{"id":6038,"date":"2020-10-29T14:46:45","date_gmt":"2020-10-29T12:46:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6038"},"modified":"2020-12-02T13:03:15","modified_gmt":"2020-12-02T11:03:15","slug":"istoria-sanatatii-mintale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6038","title":{"rendered":"Istoria s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale"},"content":{"rendered":"

Luna octombrie este cea \u00een care celebr\u0103mZiua Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii Mintale. Ce moment mai bun dec\u00e2t acesta s\u0103 \u00een\u021belegem care este parcursul istoric al acestui domeniu \u0219i cum s-a conturat \u0219i dezvoltat acesta, pe parcursul diferitelor etape istorice.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, ar fi de precizat c\u0103 de-a lungul istoriei au existat trei teorii generale ale etiologiei tulbur\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103: teoriile supranaturale, somatogene \u0219i psihogene.<\/p>\n

Teoriile supranaturale atribuie tulbur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 spiritelor demonice, blestemelor zeilor, p\u0103catelor comise sau eclipselor.<\/p>\n

Spre deosebire de acestea, teoriile somatogene identific\u0103 drept origine a acestor tulbur\u0103ri disfunc\u021bionalit\u0103\u021bile fizice cauzate de boli, mo\u0219tenirea genetic\u0103, traumatismele cerebrale sau dezechilibrele bio-chimice din creier.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, teoriile psihogene se concentreaz\u0103 pe experien\u021bele traumatice sau stresante, asocierile sau procesele cognitive mal-adaptative \u00eenv\u0103\u021bate sau percep\u021biile distorsionate.<\/p>\n

Teoriile supranaturale sunt primele ap\u0103rute, \u00een antichitatea timpurie, iar trepana\u021bia este cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 de atunci. Astfel, examinarea unor cranii pre-istorice \u0219i a picturilor murale din pe\u0219teri, dat\u00e2nd \u00eenc\u0103 din anii 6500 \u00ee.e.n., a identificat procedeul acesta de g\u0103urire a craniului pentru a trata epilepsia, de exemplu, sau pentru a elibera spiritele demonice \u00eenchise \u00een craniu, dup\u0103 cum credeau anticii.<\/p>\n

Papirusuri g\u0103site \u00een Mesopotamia \u0219i Egipt din anii 1900 \u00ee.e.n. descriu femei care sufereau de tulbur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 puse pe seama unui uter \u201cr\u0103t\u0103citor\u201d (condi\u021bie numit\u0103 apoi \u201cisterie\u201d de c\u0103tre grecii antici): uterul se putea desprinde de la locul obi\u0219nuit \u0219i, r\u0103t\u0103cind, se putea apoi ata\u0219a de p\u0103r\u021bi ale corpului precum ficatul sau cavitatea toracic\u0103, \u00eempiedic\u00e2nd buna func\u021bionare a acestora \u0219i produc\u00e2nd diverse simptome, unele dureroase.\u00a0 Ca urmare, egiptenii \u0219i, mai apoi, grecii antici administrau \u00een asemenea cazuri un tratament somatogen cu substan\u021be puternic mirositoare care s\u0103 ghideze uterul \u00eenapoi la locul lui.<\/p>\n

Pictur\u0103 pe un vas din Grecia antic\u0103, ar\u0103t\u00e2nd un medic (iatros) lu\u00e2nd s\u00e2nge unui pacient<\/em><\/p>\n

\"menthalhealth\"<\/a><\/p>\n

Pe parcursul antichit\u0103\u021bii clasice s-a \u00eenregistrat o revenire a teoriilor supranaturale ale posed\u0103rii demonice sau sup\u0103r\u0103rii zeilor pentru a explica comportamentele anormale care nu puteau fi controlate de persoanele \u00een cauz\u0103. Pentru a sprijini procesul de vindecare, se organizau ceremonii religioase \u0219i incanta\u021bii c\u0103tre zei. Evreii considerau nebunia drept o pedeaps\u0103 de la Dumnezeu, a\u0219a c\u0103 tratamentul consta din m\u0103rturisirea p\u0103catelor \u0219i c\u0103in\u021ba.<\/p>\n

