{"id":5960,"date":"2020-08-27T12:52:52","date_gmt":"2020-08-27T10:52:52","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5960"},"modified":"2020-09-30T13:30:21","modified_gmt":"2020-09-30T11:30:21","slug":"disonanta-cognitiva-si-tehnica-interviului-motivational","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=5960","title":{"rendered":"Disonan\u021ba cognitiv\u0103 \u0219i tehnica interviului motiva\u021bional"},"content":{"rendered":"

\u00cen momentul \u00een care lu\u0103m orice decizie sau ne form\u0103m o opinie \u2013 de exemplu,\u201deu cred c\u0103 este serioas\u0103 situa\u021bia legat\u0103 de COVID-19<\/em>\u201d; sau \u201cnu, sunt sigur c\u0103 este o fars\u0103<\/em>\u201d – \u00eencepem s\u0103 justific\u0103m ra\u021biunea alegerii noastre \u0219i s\u0103 g\u0103sim motive pentru a respinge alternativa.<\/p>\n

Disonan\u021ba cognitiv\u0103, definit\u0103 de Leon Festinger \u00een anii ’50, descrie disconfortul pe care oamenii \u00eel simt atunci c\u00e2nd dou\u0103 opinii, sau o opinie \u0219i un comportament, se contrazic. De exemplu, a fuma este disonant cu acceptarea faptului c\u0103 \u201cFumatul m\u0103 poate ucide\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\"disonanta\"<\/a><\/em><\/p>\n

Pentru a reduce aceast\u0103 disonan\u021b\u0103, fum\u0103torul trebuie fie s\u0103 renun\u021be, fie s\u0103 justifice fumatul (de exemplu, poate g\u0103si o justificare de genul \u201eM\u0103 p\u0103streaz\u0103 sub\u021bire, iar faptul c\u0103 sunt supraponderal este un risc mai mare pentru s\u0103n\u0103tate, \u0219ti\u021bi\u201d).<\/em><\/p>\n

Practic, teoria lui Festinger prezint\u0103 modul \u00een care oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea sens ideilor contradictorii \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t, cel pu\u021bin \u00een propriile lor min\u021bi, s\u0103 fie coeren\u021bi \u0219i ra\u021bionali.<\/em><\/p>\n

Disonan\u021ba devine \u0219i mai dureroas\u0103 atunci c\u00e2nd dovezile pe care le avem se lovesc de valorile noastre, de modul \u00een care ne vedem pe noi \u00een\u0219ine – c\u00e2nd ne amenin\u021b\u0103, de exemplu, credin\u021ba c\u0103 suntem amabili, etici, competen\u021bi sau de\u0219tep\u021bi.<\/p>\n

De exemplu, atunci c\u00e2nd oamenii simt o leg\u0103tur\u0103 puternic\u0103 cu un partid politic, un lider, o ideologie sau o credin\u021b\u0103, este mai probabil c\u0103 vor accepta ca respectiva credin\u021b\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een locul lor \u0219i vor denatura sau ignora orice dovad\u0103 c\u0103 ideologia sau credin\u021ba lor are lipsuri.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cum avem tendin\u021ba s\u0103 proced\u0103m c\u00e2nd avem de-a face cu disonan\u021ba cognitiv\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Pentru a ob\u021bine o imagine clar\u0103 despre ce este disonan\u021ba cognitiv\u0103, ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem, \u00een primul r\u00e2nd, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd aceasta apare. Corrine Leikam, doctor \u00een psihologie \u0219i director asociat la Sober College, un program de dependen\u021b\u0103 \u0219i consiliere din Los Angeles, spune c\u0103 reac\u021bia noastr\u0103 instinctiv\u0103 este s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 rezolv\u0103m conflictul \u0219i s\u0103 readucem stabilitatea \u00een via\u021ba noastr\u0103. Cel mai adesea, aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim.<\/p>\n

\u00cen alte situa\u021bii, pute\u021bi \u00eencerca s\u0103 g\u0103si\u021bi justific\u0103ri g\u00e2ndirii sau comportamentului incongruent, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 par\u0103 mai consecvent cu credin\u021bele voastre. \u201ePentru a rezolva conflictul, este posibil s\u0103 v\u0103 schimba\u021bi comportamentul sau chiar s\u0103 v\u0103 schimba\u021bi atitudinea, pentru a fi mai flexibili\u201d, spune dr. Leikam. Cu alte cuvinte, ve\u021bi ra\u021bionaliza ceea ce a\u021bi f\u0103cut pentru a v\u0103 convinge c\u0103 acel comportament nu a fost at\u00e2t de diferit de convingerile dvs. obi\u0219nuite.<\/p>\n

