{"id":6085,"date":"2020-11-30T12:51:54","date_gmt":"2020-11-30T10:51:54","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6085"},"modified":"2021-01-12T09:35:15","modified_gmt":"2021-01-12T07:35:15","slug":"factorii-de-risc-simptomele-si-tratamentele-pentru-covid-ul-lung","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6085","title":{"rendered":"Factorii de risc, simptomele \u0219i tratamentele pentru COVID-ul \u201clung\u201d"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/covid.png\"><img class=\"aligncenter size-full wp-image-6056\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/covid.png\" alt=\"covid\" width=\"553\" height=\"467\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/covid.png 553w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/covid-300x253.png 300w\" sizes=\"(max-width: 553px) 100vw, 553px\" \/><\/a>Pandemia COVID 19 declarat\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u00een martie 2020 a avut efecte cu b\u0103taie lung\u0103 asupra vie\u021bilor oamenilor, sistemelor de s\u0103n\u0103tate \u0219i societ\u0103\u021bii, \u00een ansamblul ei.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 acum s-au f\u0103cut pu\u021bine cercet\u0103ri legate de pacien\u021bii la risc de a dezvolta a\u0219a numitul COVID \u201dlung\u201d (sau de lung\u0103 durat\u0103), aten\u021bia fiind axat\u0103 pe boala acut\u0103 generat\u0103 de virus. Pe de alt\u0103 parte, devine din ce \u00een ce mai clar c\u0103 infec\u021bia COVID 19 poate fi o boal\u0103 pe termen lung, pentru anumi\u021bi pacien\u021bi.<\/p>\n<p>COVID-19 poate aduce complica\u021bii sistemice care se pot rezolva mai greu. Acestea sunt cuprinse \u00een termeni precum \u201csindrom COVID-19 post-viral\u201d sau encefalomielit\u0103 mialgic\u0103 \/sindromul oboselii cronice.<\/p>\n<p>De notat c\u0103 un test SARS-CoV-2 pozitiv nu este important pentru diagnosticarea cu COVID-19 de lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n<p>Colegiul King\u2019s din Londra, Marea Britanie, a studiat peste 4000 pacien\u021bi COVID19 \u0219i a g\u0103sit c\u0103 13% dintre ace\u0219tia au avut simptome persistente pentru cel pu\u021bin 28 de zile. De asemenea, 90% dintre ace\u0219tia au manifestat oboseal\u0103 cronic\u0103 \u0219i dureri de cap. Acest studiu a urm\u0103rit cei peste 4000 de pacien\u021bi \u00een Suedia, Marea Britanie \u0219i SUA, timp de c\u00e2teva luni. S-a mai constatat c\u0103 4.5% \u0219i 2.3% dintre pacien\u021bi au avut simptome mai mult de 56 \u0219i 95 de zile, respectiv.<\/p>\n<p>Lumea medical\u0103 \u0219tie care sunt aceste simptome pe termen lung, \u00eens\u0103 cauzele nu sunt confirmate, ci doar b\u0103nuite. Astfel, cercet\u0103torii cred c\u0103 aceste cauze sunt legate de deteriorarea rezidual\u0103 a \u021besuturilor \u0219i\/sau de r\u0103spunsurile aberante ale sistemului imunitar care persist\u0103 \u0219i dup\u0103 ce virusul nu mai e prezent.<\/p>\n<p><strong>Factorii de risc \u2013 ce caracteristici \u00eei fac pe anumi\u021bi pacien\u021bi s\u0103 fie mai expu\u0219i dezvolt\u0103rii COVID-ului \u201dlung\u201d?<\/strong><\/p>\n<p>Un studiu al King\u2019s College din Londra, numit \u201cAtribute \u0219i factori predictori ai COVID-ului \u201dlung\u201d: analiza cazurilor de COVID \u0219i simptomele lor colectate de aplica\u021bia Studiul simptomelor COVID\u201d, a subliniat c\u00e2\u021biva factori de risc care pot prognoza 76.7% dintre cazurile COVID lung.<\/p>\n<p>Cercet\u0103torii \u0219i-au testat modelul de prognoz\u0103 proces\u00e2nd un set de date de la 2472 de pacien\u021bi COVID, rezultatele valid\u00e2nd precizia modelului \u0219i capacitatea de a fi folosit \u0219i pe alte seturi de date.