Totu\u0219i, se credea c\u0103 \u0219i medicii pot aduce alinare \u0219i chiar vindeca nebunia. Medicii greci au respins explica\u021biile supranaturale ale tulbur\u0103rilor mintale. \u00cen jurul anului 400 \u00ee.e.n., Hipocrat (460-370 \u00ee.e.n.) a \u00eencercat s\u0103 separe discu\u021bia medical\u0103 de supersti\u021bie \u0219i religie, avans\u00e2nd convingerea c\u0103 deficitul sau, mai ales, excesul unuia dintre cele 4 fluide esen\u021biale ale corpului (numite \u0219i umori) \u2013 s\u00e2ngele, bila galben\u0103, bila neagr\u0103 \u0219i flegma \u2013 era responsabil pentru bolile fizice \u0219i mintale. De exemplu, se credea c\u0103 cineva prea temperamental suferea din cauza excesului de s\u00e2nge, deci \u201ctragerea\u201d de s\u00e2nge era tratamentul recomandat.<\/p>\n

Hipocrat clasific\u0103 tulbur\u0103rile mintale \u00eentr-una dintre cele 4 categorii \u2013 epilepsia, mania, melancolia \u0219i febra creierului \u2013 \u0219i, precum al\u021bi fizicieni \u0219i filozofi proeminen\u021bi ai vremii, nu credea c\u0103 boala mintal\u0103 era ceva de care s\u0103-\u021bi fie ru\u0219ine sau c\u0103 cei bolnavi trebuiau tra\u0219i la r\u0103spundere pentru comportamentul lor. Persoanele cu asemenea tulbur\u0103ri erau \u00eengrijite acas\u0103 de membri ai familiei, iar statul nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea aceast\u0103 r\u0103spundere pentru \u00eengrijirea lor. Teoria umorilor, o teorie somatogen\u0103, a r\u0103mas \u00een circula\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al 19-lea.<\/p>\n

Medicul grec Galen (130\u2013201 \u00ee.e.n.) era de acord cu no\u021biunea ca un dezechilibru al fluidelor corpului putea cauza tulbur\u0103ri mintale. El a avansat \u0219i primele explica\u021bii psihogene pentru aceste tulbur\u0103ri, accept\u00e2nd stresul psihologic ca o poten\u021bial\u0103 cauz\u0103. Totu\u0219i, teoriile psihogene ale lui Galen au fost ignorate timp de secole, timp \u00een care medicii au atribuit bolile mintale unor cauze fizice.<\/p>\n

\u00centre secolele al 11-lea \u0219i al 15-lea, teoriile supranaturale ale tulbur\u0103rilor mintale au dominat din nou Europa, alimentate \u0219i de dezastrele aduse de cium\u0103 \u0219i foamete, pe care oamenii de r\u00e2nd le interpretau ca fiind trimise de diavol. Supersti\u021bia, astrologia \u0219i alchimia au ajuns \u00een prim plan, iar tratamentele includeau ritualuri de rug\u0103ciuni, atingerea moa\u0219telor \u0219i confesiunile.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu secolul al 13-lea, bolnavii cu tulbur\u0103ri mintale, mai ales femeile, au \u00eenceput s\u0103 fie persecutate drept vr\u0103jitoare care erau posedate. Johann Weyer \u0219i Reginald Scot au \u00eencercat s\u0103 \u00eei conving\u0103 pe oameni, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al 16-lea, c\u0103 femeile acuzate de vr\u0103jitorie erau, de fapt, femei cu tulbur\u0103ri mintale \u0219i ca acestea nu erau cauzate de posesiune demonic\u0103, ci de un metabolism deficitar \u0219i de alte boli, dar Inchizi\u021bia catolic\u0103 le-a interzis scrierile. V\u00e2n\u0103torile de vr\u0103jitoare au sc\u0103zut ca amploare \u00een secolele al 17-lea \u0219i al 18-lea, dup\u0103 ce mai mult de 100 000 de \u201dvr\u0103jitoare\u201d au fost arse pe rug.<\/p>\n