\u00cen cazul \u00een care \u021bine\u021bi o diet\u0103, de exemplu, v\u0103 justifica\u021bi faptul c\u0103 m\u00e2nca\u021bi o gogoa\u0219\u0103, spun\u00e2ndu-v\u0103 c\u0103 nu trebuie, de fapt, s\u0103 fi\u021bi at\u00e2t de strict cu dieta sau c\u0103 aceasta este doar o parte din planul dumneavoastr\u0103 de sl\u0103bit. Ve\u021bi face sport mai t\u00e2rziu, a\u0219a c\u0103 un mic exces acum este \u00een regul\u0103.<\/p>\n

A\u0219adar, disonan\u021ba cognitiv\u0103 poate ap\u0103rea adesea \u00een situa\u021bia pacien\u021bilor cu adic\u021bii. Ce facem atunci?<\/p>\n

Un instrument pe care-l putem avea la \u00eendem\u00e2n\u0103 este interviul motiva\u021bional. <\/strong>Acesta este o interven\u021bie conceput\u0103 pentru situa\u021biile \u00een care un pacient trebuie s\u0103 fac\u0103 o schimbare de comportament, dar nu este sigur de acest lucru, uneori, sau este destul de ostil ideii.<\/p>\n

El se bazeaz\u0103 pe principiul c\u0103 primul pas al oric\u0103rui consult este, de fapt, crearea unui dialog. Apoi folose\u0219te strategii speciale pentru a concentra acest dialog pe schimbarea comportamentului \u0219i pentru a se asigura c\u0103 pacientul este ajutat s\u0103 considere schimbarea ca o op\u021biune posibil\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceputuri, interviul motiva\u021bional a fost folosit \u00een tratamentul persoanelor cu probleme de alcool. Abordarea tradi\u021bional\u0103, p\u00e2n\u0103 la acel moment, era de a confrunta persoana \u00een cauz\u0103 cu problema b\u0103uturii, credin\u021ba fiind c\u0103, dac\u0103 nu recuno\u0219tea c\u0103 are o problem\u0103, nu se va schimba niciodat\u0103. Dar abordarea nu d\u0103dea rezultate. Persoanele astfel confruntate negau c\u0103 ar avea o problem\u0103. Lucru care nu ar trebui s\u0103 fie o surpriz\u0103. Nu este u\u0219or pentru nimeni s\u0103 fie numit \u201dun alcoolic care \u0219i-a stricat via\u021ba\u201d. Mul\u021bi dintre pacien\u021bii aborda\u021bi astfel, fie preferau s\u0103 nu asculte, fie replicau c\u0103 e o eroare (\u201eNu beau mai mult dec\u00e2t X … \u201e). Desigur, era tentant pentru cei care ofereau consiliere s\u0103 \u00eenvinov\u0103\u021beasc\u0103 pacientul \u0219i s\u0103 afirme c\u0103 \u201enu are voin\u021b\u0103\u201d \u0219i \u201enu are motiva\u021bie\u201d.<\/p>\n

Prima lucrare despre interviul motiva\u021bional, scris\u0103 \u00een 1983 de Bill Miller, un psiholog din New Mexico, a abordat aceast\u0103 problem\u0103 bazat pe practica sa clinic\u0103. El a reflectat asupra propriei sale practici clinice \u0219i a venit cu un punct de vedere alternativ. Spre deosebire de opinia prevalent\u0103, el a sugerat c\u0103, \u00een loc de a vedea negarea pacien\u021bilor ca o problem\u0103 de voin\u021b\u0103 sau lips\u0103 de motiva\u021bie \u00een a rezolva problema, ar putea fi mai util ca acest rezultat s\u0103 fie v\u0103zut ca o sl\u0103biciune a metodei de consiliere. Bill Miller a continuat s\u0103 sugereze o serie de modalit\u0103\u021bi prin care un consilier ar putea \u00eencerca s\u0103 evite o confruntare, iar acest lucru a pus bazele interviului motiva\u021bional.<\/p>\n

