{"id":5957,"date":"2020-08-27T12:49:53","date_gmt":"2020-08-27T10:49:53","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5957"},"modified":"2020-09-30T13:30:15","modified_gmt":"2020-09-30T11:30:15","slug":"repere-istorice-radacinile-profesiei-de-asistent-medical-in-germania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5957","title":{"rendered":"Repere istorice \u2013 r\u0103d\u0103cinile profesiei de asistent medical \u00een Germania"},"content":{"rendered":"

Nursing-ul modern \u00ee\u0219i are originile \u00een Marea Britanie \u0219i Germania, \u00een secolul al 19-lea. El se va r\u0103sp\u00e2ndi apoi la nivel mondial, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al 20-lea. \u00cen acea perioad\u0103, asistentele medicale au reprezentat, \u00een Europa de vest, un grup profesional al c\u0103rui drum a fost str\u00e2ns legat de congrega\u021biile catolic\u0103 \u0219i protestant\u0103.<\/p>\n

Unul dintre momentele cheie al dezvolt\u0103rii profesiei de nursing \u00een Germania \u0219i Europa, \u00een general, a fost fondarea, \u00een 1936, de c\u0103tre Theodor Fliedner \u0219i so\u021bia lui, Friederike M\u00fcnster, protestan\u021bi, a unei a\u0219a-zise \u201ccase a diaconeselor\u201d.<\/p>\n

Precum ordinele caritabile ale congrega\u021biilor catolice, aceste case erau bazate pe un principiu de schimb simplu: diaconesele erau preg\u0103tite \u00een mod riguros pentru a oferi \u00eengrijiri \u0219i ob\u021bineau siguran\u021ba unui venit dup\u0103 \u00eencetarea activit\u0103\u021bii. La r\u00e2ndul lor, diaconesele erau dispuse s\u0103-\u0219i dedice via\u021ba serviciilor de caritate oferite de casele respective.\u00a0 Ele erau trimise s\u0103 lucreze \u00een spitale \u0219i parohii, av\u00e2nd \u0219i un rol de \u201cmisionare\u201d locale \u00een parohiile mai s\u0103race. Aceast\u0103 abordare reflect\u0103, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, concep\u021bia conform c\u0103reia s\u0103r\u0103cia \u0219i boala proveneau, \u00een principal, din lipsa credin\u021bei.<\/p>\n

Pentru acest motiv, \u201cdiaconesele\u201d trebuiau s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 nu numai de binele fizic al pacien\u021bilor, ci \u0219i de cel spiritual, conduc\u00e2ndu-i spre salvarea sufletului.\u00a0 \u00cen anumite situa\u021bii, ele puteau fi destul de vehemente \u00een \u00eencerc\u0103rile de evanghelizare a pacien\u021bilor. Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea, aceste practici au \u00eenceput s\u0103 fie numite \u201cbombardamente spirituale\u201d \u0219i criticate, iar \u00een secolul al 20-lea, aceast\u0103 evanghelizare la capul patului bolnavilor \u0219i-a pierdut treptat sensul, importan\u021ba \u0219i frecven\u021ba.<\/p>\n

Important de re\u021binut este c\u0103 diaconesele credeau c\u0103 \u00eengrijirile fizice \u0219i cele spirituale erau legate inextricabil. Aceast\u0103 uniune a fost central\u0103 pentru \u00een\u021belegerea rolului propriu ca asistente medicale \u0219i a influen\u021bat istoria nursing-ului din Germania p\u00e2n\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al 20-lea.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, casa diaconeselor din Kaiserwerth a fost mai mult dec\u00e2t un proiect german, deoarece Fliedner a f\u0103cut, \u00eenainte de fondarea ei, ce au f\u0103cut \u0219i al\u021bi protagoni\u0219ti ai sistemului cre\u0219tin de \u00eengrijiri caritabile din secolul al 19-lea \u2013 el a plecat \u00eentr-un \u201ctur social\u201d, o c\u0103l\u0103torie prin Olanda \u0219i Anglia, nu doar pentru a str\u00e2nge fonduri, dar \u0219i pentru a studia structura serviciilor caritabile oferite de diverse organiza\u021bii cre\u0219tine. Intrigat, el a observat \u00een \u021b\u0103rile vizitate c\u0103, foarte des, femeile, m\u00e2nate de credin\u021ba lor cre\u0219tin\u0103, se angajau \u00een cauze sociale. Fliedner voia s\u0103 construiasc\u0103 ceva similar \u00een Prusia. Un alt model l-a reprezentat ordinul \u201cCatholic Sisters of Mercy\u201d \u2013 ini\u021bial un ordin francez care fusese fondat \u00een secolul al 17-lea.<\/p>\n