<\/p>\n<p>Astfel, factorii de risc identifica\u021bi \u00een acest studiu sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>V\u00e2rsta de peste 70 de ani sau peste \u2013 acest factor a prognozat 29.2% din cazuri<\/li>\n<li>Prezen\u021ba a mai mult de 5 simptome \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2na de boal\u0103 \u2013 a prognozat 16.3% din cazuri<\/li>\n<li>Un index de mas\u0103 corporal\u0103 crescut (27.5 \u0219i peste) \u2013 a prognozat 10.3% din cazuri<\/li>\n<li>Simptome de voce r\u0103gu\u0219it\u0103 \u2013 au prognozat 4.1% din cazuri<\/li>\n<li>Dificult\u0103\u021bile de respira\u021bie &#8211; 3.8% din cazuri<\/li>\n<li>Sexul feminin \u2013 3.7% din cazuri<\/li>\n<\/ul>\n<p>La cei de peste 70 ani, febra, pierderea mirosului \u0219i comorbidit\u0103\u021bile (mai ales bolile cardiovasculare sau pulmonare) au fost \u0219i ei factori predictori.<\/p>\n<p>Autorii cercet\u0103rii au atras aten\u021bia, de asemenea, asupra limit\u0103rilor studiului, precum preponderen\u021ba femeilor \u0219i a celor sub 70 ani.<\/p>\n<p>O alt\u0103 descoperire util\u0103 a cercet\u0103rilor legate de COVID-ul \u201dlung\u201d este legat\u0103 de existen\u021ba a 2 tipuri, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Combina\u021bia de oboseal\u0103, dureri de cap \u0219i simptomele ale tractului respirator superior, precum dificult\u0103\u021bile de respira\u021bie, dureri \u00een g\u00e2t, tuse persistent\u0103 \u0219i pierderea mirosului.<\/li>\n<li>Complica\u021bii multi-sistem cu febr\u0103 care persist\u0103 si simptome gastro-intestinale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Exist\u0103 unele simptome unice pentru COVID-ul lung. Folosindu-se pacien\u021bii cu COVID \u201cscurt\u201d drept grup de control, studiile au ar\u0103tat c\u0103 pacien\u021bii COVID \u201dlung\u201d au avut simptome cardiace precum palpita\u021biile sau tahicardia (6.1% fa\u021b\u0103 de 0.5%), concentrarea sau problemele de memorie (4.1% fa\u021b\u0103 de 0.2%), tinnitus \u0219i dureri de urechi (3.6% fa\u021b\u0103 de 0.2%) \u0219i simptome ale sistemului nervos periferic, precum furnic\u0103turile sau amor\u021beala (2% fa\u021b\u0103 de 0.5%). Aceste diferen\u021be au atins significan\u021ba statistic\u0103 (p&lt;0.05).<\/p>\n<p>\u00cen acela\u0219i timp, sunt studii care arat\u0103 c\u0103 poate ap\u0103rea \u0219i o deteriorare a creierului \u00een cazul multor pacien\u021bi care au supravie\u021buit, care cauzeaz\u0103 probleme cognitive, comportamentale \u0219i psihologice, chiar daca subtile.<\/p>\n<p>Deteriorarea creierului poate ap\u0103rea fie direct, din cauza encefalitei, care poate avea consecin\u021be devastatoare sau subtile, fie indirect.<\/p>\n<p>\u00centr-un studiu britanic cu 12 pacien\u021bi cu encefalit\u0103, unul s-a vindecat complet, 10 s-au recuperat par\u021bial \u0219i unul a murit. Acest studiu a mai g\u0103sit \u0219i c\u0103 un anumit num\u0103r de pacien\u021bi COVID au suferit atacuri cerebrale. De fapt, infec\u021bia COVID este un factor de risc pentru atacurile cerebrale.<\/p>\n<p>Un grup de medici canadieni a g\u0103sit c\u0103 pacien\u021bii COVID peste 70 de ani sunt expu\u0219i \u00een mod particular riscului de atac cerebral, dar \u0219i pacien\u021bii mai tineri sunt de 7 ori mai expu\u0219i riscului de a face un atac cerebral dec\u00e2t \u00een cazul unei gripe.<\/p>\n<p>\u0218tim \u0219i c\u0103 pot ap\u0103rea atacuri silen\u021bioase, care sunt un factor de risc at\u00e2t pentru atacurile mai importante, c\u00e2t \u0219i pentru demen\u021b\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/covid1.png\"><img class=\"alignleft wp-image-6057 size-full\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/covid1.png\" alt=\"covid1\" width=\"249\" height=\"276\" \/><\/a>\u00a0Atacurile silen\u021bioase afecteaz\u0103, de obicei, substan\u021ba alb\u0103 a creierului \u2013 \u201cleg\u0103turile\u201d dintre celulele cerebrale care permit diferitelor p\u0103r\u021bi ale creierului s\u0103 comunice una cu cealalt\u0103. Aceste leg\u0103turi sunt esen\u021biale pentru aten\u021bie \u0219i, c\u00e2nd sunt deteriorate, aten\u021bia sus\u021binut\u0103 este afectat\u0103.