{"id":6006,"date":"2020-09-30T13:26:06","date_gmt":"2020-09-30T11:26:06","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6006"},"modified":"2020-10-29T15:00:20","modified_gmt":"2020-10-29T13:00:20","slug":"de-ce-un-sistem-imunitar-imbatranit-ne-face-mult-mai-vulnerabili-in-fata-covid-19","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6006","title":{"rendered":"De ce un sistem imunitar \u00eemb\u0103tr\u00e2nit ne face mult mai vulnerabili \u00een fa\u021ba COVID 19?"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/imunitar.jpg\"><img class=\"aligncenter size-full wp-image-5980\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/imunitar.jpg\" alt=\"imunitar\" width=\"1024\" height=\"683\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/imunitar.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/imunitar-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/imunitar-405x270.jpg 405w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/p>\n<p><em>David Ramos\/Getty Images<\/em><\/p>\n<p>Pacien\u021bii cu COVID 19 care sunt \u00een v\u00e2rst\u0103 de 80 de ani \u0219i peste au un risc de sute de ori mai mare de a deceda fa\u021b\u0103 de cei cu v\u00e2rsta de 40 ani sau mai pu\u021bin.<\/p>\n<p>Aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deoarece este mult mai probabil ca ei sa aib\u0103 <strong><em>comorbidit\u0103\u021bi<\/em><\/strong>, precum diabetul \u0219i bolile pulmonare, care fac organismul mult mai vulnerabil \u00een fa\u021ba COVID 19.<\/p>\n<p>Dar mul\u021bi cercet\u0103tori sugereaz\u0103 c\u0103 ar putea exista \u0219i un alt factor probabil, chiar dac\u0103 mai degrab\u0103 sub-estimat p\u00e2n\u0103 acum, al acestui risc crescut. Este vorba despre <strong><em>sistemul imunitar \u00eemb\u0103tr\u00e2nit<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, sistemul imunitar \u00eencepe s\u0103 intre \u00een stare de alert\u0103, gener\u00e2nd procese inflamatorii \u0219i epuiz\u00e2ndu-\u0219i stocurile anumitor celule. Schimb\u0103rile care afecteaz\u0103 re\u021beaua celulelor imunitare, pe m\u0103sura ce se scurg decadele, sunt complexe \u0219i duc la o supra-reac\u021bie, \u00een anumite cazuri, sau la un r\u0103spuns \u00eent\u00e2rziat, \u00een altele \u0219i, per ansamblu, la un peisaj profund alterat al imunit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 care studiaz\u0103 sistemele imunitare \u00eemb\u0103tr\u00e2nite afirm\u0103 c\u0103 a \u00een\u021belege aceste schimb\u0103ri \u0219i factorii din spatele lor poate duce nu numai la \u00een\u021belegerea felului \u00een care v\u00e2rsta se asociaz\u0103 cu vulnerabilitatea la boal\u0103, dar \u0219i la dezvoltarea unor strategii mai bune pentru vaccinuri \u0219i tratamente pentru COVID-19.<\/p>\n<p>C\u00e2nd un virus p\u0103trunde \u00een organism, celulele din prima linie de ap\u0103rare ac\u021bioneaz\u0103 rapid \u0219i violent \u2013 trimi\u021b\u00e2nd alerte \u0219i instruc\u021biuni c\u0103tre alte celule \u0219i provoc\u00e2nd inflama\u021bii, pentru a \u00eencepe asaltul asupra virusului.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 prim\u0103 linie de ap\u0103rare, numit\u0103 \u0219i imunitatea natural\u0103 sau \u00eenn\u0103scut\u0103, este responsabil\u0103 \u0219i pentru cur\u0103\u021barea celulelor deteriorate, proteinelor defecte \u0219i ale altor \u201cde\u0219euri\u201d din organism, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd nu este nicio infec\u021bie \u00een organism pe care trebuie s-o combat\u0103. \u00cen cazul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103, se pare c\u0103 sistemul nu mai face fa\u021b\u0103 