Fondarea casei diaconeselor din Kaiserwerth a fost deci un proces transna\u021bional \u00een timpul c\u0103ruia Fliedner a reaplicat abord\u0103ri v\u0103zute \u00een \u021b\u0103rile europene vizitate. \u00cen schimb, Kaiserwerth s-a dezvoltat, \u00een timp, \u00eentr-o destina\u021bie interna\u021bional\u0103 pentru protagoni\u0219ti ai sistemului cre\u0219tin de \u00eengrijiri caritabile, care au venit din multe \u021b\u0103ri \u0219i care au influen\u021bat, dar \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit \u00een alte \u021b\u0103ri ideile \u0219i conceptele casei din Kaiserwerth. P\u00e2n\u0103 \u00een 1890, erau peste 5000 de diaconese \u00een Europa protestant\u0103, \u00een principal \u00een Germania, Scandinavia \u0219i Anglia.<\/p>\n

Concep\u021bia cre\u0219tin\u0103 a bolii ca eveniment at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i spiritual, le-a conferit diaconeselor-asistente o pozi\u021bie foarte puternic\u0103 \u00een cadrul sistemului de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Medicii \u0219i asistentele medicale erau considera\u021bi profesii complementare. \u00cen timp ce medicii porneau de la simptomele bolii pe care o diagnosticau \u0219i pentru care c\u0103utau un tratament, pentru asistente \u00eentreaga personalitate a pacientului prezenta interes profesional. \u00cen particular, \u00eengrijirile spirituale erau domeniul exclusiv ale asistentelor, iar medicii nu aveau nicio autoritate asupra acestuia. \u00cen acest context, asistentele nu erau v\u0103zute drept supuse sau inferioare medicilor.<\/p>\n

\u00cen sistemul protestant de \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate, statutul \u00eenalt de care se bucurau asistentele avea \u0219i un alt motiv \u2013 institu\u021biile acestui sistem fuseser\u0103, de obicei, fondate de comunit\u0103\u021bi ale diaconeselor pe parcursul secolului al 19-lea. Ca urmare, aceste comunit\u0103\u021bi erau proprietarele spitalelor.<\/p>\n

Un exemplu al statului \u0219i puterii de care se bucurau diaconesele este un eveniment din 1907\/1908, c\u00e2nd unul dintre marile nume ale chirurgiei germane – Ferdinand Sauerbruch \u2013 a candidat pentru pozi\u021bia de medic \u0219ef al spitalului din Kaiserwerth, care era condus de diaconese. Din punct de vedere profesional, el era alegerea num\u0103rul unu, f\u0103r\u0103 niciun dubiu. \u0218i totu\u0219i el nu a fost angajat pentru un motiv simplu \u2013 printre cerin\u021bele pentru angajare, care includeau \u0219i de\u021binerea unei diplome universitare, se num\u0103ra \u0219i o scrisoare de recomandare din partea unei diaconese, iar Ferdinand Sauerbruch nu a putut s\u0103 aduc\u0103 o astfel de scrisoare.<\/p>\n

O scrisoare de evaluare bun\u0103 din partea unei diaconese, care putea confirma calit\u0103\u021bile personale ale medicului \u0219i, de notat, abilitatea acestuia de a lucra bine \u00een echip\u0103, era cel mai important document. Aceast\u0103 practic\u0103 a continuat p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului al 20-lea. \u00cen anii 1950,\u00a0 abilitatea de a \u00a0colabora bine cu asistentele a r\u0103mas unul dintre criteriile centrale de selec\u021bie a medicilor \u00een spitalele din Germania de Vest conduse de diaconese.<\/p>\n

Modelul acestor case ale diaconeselor a fost unul dintre produsele de export ale Germaniei \u00een secolul al 19-lea. Acest fenomen a luat dou\u0103 forme.\u00a0 Prima a constat din a trimite diaconese nu numai pe teritoriul Germaniei, dar \u0219i \u00een multe alte \u021b\u0103ri. \u00cen acest caz, diaconesele (care mai erau denumite \u0219i surori) r\u0103m\u00e2neau membre ale casei din Germania, dar lucrau \u00een spitale \u0219i parohii din str\u0103in\u0103tate.\u00a0 C\u00e2teodat\u0103, subsidiare ale casei erau fondate \u00een acele \u021b\u0103ri, iar acestea includeau \u0219i spitale \u0219i numeroase locuri de preg\u0103tire a diaconeselor. Astfel, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al 19-lea, diaconese din Kaiserwerth lucrau \u00een Italia \u2013 Floren\u021ba, Roma \u0219i San Remo, dar \u0219i \u00een Ierusalim, Constantinopol (Istanbulul de ast\u0103zi), Smirna, Bucure\u0219ti, Beirut, Alexandria \u0219i Cairo.<\/p>\n

