prima \u0219coal\u0103 de asistente medicale \u00een 1878 la Spitalul Piti\u00e9 Salp\u00eatri\u00e8re din Paris (care oferea at\u00e2t formare practic\u0103, c\u00e2t \u0219i formare ini\u021bial\u0103 sau ucenicie). Iar primele cursuri teoretice au fost realizate de Crucea Ro\u0219ie, \u00een 1899.<\/p>\n\u00cen anul 1900, medicul Anna Hamilton, a c\u0103rei tez\u0103 de doctorat vizase activitatea asistentelor medicale din spitale, a preluat conducerea\u00a0 Centrului protestant de s\u0103n\u0103tate din Bordeaux \u0219i a \u0219colii de pe l\u00e2ng\u0103 acesta. Acesta avea s\u0103 fie primul spital-\u0219coal\u0103 din Fran\u021ba pe modelul celor \u00eenfiin\u021bate de Florence Nightingale.<\/p>\n
Se poate spune c\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial a permis profesiei de asistent medical s\u0103 se afirme. Chiar dac\u0103 nu este \u00eenc\u0103 un corp profesional bine definit, rolul s\u0103u social este mai clar. La nivelul anului 1920, acest rol este definit de Uniunea Femeilor Franceze drept \u201e\u00eengrijirea pacientului, supravegherea lui \u0219i a mediului \u00een care acesta se afl\u0103 \u0219i asistarea \u0219i ascultarea medicului.”<\/p>\n
Perioada 1920-1960 poate fi considerat\u0103 drept \u00eenceputul procesului de profesionalizare a asistentului medical. \u00cencet-\u00eencet atribu\u021biile profesiei se diferen\u021biaz\u0103 \u0219i se face trecerea de la asistentele poli-valente, care asigurau activit\u0103\u021bi sociale \u0219i de \u00eengrijire, la profesii mai bine definite. A\u0219a apare, \u00een anul 1938, profesia de asistent social (cu preg\u0103tire de specialitate recunoscut\u0103), \u00een 1942, cea de asistent medical (legat\u0103 de numele lui L\u00e9onie Chaptal, un nume de marc\u0103 al domeniului \u00een Fran\u021ba) \u0219i, \u00een 1956, profesia de asistent medical de suport.<\/p>\n
Odat\u0103 cu anul 1988, se pun bazele coordon\u0103rii na\u021bionale a profesiei. Din 1992 este definit un nou program de studiu de asisten\u021b\u0103 medical\u0103, cu diplom\u0103 unic\u0103 pentru toate sectoarele de activitate, din 1993 sunt reglementate normele profesionale \u00een domeniu, iar din 2007 se instituie un ordin na\u021bional al asisten\u021bilor medicali francezi.<\/p>\n
Tot \u00een anul 2007, apare reglementarea care d\u0103 dreptul asisten\u021bilor medicali s\u0103 prescrie anumite dispozitive medicale.<\/p>\n
Perioada ultimului deceniu este cea \u00een care \u0219tiin\u021bele asisten\u021bei medicale au devenit o disciplin\u0103 \u00een sine, cercetarea \u00een domeniul asisten\u021bei medicale este legiferat\u0103, apar programe de studiu la universitate cu diplom\u0103 de licen\u021b\u0103, iar competen\u021bele \u00een asisten\u021ba medical\u0103 sunt considerate autonome \u0219i clar diferen\u021biate.
\nL\u00e9onie Chaptal (1873-1937) – un nume asociat cu progresul \u0219i construc\u021bia identitar\u0103 a profesiei de asistent medical
\nL\u00e9onie Chaptal va influen\u021ba puternic evolu\u021bia profesiei. Ea \u00eens\u0103\u0219i absolvent\u0103 de asisten\u021b\u0103 public\u0103 (1903), \u0219i-a fondat propria \u0219coala \u00een 1905.<\/p>\n
L\u00e9onie Chaptal s-a n\u0103scut la 6 ianuarie 1873 \u00eentr-o familie de nobili francezi renumit\u0103 pentru participarea la via\u021ba politic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103. Tat\u0103l, Jean-Antoine Chaptal, Conte de Chanteloup, a fost un chimist eminent, ministru de Interne (al unui minister care coordona s\u0103n\u0103tatea public\u0103, industria, agricultura, comer\u021bul \u0219i educa\u021bia public\u0103), el \u00eensu\u0219i un promotor al organiz\u0103rii asisten\u021bei \u0219i al luptei \u00eempotriva s\u0103r\u0103ciei \u0219i a flagelurilor sociale. Acesta va deschide calea c\u0103tre o tradi\u021bie familial\u0103, care va fi adoptat\u0103 de descendenta sa L\u00e9onie. Mama, de origine evreiasc\u0103, era fiica unui bancher rus bogat, Leon Raffalovici, care s-a convertit la catolicism \u0219i a devenit foarte pioas\u0103. Bunicul, Leon Raffalovici, este faimos pentru c\u0103 a negociat, la cererea \u021barului Rusiei, un \u00eemprumut mare \u00een Fran\u021ba. L\u00e9onie, mezin\u0103 \u00eentr-o familie cu mai mul\u021bi copii, a avut o copil\u0103rie marcat\u0103 de mult\u0103 exigen\u021b\u0103 din partea familiei \u0219i a profesorilor priva\u021bi angaja\u021bi s\u0103-i educe \u00cen plus, a crescut \u00eentr-un mediu intelectual str\u0103lucit format din savan\u021bi, medici proeminen\u021bi, guvernan\u021bi \u0219i oameni ai Bisericii. \u201eSub\u021bire, brun\u0103, cu o privire p\u0103trunz\u0103toare, \u0219i un temperament dominator \u0219i pasionat\u201d, va opta pentru celibat \u0219i un apostolat laic, fiind, \u00een acela\u0219i timp, reprezentativ\u0103 pentru o categorie de femei catolice din timpul ei.<\/p>\n L\u00e9onie are suficient\u0103 smerenie \u0219i inteligen\u021b\u0103 pentru a se preg\u0103ti, la v\u00e2rsta de dou\u0103zeci \u0219i \u0219ase de ani, pentru a ob\u021bine diploma de Cruce Ro\u0219ie de la Societatea pentru Ajutorul R\u0103ni\u021bilor Militari (SARM), care \u00eei va oferi o baz\u0103 de educa\u021bie ca asistent medical. \u00cens\u0103 nu declar\u0103 nicio voca\u021bie special\u0103 pentru aceast\u0103 activitate. \u00cen 1899, va ob\u021bine diploma de Cruce Ro\u0219ie de la SARM.<\/p>\n Dup\u0103 moartea mamei sale, \u00een parohia dintr-un cartier muncitoresc din Paris \u00een care un frate mai mare era vicar, cu toat\u0103 energia de care este capabil\u0103, va crea sau anima o serie de activit\u0103\u021bi sanitare \u0219i sociale de care era cea mai mare nevoie. Va deschide un spital local, unde sunt oferite consulta\u021bii medicale, dispensare de tuberculoz\u0103, va sus\u021bine construirea de locuin\u021be moderne \u0219i salubre, la chirii mici, a unui magazin cooperativ \u0219i a unui preventoriu. Ea are o viziune complex\u0103 asupra schimb\u0103rilor necesare \u0219i va face din acest district al Parisului un domeniu de experimentare social\u0103 personal\u0103, care are amprenta sa. Dincolo de orice, L\u00e9onie Chaptal este o femeie de ac\u021biune care aspir\u0103 s\u0103 joace un rol politic \u00een modernizarea domeniului sanitar \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n Se va dovedi o femeie cu ini\u021biativ\u0103, un lider, care domin\u0103, decide \u0219i ac\u021bioneaz\u0103: averea personal\u0103 este un gaj al independen\u021bei \u0219i al puterii. Va deveni un interlocutor talentat \u0219i negociator priceput, care este capabil s\u0103 frecventeze birourile ministeriale \u0219i care cunoa\u0219te pe toat\u0103 lumea. Este interlocutorul preferat al factorilor politici de decizie care se tem de rigoarea f\u0103r\u0103 compromisuri a doctorului Anna Hamilton, \u201drivala\u201d sa \u00een domeniul reformelor sanitare.<\/p>\n Nici activitatea interna\u021bional\u0103 \u00een domeniul profesiei nu-i este str\u0103in\u0103. L\u00e9onie Chaptal va deveni reprezentanta Fran\u021bei la International Council of Nurses (Consiliului Interna\u021bional al Asisten\u021bilor Medicali) \u00een 1924 \u0219i pre\u0219edinte al acestuia \u00een 1930.<\/p>\n \u00cens\u0103 pasul spre profesionalizarea profesiei de asistent medical \u00een Fran\u021ba va fi unul legat de r\u0103zboi. Pentru asisten\u021ba medical\u0103, concluzia major\u0103 a r\u0103zboiului din 1914 – 1918 a fost c\u0103 o \u021bar\u0103 care nu are un serviciu de s\u0103n\u0103tate eficient nu poate avea ambi\u021bia de a fi o mare putere. De\u0219i Fran\u021ba pretindea c\u0103 este, ea trebuia s\u0103 se confrunte cu o situa\u021bie de s\u0103n\u0103tate \u0219i medico-social\u0103 cu adev\u0103rat degradat\u0103: grip\u0103 (a\u0219a-numita spaniol\u0103), tuberculoz\u0103, boli venerice, alcoolism, mortalitate infantil\u0103, \u00eengrijirea \u0219i reeducarea r\u0103ni\u021bilor de r\u0103zboi (\u00eengrijire gratuit\u0103 pentru pensionarii de r\u0103zboi), probleme de angajare, asisten\u021b\u0103, igien\u0103 \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, criz\u0103 demografic\u0103. Con\u0219tientizarea acestui fapt va deschide perspectivele pentru instituirea unui regulament na\u021bional privind exercitarea profesiilor legate de asisten\u021ba medical\u0103 \u00een Fran\u021ba. Istoriografia asistentelor medicale consemneaz\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 post-Primul R\u0103zboi Mondial ca fiind esen\u021bial\u0103 pentru profesie.