cur\u0103\u021b\u0103rii acestor de\u0219euri. \u00a0Sistemul imunitar de prim\u0103 linie este cople\u0219it \u0219i intr\u0103 \u00eentr-o stare constant\u0103 de alert\u0103 \u0219i inflama\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen acela\u0219i timp, se pare c\u0103 celulele \u00eemb\u0103tr\u00e2nite din \u021besuturile organismului se schimb\u0103 cu v\u00e2rsta, eliber\u00e2nd \u0219i ele substan\u021be inflamatorii. Ca urmare, chiar \u0219i o persoan\u0103 de 65 ani care este \u00eentr-o perfect\u0103 stare de s\u0103n\u0103tate are un nivel mai crescut de proteine imunitare care sunt implicate \u00een procese inflamatorii, precum citokinele, dec\u00e2t o persoan\u0103 mai t\u00e2n\u0103r\u0103.<\/p>\n<p>Acest lucru \u00eenseamn\u0103 \u0219i c\u0103 respingerea agen\u021bilor patogeni devine mai complicat\u0103. Tot acest haos inflamatoriu persistent \u00eentr-un corp care \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te face mai dificil ca mesajele trimise de sistemul imunitar natural, de prim\u0103 linie, s\u0103 ajung\u0103 la destina\u021bie.<\/p>\n<p>\u00cen plus, exist\u0103 un pericol adi\u021bional ca sistemul imunitar natural s\u0103 reac\u021bioneze excesiv. Speciali\u0219tii cred c\u0103 acesta poate fi un motiv important al r\u0103spunsului deficitar al persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00een fa\u021ba COVID 19.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 inflama\u021bie constant\u0103 din organismul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 poate fi \u0219i parte din motivul pentru care vaccinurile, a c\u0103ror eficacitate se bazeaz\u0103 pe un r\u0103spuns robust al sistemului imunitar, nu au rezultate la fel de bune \u0219i \u00een cazul acestei grupe de v\u00e2rst\u0103 \u2013 un efect care va fi similar, foarte probabil, \u0219i \u00een cazul vaccinurilor anti-COVID 19.<\/p>\n<p>Studiile au ar\u0103tat c\u0103 persoanele cu un nivel crescut de inflama\u021bie au avut tendin\u021ba s\u0103 aib\u0103 r\u0103spunsuri imunitare mai slabe \u00een cazul unor segmente ale virusului varicelei, de exemplu. Iar c\u00e2nd au luat medicamente anti-inflamatorii timp de 4 zile \u00eenainte de vaccinare, r\u0103spunsurile lor imunitare s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit.<\/p>\n<p>Dup\u0103 c\u00e2teva zile de la r\u0103spunsul celulelor imunitare din prima linie (sistemul imunitar natural sau \u00eenn\u0103scut), organismul \u00eencepe un al doilea val de atacuri \u00eempotriva virusului invadator. Acest r\u0103spuns adaptativ al sistemului imunitar este mai \u021bintit dec\u00e2t primul, distrug\u00e2nd metodic celule infectate de virusul \u00een cauz\u0103.<\/p>\n<p>Dar \u00een cazul organismelor persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103, r\u0103spunsul adaptativ nu numai c\u0103 ia mai mult timp pentru a se declan\u0219a, dar atunci c\u00e2nd se declan\u0219eaz\u0103, el poate g\u0103si deja o scen\u0103 de apocalips\u0103 inflamatorie, afirm\u0103 Amber Mueller, cercet\u0103tor post-doctoral la Harvard Medical School \u0219i co-autoare a unei lucr\u0103ri publicate \u00een luna mai despre COVID-19 \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. \u201c<em>G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la o echip\u0103 de pompieri care vine s\u0103 sting\u0103 un incendiu. Ace\u0219tia g\u0103sesc la locul incendiului un \u00eentreg cartier de pietoni \u0219i privitori care stau \u0219i privesc, \u021bip\u00e2nd \u0219i cauz\u00e2nd haos \u0219i f\u0103c\u00e2nd dificil\u0103 pentru pompieri g\u0103sirea \u0219i stingerea focului \u2013 cu alte cuvinte, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 infec\u021bia \u0219i s\u0103 o combat\u0103<\/em>\u201d, puncteaz\u0103 ea.