{"id":6044,"date":"2020-10-29T14:53:52","date_gmt":"2020-10-29T12:53:52","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6044"},"modified":"2020-12-02T13:03:47","modified_gmt":"2020-12-02T11:03:47","slug":"10-octombrie-ziua-mondiala-a-sanatatii-mintale-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6044","title":{"rendered":"10 octombrie &#8211; Ziua Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii Mintale"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen fiecare an, aceasta este ziua \u00een care, la nivel mondial, comunitatea medical\u0103 marcheaz\u0103 un moment de con\u0219tientizare a problematicii din domeniu \u0219i de mobilizare \u00een sprijinul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale. Cu acest prilej, munca profesioni\u0219tilor din s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 este celebrat\u0103, iar subiectul acesta \u0219i, mai ales, eforturile lor devin mai vizibile.<\/p>\n<p>Dincolo de provoc\u0103rile mari ale domeniului pe care le-am mai prezentat \u00een paginile noastre cu prilejul acestei zile, exist\u0103 \u0219i unele mai pu\u021bin cunoscute, pe care vrem s\u0103 le lans\u0103m.<\/p>\n<p>Primul este psihiatria nutri\u021bional\u0103, iar cel de-al doilea, stresul extrem provocat de evenimente precum actuala pandemie.<\/p>\n<p>Dar ce \u00eenseamn\u0103, de fapt,<strong> psihiatria nutri\u021bional\u0103? <\/strong>Fiecare dintre noi putem face un experiment simplu: monitoriza\u021bi zilnic, dar \u0219i \u00een ziua urm\u0103toare, cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi atunci c\u00e2nd m\u00e2nca\u021bi diferite alimente. Men\u021bine\u021bi o diet\u0103 \u201dcurat\u0103\u201d, adic\u0103, f\u0103r\u0103 alimente procesate \u0219i zah\u0103r, timp de dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Nota\u021bi zilnic cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi. Apoi, introduce\u021bi \u00eencet alimentele procesate \u00eenapoi \u00een diet\u0103, unul c\u00e2te unul, \u0219i vede\u021bi cum v\u0103 sim\u021bi\u021bi. Ve\u021bi observa c\u00e2t de bine v\u0103 ve\u021bi sim\u021bi, at\u00e2t fizic, c\u00e2t \u0219i emo\u021bional, at\u00e2t timp c\u00e2t dieta nu con\u021bine alimente care stimuleaz\u0103 procesele inflamatorii \u00een organism.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/mentalhealthday.jpg\"><img class=\"aligncenter wp-image-6027\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/mentalhealthday.jpg\" alt=\"mentalhealthday\" width=\"700\" height=\"572\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/mentalhealthday.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/mentalhealthday-300x245.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 700px) 100vw, 700px\" \/><\/a><\/p>\n<p><em>health.harvard.edu<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Care este, de fapt, explica\u021bia? \u00a0G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la creierul nostru care este mereu pe modul \u201dpornit\u201d, chiar \u0219i \u00een timp ce dormim. El are grij\u0103 de g\u00e2ndurile \u0219i mi\u0219c\u0103rile noastre, de respira\u021bie \u0219i de b\u0103t\u0103ile inimii, ca \u0219i de sim\u021burile noastre, func\u021bion\u00e2nd din greu, 24 de ore pe zi, 7 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Pentru a face fa\u021b\u0103 acestui efort, creierul are nevoie s\u0103 fie alimentat constant. \u201dCombustibilul\u201d pe care-l consum\u0103 este cel care face diferen\u021ba, iar acest combustibil provine din alimentele pe care le consum\u0103m.<\/p>\n<p>Simplu spus, ceea ce m\u00e2nc\u0103m afecteaz\u0103 direct structura \u0219i func\u021bia creierului \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, starea noastr\u0103 de spirit. Ca \u00een cazul unei ma\u0219ini de lux, creierul func\u021bioneaz\u0103 cel mai bine atunci c\u00e2nd prime\u0219te doar combustibil premium. Consumul de alimente de \u00eenalt\u0103 calitate care con\u021bin multe vitamine, minerale \u0219i antioxidan\u021bi hr\u0103ne\u0219te creierul \u0219i \u00eel protejeaz\u0103 de stresul oxidativ generat de radicalii liberi, care poate deteriora celulele.<\/p>\n<p>Ma\u0219ina noastr\u0103 de lux, creierul, se poate deteriora dac\u0103 prime\u0219te orice altceva dec\u00e2t combustibilul premium. Dac\u0103 un combustibil inferior, precum ceea ce se ob\u021bine din alimentele procesate sau rafinate, ajunge la creier, acesta are o capacitate redus\u0103 de a sc\u0103pa de ele. Dietele bogate \u00een zaharuri rafinate, de exemplu, sunt d\u0103un\u0103toare creierului. Mai multe studii au demonstrat existen\u021ba unei corela\u021bii \u00eentre o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een zaharuri rafinate \u0219i afectarea func\u021biei creierului &#8211; \u0219i chiar o \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bire a simptomelor tulbur\u0103rilor de dispozi\u021bie, cum ar fi depresia.