Aceste idei au ajuns \u00een aten\u021bia lui Stephen Rollnick, un psiholog clinician originar din Africa de Sud, care lucra \u00een managementul adic\u021biilor \u00een Marea Britanie. El a v\u0103zut relevan\u021ba acestei abord\u0103ri pentru schimb\u0103rile \u00een s\u0103n\u0103tate, \u00een special aderen\u021ba. Ei au ajuns s\u0103 colaboreze la prima carte despre interviul motiva\u021bional \u0219i, de atunci, la multe alte publica\u021bii.<\/p>\n

O defini\u021bie uzual\u0103 a interviului motiva\u021bional este: \u201eUn stil de consiliere non-directiv, centrat pe pacient, care provoac\u0103 schimbarea comportamentului, ajut\u00e2nd pacien\u021bii s\u0103 exploreze \u0219i s\u0103 rezolve ambivalen\u021ba.\u201d (Rollnick \u0219i Miller, 1995).<\/p>\n

\"einstein\"<\/a>Tehnica interviului motivational are la baz\u0103 \u0219ase principii: 1. Nu spune oamenilor ce s\u0103 fac\u0103, chiar dac\u0103 ai dreptate, pentru c\u0103, de obicei, nu func\u021bioneaz\u0103<\/strong>. Practic, dac\u0103 oamenii nu simt c\u0103 ei pot face alegerea, vor sim\u021bi o nevoie puternic\u0103 de a face exact ce li s-a spus s\u0103 nu fac\u0103 – pentru a dovedi c\u0103 au \u00eenc\u0103 liber arbitru. 2. Ascult\u0103!<\/strong> Dac\u0103 nu pute\u021bi asculta \u0219i nu pute\u021bi dialoga cu pacientul, acesta nu-\u0219i va schimba niciodat\u0103 comportamentul. Aceast\u0103 parte a interviului motiva\u021bional \u00ee\u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een consilierea centrat\u0103 pe pacient, propus\u0103 de Carl Rogers \u00een 1951. El a sus\u021binut c\u0103 schimbarea poate fi facilitat\u0103 doar de un terapeut care adopt\u0103 un stil non-directiv, care este empatic, autentic \u00een \u00eencerc\u0103rile sale de a \u00een\u021belege, cald \u00een r\u0103spunsurile lui, dar mai ales care \u0219tie bine s\u0103 asculte. 3. Face\u021bi \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t pacientul s\u0103 v\u0103 spun\u0103 chiar el c\u0103 trebuie s\u0103 se schimbe<\/strong>. Dac\u0103 ajunge s\u0103 spun\u0103 el acest lucru, efectul este mult mai puternic.\u00a0 Acest lucru a fost investigat \u0219tiin\u021bific de Daryl Bem \u00een 1966. Ideea este \u00eens\u0103 mult mai veche. \u00a0\u00cen 1670, matematicianul \u0219i filozoful francez Blaise Pascal remarca faptul c\u0103 oamenii sunt mult mai bine convin\u0219i de motivele pe care le g\u00e2ndesc singuri, dec\u00e2t de cele g\u00e2ndite de al\u021bii. 4. Disonan\u021ba cognitiv\u0103<\/strong>, citat\u0103 de Bill Miller \u00een prima sa lucrare. Practic, dac\u0103 li se eviden\u021biaz\u0103 contrastul dintre cele dou\u0103 alegeri, oamenii simt o dorin\u021b\u0103 puternic\u0103 de a rezolva conflictul. Cu ajutorul medicului sau consilierului, ei pot alege s\u0103 se schimbe. 5. Oamenii trebuie s\u0103 se simt\u0103 \u00eencrez\u0103tori, \u00eenainte de a \u00eencerca s\u0103 se schimbe.<\/strong> Chiar dac\u0103 cineva este convins de nevoia de a se schimba, dac\u0103 nu se simte \u00eencrez\u0103tor c\u0103 o poate face, este pu\u021bin probabil s\u0103 \u00eencerce. Mai r\u0103u, se pot sim\u021bi deprima\u021bi c\u00e2nd \u00ee\u0219i dau seama de neputin\u021ba lor. Interviul motiva\u021bional urm\u0103re\u0219te exact s\u0103 men\u021bin\u0103 moralulul pacientului ridicat. 6. Ambivalen\u021ba este normal\u0103<\/strong>. Este firesc ca fiin\u021bele umane s\u0103 nu fie sigure de ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103, mai ales dac\u0103 alegerea este grea sau presupune o schimbare dificil\u0103.<\/p>\n