Tratamentele moderne ale tulbur\u0103rilor mintale sunt asociate, \u00een principal, cu \u00eenfiin\u021barea de spitale \u0219i aziluri \u00eencep\u00e2nd cu secolul al 16-lea. Misiunea acestor institu\u021bii era s\u0103 \u00eei g\u0103zduiasc\u0103 \u0219i izoleze pe cei cu tulbur\u0103ri mintale, cei s\u0103raci, cei f\u0103r\u0103 domiciliu, \u0219omeri sau criminali. R\u0103zboaiele \u0219i recesiunea economic\u0103 au produs un num\u0103r semnificativ de paria ai societ\u0103\u021bii \u0219i ace\u0219tia erau separa\u021bi de societate \u0219i trimi\u0219i la aceste institu\u021bii.<\/p>\n

Dou\u0103 dintre cele mai cunoscute institu\u021bii, St. Mary of Bethlehem din Londra \u0219i H\u00f4pital G\u00e9n\u00e9ral of Paris, au \u00eenceput s\u0103 \u00eei g\u0103zduiasc\u0103 pe bolnavii cu tulbur\u0103ri mintale la mijlocul secolului al 16-lea. Pe m\u0103sur\u0103 ce legi noi au pus accentul pe protejarea publicului fa\u021b\u0103 de cei bolnavi, guvernele au devenit responsabile pentru g\u0103zduirea \u0219i hr\u0103nirea indezirabililor \u00een schimbul libert\u0103\u021bii personale. Cei mai mul\u021bi dintre cei interna\u021bi acolo erau institu\u021bionaliza\u021bi \u00eempotriva voin\u021bei proprii. Boala mintal\u0103 era v\u0103zut\u0103 prin prisma teoriilor somatogene, a\u0219a \u00eenc\u00e2t tratamentele erau similare cu cele pentru bolile fizice: purj\u0103ri, s\u00e2nger\u0103ri \u0219i vomitat.<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al 18-lea, au ap\u0103rut primele proteste la adresa condi\u021biilor \u00een care tr\u0103iau pacien\u021bii cu tulbur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, ceea ce a marcat apari\u021bia unei abord\u0103ri mai umaniste a acestor boli. \u00cen 1785, medicul italian Vincenzo Chiarughi (1759\u20131820) a scos pacien\u021bilor de la spitalul St. Boniface din Floren\u021ba, Italia, lan\u021burile cu care erau prin\u0219i \u0219i a promovat igiena personal\u0103, precum \u0219i introducerea de activit\u0103\u021bi recrea\u021bionale \u0219i training-uri ocupa\u021bionale.<\/p>\n

\u00cen timp ce \u00een America ap\u0103ruser\u0103, de asemenea, azilurile pentru pacien\u021bii cu boli mintale, \u00eencep\u00e2nd cu mijlocul secolului al 18-lea, teoriile somatogene, promovate \u00een primul r\u00e2nd de c\u0103tre Benjamin Rush (1745\u20131813), p\u0103rintele psihiatriei americane, f\u0103ceau c\u0103 pacien\u021bilor s\u0103 li aplice tratamente precum \u2013 tragerea de s\u00e2nge sau scaunele tranchilizante. Pu\u021bin dup\u0103 acea perioad\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1810, au ap\u0103rut \u00eens\u0103 \u00een SUA aziluri private unde tratamentele erau bazate pe teoriile psihogene ale bolilor mintale, incluz\u00e2nd \u0219i munca fizic\u0103.<\/p>\n