<\/p>\n<p>\u0218i este u\u0219or de explicat. Dac\u0103 creierul este lipsit de nutri\u021bie de calitate sau dac\u0103 radicalii liberi circul\u0103 \u00een zona cerebral\u0103, contribuind la deteriorarea \u021besutului creierului, consecin\u021bele nu se las\u0103 a\u0219teptate. Este oarecum surprinz\u0103tor c\u0103, timp de mul\u021bi ani, lumea medical\u0103 nu a acceptat pe deplin leg\u0103tura dintre nutri\u021bie \u0219i dispozi\u021bia noastr\u0103.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, din fericire, specialitatea psihiatriei nutri\u021bionale, care este \u00een plin\u0103 expansiune, descoper\u0103 c\u0103 sunt multe consecin\u021be \u0219i corela\u021bii nu numai dintre ce m\u0103n\u00e2nci \u0219i cum te sim\u021bi \u0219i compor\u021bi, ci \u0219i unele care indic\u0103 importan\u021ba bacteriilor pe care le avem \u00een intestin.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Cum influen\u021beaz\u0103 alimentele consumate modul \u00een care te sim\u021bi<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>Serotonina este un neurotransmi\u021b\u0103tor care contribuie la reglementarea somnului \u0219i apetitului, controlul dispozi\u021biei \u0219i inhibarea durerii. Deoarece aproximativ 95% din serotonin\u0103 este produs\u0103 \u00een tractul gastro-intestinal, iar acesta este c\u0103ptu\u0219it cu o sut\u0103 de milioane de termina\u021bii nervoase, este clar c\u0103 sistemul digestiv nu joac\u0103 un rol doar \u00een digestie, ci \u0219i \u00een ghidarea emo\u021biilor.<\/p>\n<p>Mai mult, func\u021bia acestor neuroni din tractul gastro-intestinal, inclusiv produc\u021bia neurotransmi\u021b\u0103torilor precum serotonina, este influen\u021bat\u0103 \u00een mod semnificativ de miliardele de bacterii \u201cbune\u201d care compun microbiomul intestinal.\u00a0 Aceste bacterii joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Ele protejeaz\u0103 interiorul intestinului, reprezent\u00e2nd o barier\u0103 \u00eempotriva toxinelor \u0219i bacteriilor \u201crele\u201d; limiteaz\u0103 inflama\u021bia; \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc absorb\u021bia nutrien\u021bilor din alimenta\u021bie \u0219i activeaz\u0103 c\u0103ile neurale care leag\u0103 intestinul de creier.<\/p>\n<p>Studii numeroase au comparat dietele tradi\u021bionale, precum dieta mediteraneean\u0103 sau cea japonez\u0103, cu o diet\u0103 occidental\u0103 tipic\u0103 \u0219i au ar\u0103tat c\u0103 riscul depresiei este cu 25%-35% mai redus \u00een cazul celor care au o diet\u0103 tradi\u021bional\u0103. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 explic\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 prin cantitatea crescut\u0103 de legume, fructe, cereale integrate, pe\u0219te \u0219i fructe de mare \u0219i cantitatea redus\u0103 de carne ro\u0219ie \u0219i lactate din dieta mediteraneean\u0103.\u00a0 De asemenea, aceasta are o cantitate extrem de redus\u0103 de alimente procesate \u0219i zaharuri rafinate, care sunt elemente de baz\u0103 ale dietei occidentale. \u00cen plus, multe dintre alimentele neprocesate din dieta mediteraneeana sunt fermentate \u0219i ac\u021bioneaz\u0103, deci, ca probiotice naturale.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Stresul pandemic are efecte reale<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dincolo de alimenta\u021bie, stresul ne poate produce probleme gastro-intestinale, din cauza leg\u0103turii dintre intestin \u0219i creier. De c\u00e2nd a \u00eenceput pandemia, COVID-19 a demonstrat c\u0103 poate provoca probleme practic fiec\u0103rei p\u0103r\u021bi a corpului, chiar \u0219i pentru cei care nu au virusul.\u00a0 Programele de somn sunt date peste cap, oamenii viseaz\u0103 ciudat, corpul doare \u00een zone care nu dureau \u00eenainte. Exper\u021bii din domeniul gastro-intestinal spun c\u0103 \u0219i stomacul multora este dat peste cap.<\/p>\n<p>\u201c\u00cen clinica \u00een care lucrez, am v\u0103zut un num\u0103r \u00een cre\u0219tere de persoane care au venit pl\u00e2ng\u00e2ndu-se de un nivel crescut de stres \u0219i de \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea st\u0103rii stomacului de c\u00e2nd a \u00eenceput pandemia\u201d, spune Dr. Ziad Gellad, profesor asociat de medicin\u0103 la Universitatea Duke din SUA.\u00a0 Exper\u021bii consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 evolu\u021bie era de a\u0219teptat.<\/p>\n<p>Stresul are deseori manifest\u0103ri gastro-intestinale, spune Dr. Gellad. Similar cu creierul, intestinul are o re\u021bea sofisticat\u0103 de neuroni interconecta\u021bi, motiv pentru care acestuia i se \u0219i spune \u201cal doilea creier\u201d. Intestinul \u0219i creierul sunt legate prin nervul vag \u2013 o cale de comunicare cu dublu sens dintre sistemul nervos central \u0219i cel enteric. Acesta este mecanismul prin care tulbur\u0103rile psihologice pot cauza disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi gastro-intestinale.