A doua form\u0103 a constat din \u00eentemeierea \u00een multe alte \u021b\u0103ri a unor institu\u021bii pentru diaconese care urmau modelul casei din Kaiserwerth. Aceste institu\u021bii nu erau subsidiare ale casei germane, ci institu\u021bii independente. C\u00e2teodat\u0103, ini\u021biativa de a fonda asemenea institu\u021bii pornea de la casa din Kaiserwerth. \u00cen general, totu\u0219i, aceste institu\u021bii erau fondate de femei din \u021b\u0103rile respective, care urmau modelul casei din Kaiserwerth.<\/p>\n

C\u00e2nd diaconese de la casa din Kaiserwerth mergeau la posturi din str\u0103in\u0103tate, acestora li se aplicau regulile stabilite de casa din Kaiserwerth. Diaconeselor li se cerea s\u0103 nu ias\u0103 din cercurile restr\u00e2nse ale caselor respective \u0219i s\u0103 nu se amestece cu popula\u021bia locului. Acesta era unul dintre motivele pentru care diaconesele erau trimise \u00een str\u0103in\u0103tate f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie limba \u021b\u0103rii respective. \u00cen acest fel, noua comunitate de diaconese trebuia s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103, la fel \u0219i leg\u0103tura ei cu casa din Kaiserwerth. Conducerea acesteia din urm\u0103 dorea s\u0103 men\u021bin\u0103 un contact apropiat cu diaconesele din str\u0103in\u0103tate, cer\u00e2nd \u0219i o raportare detaliat\u0103 \u0219i periodic\u0103 de la acestea, dar \u0219i merg\u00e2nd \u00een vizit\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een mod regulat.<\/p>\n

Astfel, de la \u00eenfiin\u021bare p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea, casa din Kaiserwerth a reu\u0219it s\u0103 creeze o re\u021bea interna\u021bional\u0103 bine conectat\u0103, dup\u0103 cum reiese \u0219i din jurnalele diaconeselor.<\/p>\n

Posturile din str\u0103in\u0103tate au devenit instrumente deosebit de atractive pentru publicul larg. Ele erau men\u021bionate \u00een publica\u021biile vremii \u0219i, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1920, \u0219i \u00een reclame. Conducerea casei sublinia sfera larg\u0103 de activitate \u0219i dimensiunea interna\u021bional\u0103 a muncii diaconeselor. Posturile din Ierusalim erau deosebit de prestigioase. Devotamentul cu care diaconesele slujeau \u00een str\u0103in\u0103tate contribuia \u0219i la cre\u0219terea dona\u021biilor pentru cas\u0103, dar \u0219i ca o atrac\u021bie printre femeile din Germania de a deveni\u00a0 diaconese. Aceasta era una dintre pu\u021binele op\u021biuni care le permitea femeilor s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00a0\u00cen plus, unele diaconese au \u00eenceput s\u0103 publice pove\u0219tile \u0219ederii lor \u00een str\u0103in\u0103tate. A\u0219a numitele Surori ale Orientului erau diaconese care munciser\u0103 \u00een Levant \u0219i publicaser\u0103 apoi despre performan\u021bele lor profesionale acolo, dar \u0219i despre pericolele \u0219i testele pe care le avuseser\u0103 de trecut acolo. A\u0219a au ap\u0103rut eroine care au spart cli\u0219eele unor surori lini\u0219tite \u0219i modeste care se subordoneaz\u0103 comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"nursing\"<\/a><\/p>\n