\u00centre anii 1840 \u0219i 1880, profesoara pensionar\u0103 Dorothea Dix a ajutat la \u00eenfiin\u021barea a peste 30 de institu\u021bii de \u00eengrijiri pentru bolile mintale \u00een SUA \u0219i Canada. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al 19-lea, mi\u0219carea numit\u0103 \u201cigien\u0103 mintal\u0103\u201d a ajuns s\u0103 aib\u0103 o mai mare importan\u021b\u0103 dec\u00e2t tratamentele morale.\u00a0 Aceast\u0103 nou\u0103 mi\u0219care, bazat\u0103 pe teoriile somatogene, pornea de teoriile lui Pasteur legate de bacterii \u0219i microbi, proasp\u0103t ap\u0103rute la vremea aceea (anii 1860 \u0219i 1870) \u0219i, mai ales, de la descoperirile de la \u00eenceputul secolului al 20-lea ale vaccinurilor pentru holer\u0103, sifilis \u0219i tifos.<\/p>\n

Aceast\u0103 \u201clupt\u0103\u201d dintre teoriile somatogene \u0219i psihogene a dominat scena psihiatriei europene pe tot parcursul secolului al 19-lea.<\/p>\n

Mult timp, abordarea biologic\u0103 a fost cea influent\u0103. Neurologii vremii, care nu \u0219tiau nimic despre chimia creierului, se concentrau puternic pe ceea ce se putea observa la autopsie, \u00eens\u0103 existau multe boli mintale care nu l\u0103sau nicio urm\u0103 \u00een \u021besutul solid al creierului<\/p>\n

\u00centre timp, doi neurologi, Pierre Janet \u0219i Sigmund Freud, \u00eencep s\u0103 exploreze o afec\u021biune care afecteaz\u0103 at\u00e2t mintea, c\u00e2t \u0219i corpul \u0219i care nu l\u0103s\u0103 nicio urm\u0103 detectabil\u0103 \u00een \u021besutul cerebral: isteria. Simptomele includ schimb\u0103ri emo\u021bionale bru\u0219te, tremur\u0103turi, catatonie \u0219i convulsii. Ambii b\u0103rba\u021bi studiaser\u0103 sub conducerea lui Jean-Martin Charcot, care credea c\u0103 isteria ar putea ap\u0103rea at\u00e2t din evenimente traumatice, c\u00e2t \u0219i din cauze fiziologice. Janet a sus\u021binut c\u0103 pacien\u021bii accesau o serie de amintiri ale unor evenimente traumatice pe care le manifest\u0103 printr-o serie de simptome fizice. El a sus\u021binut hipnoza ca mijloc de a accesa amintirile traumatice \u0219i de a descoperi cauzele bolii unui pacient. Freud credea c\u0103 amintirile traumatice erau reprimate \u0219i transmise incon\u0219tientului. El a dezvoltat o metod\u0103 de interviu pentru a le face accesibile con\u0219tientului, a interpretat visele \u0219i a sus\u021binut c\u0103 aproape toate nevrozele au ap\u0103rut din \u201eimpresiile sexuale\u201d reprimate.<\/p>\n

El a justificat abordarea indic\u00e2nd ineficien\u021ba altor metode \u0219i afirm\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 \u201eo leg\u0103tur\u0103 intim\u0103 \u00eentre povestea suferin\u021belor pacientului \u0219i simptomele bolii sale\u201d. Urm\u00e2ndu-l, mul\u021bi neurologi au renun\u021bat la anatomie \u0219i au adoptat psihoterapia.<\/p>\n

\u00cen cur\u00e2nd, \u00eens\u0103, au fost expuse \u0219i limitele acestei abord\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, b\u0103rba\u021bii care s-au \u00eentors din tran\u0219ee aparent nev\u0103t\u0103ma\u021bi au prezentat simptome fizice asociate isteriei. \u00cen mod clar, nu to\u021bi manifestau nevroze cauzate de fanteziile sexuale reprimate. Medicul englez Charles Myers a fost cel care a propus o cauz\u0103 fiziologic\u0103: deteriorarea sistemului nervos din cauza undelor de \u0219oc ale exploziilor de artilerie. Totu\u0219i, nici aceast\u0103 explica\u021bie nu a fost pe deplin satisf\u0103c\u0103toare. Suferinzii includeau \u0219i solda\u021bi care nu fuseser\u0103 \u00een tran\u0219ee sau expu\u0219i bombardamentelor.<\/p>\n