<\/p>\n<p>Ca s\u0103 folosim un exemplu prozaic, oricine a sim\u021bit fluturi \u00een stomac \u00eenainte de a vorbi \u00een public a trecut prin experien\u021ba \u00een care creierul a influen\u021bat intestinul.<\/p>\n<p>Stresul pandemic poate provoca st\u0103ri \u0219i simptome similare, inclusiv:<\/p>\n<ul>\n<li>Spasme \u0219i contrac\u021bii anormale care cauzeaz\u0103 constipa\u021bie, diaree sau disconfort abdominal.<\/li>\n<li>Aciditate gastric\u0103 crescut\u0103.<\/li>\n<li>Schimbare a cantit\u0103\u021bii de alimente consumate (fie m\u00e2ncatul \u00een exces, fie insuficient), care poate duce la schimb\u0103ri ale microbiomului intestinal, cauz\u00e2nd balonare.<\/li>\n<li>Dereglarea proceselor digestive, ce duce la grea\u021b\u0103 sau vomitat.<\/li>\n<li>Dereglarea metabolismului sau a absorb\u021biei nutrien\u021bilor, care poate duce la cre\u0219terea produc\u021biei de gaze intestinale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Schimb\u0103rile bru\u0219te ale stilului de via\u021b\u0103, precum trecerea la tele-munc\u0103 \u0219i la o rutin\u0103 mai sedentar\u0103, pot contribui \u0219i ele la apari\u021bia unor simptome din panoplia de mai sus sau la \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea unor condi\u021bii gastro-intestinale pre-existente.<\/p>\n<p>\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de pandemie, dominat\u0103 de stresul adus de starea de pericol iminent, organismul poate intra \u00eentr-o stare de \u201clupt\u0103 sau fugi\u201d, ceea ce face ca organismul s\u0103 redirec\u021bioneze parte din energie \u0219i din fluxul sanguin de la procesele digestive spre preg\u0103tirea organismul pentru a face fa\u021b\u0103 pericolului. Iar aceast\u0103 reac\u021bie a organismului poate cauza tulbur\u0103ri ale tractului gastro-intestinal, deoarece procese precum digestia sunt mai pu\u021bin prioritare. De asemenea, stresul poate produce schimb\u0103ri \u00een preferin\u021bele alimentare ale oamenilor \u00eenspre alimentele mai grase \u0219i bogate \u00een zah\u0103r.<\/p>\n<p>Pentru a combate stresul \u0219i efectele acestuia asupra func\u021biei gastro-intestinale, exper\u021bii recomand\u0103 g\u0103sirea unor modalit\u0103\u021bi s\u0103n\u0103toase de a gestiona stresul, precum medita\u021bia, practicarea mindfulness-ului (prezen\u021ba con\u0219tient\u0103) sau exerci\u021biile fizice regulate. Aceste tehnici pot ajuta la stabilizarea activit\u0103\u021bii nervului vag \u0219i recentrarea sensibilit\u0103\u021bii intestinului.<\/p>\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00een\u021belegem mai bine aceast\u0103 rela\u021bie dintre intestin \u0219i creier, vom avea o capacitate mai bun\u0103 de a dezvolta terapii pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi modul \u00een care ne sim\u021bim, spune Dr. Gellad. Recunoa\u0219terea modului \u00een care aceast\u0103 conexiune afecteaz\u0103 organismul va permite oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 \u021binteasc\u0103 simptomele gastro-intestinale prin interven\u021bii psihologice \u0219i s\u0103 exploreze tratamente noi pentru bolile asociate.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Surse de documentare:<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.who.int\/campaigns\/world-mental-health-day\">https:\/\/www.who.int\/campaigns\/world-mental-health-day<\/a><\/p>\n<p>https:\/\/www.health.harvard.edu\/blog\/nutritional-psychiatry-your-brain-on-food-201511168626?utm_content=buffer3c8a1&#038;utm_medium=social&#038;utm_source=twitter&#038;utm_campaign=buffer<\/p>\n<p>https:\/\/elemental.medium.com\/pandemic-nausea-is-real-29d70ac0ce8e<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen fiecare an, aceasta este ziua \u00een care, la nivel mondial, comunitatea medical\u0103 marcheaz\u0103 un moment de con\u0219tientizare a problematicii din domeniu \u0219i de mobilizare \u00een sprijinul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale. Cu acest prilej, munca profesioni\u0219tilor din s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 este celebrat\u0103, iar subiectul acesta \u0219i, mai ales, eforturile lor devin mai vizibile. Dincolo de provoc\u0103rile mari ale [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6027,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6044"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6044"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6044\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6046,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6044\/revisions\/6046"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6027"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}