<\/p>\n<p>Aceste \u00eent\u00e2rzieri \u00eenseamn\u0103 c\u0103 agentul patogen s-a reprodus deja de nenum\u0103rate ori p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sistemul imunitar adaptativ, de linia a doua, \u00eencepe s\u0103 lucreze. Virusul poate crea zone de \u201csuprema\u021bie\u201d, a c\u0103ror apari\u021bie e mult mai pu\u021bin probabil\u0103 \u00een cazul unor persoane mai tinere, al c\u0103rei sistem imunitar este mai agil.<\/p>\n<p>\u00cen plus, persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 au mai pu\u021bine celule T <em>naive<\/em>, proaspete, care au un rol important \u00een r\u0103spunsul adaptativ, acestea fiind antrenate s\u0103 \u021binteasc\u0103 celule infectate cu un anumit agent patogen. C\u00e2nd totul merge bine, celulele T eficace se multiplic\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t, la momentele de v\u00e2rf ale infec\u021biei, ele abund\u0103 \u00een organism. Apoi, c\u00e2teva r\u0103m\u00e2n de gard\u0103 pentru a ne p\u0103zi de contra-atacurile virusului.<\/p>\n<p>Stocurile de celule T <em>naive<\/em>, care nu au fost deja \u201cangajate\u201d s\u0103 \u021binteasc\u0103 un anumit agent patogen, se restr\u00e2ng peste ani. Iar acelea care r\u0103m\u00e2n s-ar putea s\u0103 nu fie la fel de bune la a se multiplica precum celulele T ale persoanelor mai tinere.<\/p>\n<p>Studiile cu privire la tratamentele anti-COVID 19 vor trebui s\u0103 ia in calcul \u0219i celulele \u0219i substan\u021bele specifice care \u00eencep sa cauzeze probleme odat\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea sistemului imunitar.<\/p>\n<p>De asemenea, este important de notat c\u0103 trebuie analizate \u0219i medicamentele care reduc inflama\u021bia celular\u0103, care cre\u0219te semnificativ odat\u0103 cu v\u00e2rsta, c\u0103ci acestea se pot dovedi utile \u00een lupta contra COVID. De exemplu, steroidul dexametazon\u0103, un anti-inflamator puternic, s-a dovedit eficace \u00een reducerea num\u0103rului de decese \u00een cazul pacien\u021bilor COVID. El a ajutat la sc\u0103derea cu o treime a num\u0103rului de decese \u00een cazul pacien\u021bilor pe ventilatoare \u0219i cu o cincime \u00een cazul pacien\u021bilor c\u0103rora li se administra oxigen, conform unui studiu ale c\u0103rui rezultate au fost publicate recent. Totu\u0219i, medicamentul poate fi ineficace sau chiar d\u0103un\u0103tor \u00een cazul pacien\u021bilor \u00een stadii precoce ale bolii.<\/p>\n<p>Un alt aspect important \u00een acest context este \u0219i faptul c\u0103 nu numai persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 pot avea niveluri anormal de ridicate ale inflama\u021biei celulare sau probleme cu sistemul imunitar. Aceste probleme pot ap\u0103rea \u0219i \u00een cazul persoanelor mai tinere.<\/p>\n<p>Un studiu recent a ar\u0103tat, de exemplu, c\u0103 persoane tinere care au f\u0103cut forme severe ale COVID 19 aveau o muta\u021bie a unei gene care afecta un anumit receptor celular \u0219i care, se crede, este prezent \u00een organism \u00een num\u0103r din ce \u00een ce mai mic, pe m\u0103sura ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 altera\u021bie a sistemului imunitar pare a explica de ce virusul a cauzat probleme a\u0219a de mari unor persoane tinere f\u0103r\u0103 co-morbidit\u0103\u021bi \u0219i \u00eentr-o stare de s\u0103n\u0103tate aparent bun\u0103.