<\/p>\n Iar L\u00e9onie Chaptal va fi, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, mai activ\u0103 ca niciodat\u0103 \u00een aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie de profesionalizare a asistentelor medicale din Fran\u021ba \u0219i \u00een reformele care au debutat \u00een acea perioad\u0103. A\u0219a se face c\u0103 numele s\u0103u se va contopi pentru totdeauna cu modernizarea \u0219i progresul profesiei de asistent medical.<\/p>\n <\/p>\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n <\/p>\n Surse de documentare<\/p>\n https:\/\/anfiide.fr\/accueil\/un-peu-dhistoire<\/a><\/p>\n https:\/\/books.google.ro\/books?id=Wf8-TBUab4MC&pg=PA90&lpg=PA90&dq=histoire+de+nursing+en+france&source=bl&ots=KdAZHqdgU_&sig=ACfU3U2lhqun9Km1wBLMb9p_TAoxSeJ9aQ&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwjU2dmw4qbqAhWmtYsKHS7tBXQQ6AEwEHoECAcQAQ#v=onepage&q=histoire%20de%20nursing%20en%20france&f=false<\/a><\/p>\n Sursa foto 1: http:\/\/dona-rodrigue.eklablog.com\/les-conditions-de-la-femme-pendant-la-guerre-1914-a5628383<\/a><\/p>\n http:\/\/www.ifsidijon.info\/v2\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/2016-Histoire-de-la-profession-d-infirmiere.pdf<\/a> (sursa foto 2)<\/p>\n Sursa foto 3: https:\/\/www.sisilesfemmes.fr\/2016\/12\/10\/l%C3%A9onie-chaptal\/<\/a><\/p>\n<\/a>Crezul s\u0103u este autonomia fa\u021b\u0103 de profesia de medic \u0219i credin\u021ba \u00een identitatea profesional\u0103 a asistentului medical. Pentru ea, munca asistentului medical nu se refer\u0103 la patologii sau boal\u0103, ci la persoana suferind\u0103. \u00cen concep\u021bia ei, asistentul medical trebuie s\u0103 \u0219tie totul despre pacient, \u0219i nu despre boal\u0103. \u00cen timp ce boala este \u0219tiin\u021ba medicului, pacientul este competen\u021ba asistententului medical. Mai mult, orient\u0103rile sale pentru aceast\u0103 profesie se \u00eendreapt\u0103 spre prevenire \u0219i educa\u021bie.<\/p>\n
\n\u00ce\u0219i va continua instruirea \u00een sistemul public din Fran\u021ba, dar \u0219i pe cea de specialitate. Va vizita la Londra spitale-\u0219coli pentru a studia organizarea \u00eengrijirii \u00een conformitate cu principiile Florence Nightingale. \u00cen urma acestei c\u0103l\u0103torii, la 32 de ani, a creat, sus\u021binut\u0103 de prietena ei Th\u00e9r\u00e8se Deruelle, so\u021bia lui Hippolyte Taine, primul binef\u0103c\u0103tor \u0219i co-fondator al\u0103turi de ea, o \u201eCas\u0103-\u0219coal\u0103 a asistentelor private\u201d la Plaisance cu scopul de a preg\u0103ti asisten\u021bi medicali pentru sectorul privat.<\/p>\n<\/a>L\u00e9onie Chaptal<\/strong> se va concentra, printre temele sanitare pe care le va promova, asupra luptei contra tuberculozei, care terorizeaz\u0103 \u0219i decimeaz\u0103 popula\u021bia Fran\u021bei. Activitatea sa legat\u0103 de tuberculoza la adul\u021bi (recunoscut\u0103 ca fiind de utilitate public\u0103 \u00een 1903) este situat\u0103 \u00een aceea\u0219i linie cu dispensarele sau preventoriile medicilor Calmette din Lille, Frottier din Havre sau a profesorului Courmont din Lyon. De asemenea, este preocupat\u0103 de sanatorii. Pentru a lupta \u00eempotriva tuberculozei, L\u00e9onie nu crede c\u0103 are nevoie de asistente medicale pentru spitale, ci de asistente medicale a c\u0103ror preg\u0103tire se concentreaz\u0103 pe \u00eengrijirea specific\u0103 \u0219i prevenirea tuberculozei. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru \u00eengrijirea copilului, care este a doua sa direc\u021bie de interven\u021bie. Prin urmare, vrea s\u0103 organizeze o echip\u0103 puternic\u0103 de asistente medicale pentru vizite la domiciliu, capabile s\u0103 mearg\u0103 pe teren \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor imense ale districtului Plaisance. Acest lucru i-a adus rezultate \u00een acest district al Parisului – reduceri cumulate ale mortalit\u0103\u021bii infantile \u0219i ale mortalit\u0103\u021bii din cauza tuberculozei – precum \u0219i recunoa\u0219terea de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile medicale \u0219i politice na\u021bionale.<\/p>\n