Adolf Meyer, un medic n\u0103scut \u00een Elve\u021bia care, \u00een 1910, a devenit primul director al clinicii de psihiatrie de la spitalul Johns Hopkins, a sus\u021binut o abordare pe care a numit-o \u00een mod diferit \u201epsihobiologie\u201d \u0219i psihiatrie \u201ede bun sim\u021b\u201d – colectarea de date f\u0103r\u0103 o dogm\u0103 c\u0103l\u0103uzitoare.<\/p>\n

\u00centr-un final, psihanaliza a devenit tratamentul psihogenic dominant pentru bolile mintale, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al 20-lea \u0219i a constituit trambulina de lansare a celor mai mult de 400 de \u0219coli diferite de psihoterapie pe care le reg\u0103sim ast\u0103zi.<\/p>\n

Majoritatea acestor \u0219coli se grupeaz\u0103 \u00een jurul unor abord\u0103ri psihoterapeutice mai largi din domeniul \u0219tiin\u021belor comportamentale, cognitiv-comportamentale, psiho-dinamice sau centrate pe pacient, aplicate \u00een formate individuale, maritale, familiale sau de grup.<\/p>\n

De asemenea, este important de men\u021bionat c\u0103 eficacitatea \u00een tratarea bolilor mintale se datoreaz\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, unor factori comuni tuturor acestor abord\u0103ri: alian\u021ba terapeutic\u0103 (alian\u021ba terapeut \u2013 pacient), angajamentul terapeutului pentru succesul terapiei, competen\u021ba terapeutului \u0219i efectul placebo.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, abordarea somatogen\u0103 s-a manifestat \u00een stabilirea primelor medica\u021bii psihotropice la mijlocul secolului al 20-lea. \u00cen acela\u0219i timp, c\u0103m\u0103\u0219ile de for\u021b\u0103, terapia cu \u0219ocuri electrice \u0219i lobotomiile au continuat s\u0103 fie folosite \u00een institu\u021biile de profil din SUA p\u00e2n\u0103 \u00een anii\u00a0 1970, dar, imediat dup\u0103, au cedat locul tratamentelor medicamentoase, din ce \u00een ce mai numeroase, o manifestare a unei abord\u0103ri conform c\u0103reia bolile mintale sunt rezultatul unor dezechilibre chimice \u00een creier.<\/p>\n

Ambele teorii etiologice \u2013 somatogen\u0103 \u0219i psihogen\u0103 \u2013 coexist\u0103 ast\u0103zi \u00een cadrul modelului bio-psiho-social de explicare a comportamentului uman. Persoanele se pot na\u0219te cu o anumit\u0103 predispozi\u021bie genetic\u0103 pentru o anumit\u0103 tulburare mintal\u0103, dar trebuie s\u0103 apar\u0103 anumi\u021bi factori de stres psihologic pentru ca aceast\u0103 tulburare s\u0103 apar\u0103.<\/p>\n

Factorii socio-culturali precum dificult\u0103\u021bile economice, probleme sociale, condi\u021biile precare de trai sau rela\u021biile interpersonale dificile sunt \u0219i ei considera\u021bi drept factori care contribuie la apari\u021bia tulbur\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n

Traducere si adaptare dup\u0103:<\/p>\n

https:\/\/nobaproject.com\/modules\/history-of-mental-illness<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.newyorker.com\/magazine\/2019\/05\/27\/the-troubled-history-of-psychiatry<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Luna octombrie este cea \u00een care celebr\u0103mZiua Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii Mintale. Ce moment mai bun dec\u00e2t acesta s\u0103 \u00een\u021belegem care este parcursul istoric al acestui domeniu \u0219i cum s-a conturat \u0219i dezvoltat acesta, pe parcursul diferitelor etape istorice. \u00cen primul r\u00e2nd, ar fi de precizat c\u0103 de-a lungul istoriei au existat trei teorii generale ale […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6029,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6038"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6038"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6038\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6040,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6038\/revisions\/6040"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6029"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6038"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6038"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6038"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}