<\/p>\n<p>Ca urmare, este acum foarte important ca viitoarele cercet\u0103ri s\u0103 ia \u00een calcul starea special\u0103 a sistemului imunitar (al persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103, dar nu numai), cu obiectivul de a \u00een\u021belege mai bine schimb\u0103rile care se produc la nivelul acestuia \u0219i a putea g\u0103si tratamente eficace.<\/p>\n<p>Conform anumitor studii, sistemul nostru imunitar are resurse limitate \u0219i poate avea \u00een func\u021biune, la un anumit moment, doar un anumit num\u0103r de celule T. Pe de alt\u0103 parte, pentru a putea r\u0103spunde unor noi amenin\u021b\u0103ri, organismul are nevoie de o rezerv\u0103 de celule T \u201ena\u00efve\u201d, proaspete. Aceste celule neantrenate vor putea fi educate pentru a putea \u021binti acei noi agen\u021bi patogeni care apar.<\/p>\n<p>Cu c\u00e2t am avut de \u00eenfruntat mai multe amenin\u021b\u0103ri, cu at\u00e2t avem mai multe celule T deja dedicate acelor amenin\u021b\u0103ri trecute \u0219i, deci, mai pu\u021bine disponibile pentru noi amenin\u021b\u0103ri.\u00a0 Pe parcursul vie\u021bilor noastre, avem o popula\u021bie foarte divers\u0103 de celule T. Totu\u0219i, odat\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, diversitatea popula\u021biei de celule T scade, astfel \u00eenc\u00e2t un anumit tip de celule T, specializat \u00eentr-un anumit agent patogen, poate reprezenta chiar \u0219i 80% din totalul popula\u021biei de celule T. Aceast\u0103 evolu\u021bie face ca sistemul imunitar s\u0103 fie mai pu\u021bin divers \u00een celule T, cu mai pu\u021bine celule na\u00efve care s\u0103 poat\u0103 prelua gestionarea unor noi patogeni.<\/p>\n<p>Simplific\u00e2nd situa\u021bia la maximum, se pare c\u0103 aceasta este problema principal\u0103 a unui sistem imunitar \u00eemb\u0103tr\u00e2nit \u2013 la fel ca \u00een cazul unui calculator \u00eenvechit, sistemul de operare nu mai are suficient\u0103 memorie pentru a putea gestiona sarcini noi. Ca urmare, av\u00e2nd \u00een vedere m\u0103sura \u00een care degradarea sistemului imunitar contribuie la fragilizarea organismului, descoperirea unei solu\u021bii pentru aceast\u0103 problem\u0103 de \u201cmemorie\u201d a sistemului imunitar ar fi un semnificativ pas \u00eenainte pentru g\u0103sirea unei solu\u021bii de combatere eficace a diver\u0219ilor agen\u021bi patogeni noi, inclusiv SAR-COV2.<\/p>\n<p>Din fericire, cercet\u0103ri de ultim\u0103 or\u0103 au adus speran\u021be \u00een g\u0103sirea unei solu\u021bii pentru neutralizarea de c\u0103tre organism a acestui virus. Iar aceast\u0103 poten\u021bial\u0103 solu\u021bie este legat\u0103 tot de sistemul imunitar, mai specific de un fragment de anticorp, numit nano-corp. Un anticorp este o component\u0103 proteic\u0103 a sistemului imunitar care circul\u0103 \u00een s\u00e2nge, recunoa\u0219te substan\u021be str\u0103ine precum bacteriile \u0219i virusurile \u0219i le neutralizeaz\u0103.\u00a0 Un nano-corp, care este un fragment al unui anti-corp, este mai mic dec\u00e2t o zecime dintr-un anti-corp normal. De\u0219i mult mai mic, nano-corpii sunt la fel de specifici \u0219i eficace ca anti-corpii normali.<\/p>\n<p>\u00centr-un studiu recent publicat \u00een revista <em>Nature Communications<\/em>, un grup de cercet\u0103tori de la Institutul Karolinska din Suedia a descris cum ar putea func\u021biona un nano-corp \u00een lupta cu SARS-COV2. Ei au subliniat <strong>descoperirea acestui nano-corp care se leag\u0103 puternic de proteina \u201cS (spyke)\u201d a virusului \u0219i o neutralizeaz\u0103<\/strong>.