Primul R\u0103zboi Mondial, frontul de est: asistente germane la un spital militar din Lida (Belarus) – 1915 \/ 1916 (colec\u021bia Haeckel\/ullstein bild prin intermediul Getty Images)<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Casa avea \u0219i un important rol de asisten\u021b\u0103 social\u0103 pentru diaconese, reglement\u00e2ndu-le condi\u021biile de munc\u0103 \u0219i oferindu-le pensii. \u00cen acest context, de notat c\u0103 \u00een anii 1950, Ministerul Muncii din Germania Federal\u0103 a comunicat c\u0103 asistentele care apar\u021bineau unei asemenea case primeau pensii semnificativ mai mari dec\u00e2t pensiile a\u0219a numitelor asistente independente.Interna\u021bionalizarea pie\u021bei muncii a \u00eensemnat \u0219i c\u0103 posturile din conducerea casei din Kaiserwerth cereau calific\u0103ri noi. Astfel, \u00een 1913, nou numita Maic\u0103 Superioar\u0103 a casei din Kaiserwerth, Elisabeth von Buttlar, vorbea engleza, franceza \u0219i italiana. Ea dob\u00e2ndise aceste cuno\u0219tin\u021be \u00een timpul celor 14 ani munci\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate ca diacones\u0103 \u00een Roma \u0219i Cairo. \u00cen acest fel, imaginea Maicii Superioare s-a schimbat, prelu\u00e2nd un spirit cosmopolit care reflecta valorile \u0219i activitatea casei.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului al 20-lea, influen\u021ba lui Florence Nightingale asupra nursing-ului din Germania a r\u0103mas marginal\u0103. Povestea de succes a sistemului ei trebuie deci pus\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 nou\u0103 pentru celelalte \u021b\u0103ri \u00een afara Marii Britanii, SUA sau coloniilor britanice. De exemplu, \u00een Germania \u0219i Fran\u021ba, ideile lui Nightingale au fost \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate \u00een primul r\u00e2nd de medici, care considerau c\u0103 secularizarea \u0219i profesionalizarea nursing-ului le va permite s\u0103 preia rolul conduc\u0103tor \u00een domeniul \u00eengrijirilor medicale.<\/p>\n

Asistentele medicale care f\u0103ceau parte din ordinele sau alte institu\u021bii de filia\u021bie cre\u0219tin\u0103, precum \u0219i aceste case ale diaconeselor, refuzaser\u0103 s\u0103 le ofere medicilor aceast\u0103 autoritate. \u00a0Surorile din aceste organiza\u021bii cre\u0219tine nu se subordonau medicilor, ele r\u0103spunz\u00e2nd \u00een fa\u021ba conducerilor caselor de diaconese, care era formate din Maica Superioar\u0103 \u0219i Supervizorul Teologic. Medicii sperau c\u0103, odat\u0103 cu adoptarea conceptelor promovate de Florence Nightingale, ei vor putea profesa al\u0103turi de asistente medicale mai cooperante \u0219i mai bine preg\u0103tite.<\/p>\n

\u00cen Germania, no\u021biunea unui nursing secular a \u00eent\u00e2mpinat dificult\u0103\u021bi semnificative \u00een a fi recunoscut\u0103 \u0219i promovat\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea fuseser\u0103 create comunit\u0103\u021bi ale asistentelor \u201clibere\u201d, care le ofereau membrilor mai mult\u0103 independen\u021b\u0103. \u0218i totu\u0219i pozi\u021bia caselor de diaconese era \u00eenc\u0103 foarte puternic\u0103 \u0219i a r\u0103mas a\u0219a p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tatea secolului al 20-lea, mai ales c\u0103 multe dintre diaconese s-au dedicat \u0219i asisten\u021bei sociale, la \u00eendemnul uneia dintre surori: \u201cAr trebui s\u0103 fim nu numai asistente pentru cei bolnavi, f\u0103c\u00e2nd ce e nevoie pentru \u00eengrijirea fizic\u0103 a pacien\u021bilor no\u0219tri, ci trebuie s\u0103 fim \u0219i apostoli ai igienei progresului social, dac\u0103 vrem s\u0103 primim un loc \u00een via\u021ba oamenilor.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n

https:\/\/www.enhe.eu\/archive\/2019\/4848<\/a><\/p>\n

https:\/\/archive.org\/stream\/historyofnursing041912nutt\/historyofnursing041912nutt_djvu.txt<\/a><\/p>\n

https:\/\/apps.who.int\/iris\/bitstream\/handle\/10665\/326183\/9789289051743-eng.pdf?sequence=1&isAllowed=y<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.gettyimages.dk\/detail\/news-photo\/world-war-i-eastern-front-german-nurses-of-the-military-news-photo\/501371965<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nursing-ul modern \u00ee\u0219i are originile \u00een Marea Britanie \u0219i Germania, \u00een secolul al 19-lea. El se va r\u0103sp\u00e2ndi apoi la nivel mondial, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al 20-lea. \u00cen acea perioad\u0103, asistentele medicale au reprezentat, \u00een Europa de vest, un grup profesional al c\u0103rui drum a fost str\u00e2ns legat de congrega\u021biile catolic\u0103 \u0219i protestant\u0103. Unul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5943,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5957"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5957"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5957\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5959,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5957\/revisions\/5959"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5943"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5957"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5957"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5957"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}