De\u0219i este greu, nu este imposibil s\u0103 ne r\u0103zg\u00e2ndim, s\u0103 facem schimb\u0103ri. Provocarea este s\u0103 g\u0103sim o modalitate de a tr\u0103i o vreme cu incertitudinea, de a lua cele mai informate decizii pe care le putem lua \u0219i de a le modifica atunci c\u00e2nd dovezile \u0219tiin\u021bifice spun altceva \u2013 exact a\u0219a cum fac cercet\u0103torii. A admite c\u0103 ai gre\u0219it necesit\u0103 o oarecare auto-analiz\u0103 – ceea ce implic\u0103 s\u0103 tr\u0103im cu disonan\u021ba cognitiv\u0103 o perioad\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 s\u0103rim imediat la auto-justificare.<\/p>\n

\u00cen\u021belegerea modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 disonan\u021ba dezv\u0103luie c\u00e2teva lec\u021bii practice pentru dep\u0103\u0219irea acesteia, \u00eencep\u00e2nd cu examinarea celor dou\u0103 cogni\u021bii disonante \u0219i p\u0103strarea lor ca elemente separate. Numim aceasta \u201esolu\u021bia Shimon Peres\u201d.<\/p>\n

Peres, fostul prim ministru al Israelului, a fost sup\u0103rat de o dezastruoas\u0103 vizit\u0103 oficial\u0103 a prietenului s\u0103u Ronald Reagan la un cimitir din Bitburg, Germania, unde fuseser\u0103 \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi membri ai SS Waffen. C\u00e2nd a fost \u00eentrebat cum se simte \u00een leg\u0103tur\u0103 cu decizia lui Reagan de a merge acolo, Peres ar fi putut reduce disonan\u021ba \u00eentr-unul din cele dou\u0103 moduri cele mai comune: fie s\u0103 renun\u021be la prietenia cu Reagan, fie s\u0103 minimizeze gravitatea ac\u021biunii prietenului. El \u00eens\u0103 nu a f\u0103cut-o, ci a r\u0103spuns: „C\u00e2nd un prieten face o gre\u0219eal\u0103”, a spus el, „prietenul r\u0103m\u00e2ne prieten, iar gre\u0219eala r\u0103m\u00e2ne o gre\u0219eal\u0103.”<\/p>\n

Mesajul lui Peres transmite c\u00e2t este de important s\u0103 tr\u0103im cu disonan\u021ba, s\u0103 evit\u0103m r\u0103spunsurile u\u0219oare \u0219i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: De ce cred acest lucru? De ce m\u0103 comport \u00een acest fel? M-am g\u00e2ndit bine la acest lucru sau pur \u0219i simplu scap rapid, neg\u00e2nd sau g\u0103sind justific\u0103ri? <\/em>Doar astfel putem face schimb\u0103rile care conteaz\u0103 \u00een fiecare domeniu al vie\u021bii noastre, dar mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te comportamentele s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

https:\/\/medium.com\/the-atlantic\/the-role-of-cognitive-dissonance-in-the-pandemic-f9ae6bfa9672<\/a> (sursa foto 1)<\/p>\n

https:\/\/www.drugsandalcohol.ie\/17873\/1\/Motivational_Interviewing_brief_guide.pdf<\/a> (sursa foto 2)<\/p>\n

https:\/\/www.everydayhealth.com\/neurology\/cognitive-dissonance\/real-life-examples-how-we-react\/<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen momentul \u00een care lu\u0103m orice decizie sau ne form\u0103m o opinie \u2013 de exemplu,\u201deu cred c\u0103 este serioas\u0103 situa\u021bia legat\u0103 de COVID-19\u201d; sau \u201cnu, sunt sigur c\u0103 este o fars\u0103\u201d – \u00eencepem s\u0103 justific\u0103m ra\u021biunea alegerii noastre \u0219i s\u0103 g\u0103sim motive pentru a respinge alternativa. Disonan\u021ba cognitiv\u0103, definit\u0103 de Leon Festinger \u00een anii ’50, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5940,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5960"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5960"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5961,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5960\/revisions\/5961"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5940"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}