<\/p>\n<p>Pentru a ob\u021bine acest nano-corp, cercet\u0103torii au injectat, \u00een februarie, c\u00e2teva exemplare din specia alpaca cu aceast\u0103 protein\u0103 \u201cS (spyke)\u201d a noului coronavirus. Virusul folose\u0219te proteina pentru a penetra celulele organismului invadat, \u00eens\u0103, \u00een sine, ea este nedaun\u0103toare. Dup\u0103 60 de zile, cercet\u0103torii au luat probe de s\u00e2nge de la alpaca. Acestea au ar\u0103tat c\u0103 sistemul imunitar al acestor exemplare de alpaca a dat un r\u0103spuns proteinei, gener\u00e2nd c\u00e2\u021biva nano-corpi.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au analizat apoi secven\u021bele acestor nano-corpi pentru a vedea dac\u0103 au poten\u021bial de a deveni o op\u021biune viabil\u0103 de tratament.\u00a0 Ei au descoperit un anumit nano-corp, numit Ty1, care se leag\u0103 puternic de partea proteinei \u201cS (spyke)\u201d care, la r\u00e2ndul ei, se leag\u0103, de obicei, de receptorul ACE2 al organismului invadat, pe care virusul \u00eel folose\u0219te s\u0103 infecteze organismul. Oprirea interac\u021biunii dintre proteina \u201cS (spyke)\u201d \u0219i receptorul ACE2, lucru reu\u0219it de nano-corp, poate fi o solu\u021bie eficace de a preveni infec\u021bia.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii sugereaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 etapele urm\u0103toare sunt finalizate cu succes, va putea fi posibil s\u0103 folosim nano-corpul pentru a preveni infec\u021bia \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei, nu numai al grupurilor cele mai vulnerabile, deoarece este posibil s\u0103 producem nano-corpul, care are un bun poten\u021bial de agent anti-viral \u00eempotriva noului coronavirus, cu costuri relativ mici \u0219i pe scar\u0103 larg\u0103.<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2020\/09\/08\/health\/covid-aging-immune-system.html?smtyp=cur\">https:\/\/www.nytimes.com\/2020\/09\/08\/health\/covid-aging-immune-system.html?smtyp=cur<\/a> \u2013 articol semnat de Veronique Greenwood\u00a0 pentru numarul online al The New Times din 8 septembrie 2020<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC3582124\/\">https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC3582124\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.fightaging.org\/archives\/2006\/12\/when-and-how-does-the-decay-of-your-immune-system\/\">https:\/\/www.fightaging.org\/archives\/2006\/12\/when-and-how-does-the-decay-of-your-immune-system\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/covid-19-antibody-fragment-could-prevent-infection?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2020-09-17&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;apid=32792208#Alpaca-antibodies\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/covid-19-antibody-fragment-could-prevent-infection?utm_source=newsletter&amp;utm_medium=email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2020-09-17&amp;utm_country=RO&amp;utm_hcp=no&amp;apid=32792208#Alpaca-antibodies<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>David Ramos\/Getty Images Pacien\u021bii cu COVID 19 care sunt \u00een v\u00e2rst\u0103 de 80 de ani \u0219i peste au un risc de sute de ori mai mare de a deceda fa\u021b\u0103 de cei cu v\u00e2rsta de 40 ani sau mai pu\u021bin. Aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 deoarece este mult mai probabil ca ei sa aib\u0103 comorbidit\u0103\u021bi, precum diabetul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":5980,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6006"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6006"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6007,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6006\/revisions\/6007"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5980"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}