<\/p>\n<p>Date de la autopsiile pacien\u021bilor COVID din Finlanda sugereaz\u0103 c\u0103 o alt\u0103 cauz\u0103 major\u0103 a deterior\u0103rii cerebrale este lipsa oxigenului.<\/p>\n<p>Deosebit de \u00eengrijor\u0103tor este c\u0103 parte dintre pacien\u021bii autopsia\u021bi nu au avut semne de deteriorare cerebral\u0103 \u00een timpul infec\u021biei COVID \u0219i, totu\u0219i, to\u021bi au avut deteriorare cerebral\u0103, dup\u0103 cum a fost descoperit la autopsie.<\/p>\n<p>\u00cen cazul supravie\u021buitorilor de la ATI, interna\u021bi acolo din cauza insuficien\u021bei respiratorii acute sau \u0219ocurilor de orice natur\u0103, o treime a suferit o asemenea degradare cerebral\u0103, \u00eenc\u00e2t testele neuropsihologice arat\u0103 rezultate comparabile cu cele care apar \u00een cazurile traumelor cerebrale moderate.<\/p>\n<p>De asemenea, printre efectele psihologice pe termen lung ale intern\u0103rii la ATI se num\u0103r\u0103 anxietatea, depresia sau sindromul de stres post-traumatic. Se a\u0219teapt\u0103 ca efectele intern\u0103rii la ATI ale pacien\u021bilor COVID s\u0103 fie similare, o prognoz\u0103 deja confirmat\u0103 de studiile din Marea Britanie, Canada sau Fran\u021ba men\u021bionate mai sus.<\/p>\n<p>Astfel, \u00eencet dar sigur, focusul sistemelor de s\u0103n\u0103tate pe faza de boal\u0103 acut\u0103 se extinde pentru a include \u0219i efectele pe termen mediu \u0219i lung ale COVID.<\/p>\n<p>Studiile furnizeaz\u0103 din ce \u00een ce mai multe dovezi c\u0103 exist\u0103 o povar\u0103 semnificativ\u0103 \u0219i \u00een cre\u0219tere la mul\u021bi care au trecut de faza acut\u0103 a bolii.\u00a0 Gestionarea neadecvat\u0103 a acestor cazuri poate avea un impact psihologic \u0219i social semnificativ, cu consecin\u021be pe termen lung, at\u00e2t pentru pacien\u021bii respectivi, c\u00e2t \u0219i pentru societate.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n<p>Surse de documentare:<\/p>\n<p>https:\/\/shinjieyong.medium.com\/long-covid-risk-factors-symptoms-and-treatments-new-insights-555285d27698<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.health.harvard.edu\/blog\/the-hidden-long-term-cognitive-effects-of-covid-2020100821133?utm_content=buffer5dd84&amp;utm_medium=social&amp;utm_source=twitter&amp;utm_campaign=buffer\">https:\/\/www.health.harvard.edu\/blog\/the-hidden-long-term-cognitive-effects-of-covid-2020100821133?utm_content=buffer5dd84&amp;utm_medium=social&amp;utm_source=twitter&amp;utm_campaign=buffer<\/a> (inclusiv sursa foto 2)<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/evidence.nihr.ac.uk\/themedreview\/living-with-covid19\/\">https:\/\/evidence.nihr.ac.uk\/themedreview\/living-with-covid19\/<\/a> (inclusiv sursa foto 1)<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.medrxiv.org\/content\/10.1101\/2020.10.19.20214494v1\">Attributes and predictors of Long-COVID: analysis of COVID cases and their symptoms collected by the Covid Symptoms Study App<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pandemia COVID 19 declarat\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) \u00een martie 2020 a avut efecte cu b\u0103taie lung\u0103 asupra vie\u021bilor oamenilor, sistemelor de s\u0103n\u0103tate \u0219i societ\u0103\u021bii, \u00een ansamblul ei. P\u00e2n\u0103 acum s-au f\u0103cut pu\u021bine cercet\u0103ri legate de pacien\u021bii la risc de a dezvolta a\u0219a numitul COVID \u201dlung\u201d (sau de lung\u0103 durat\u0103), aten\u021bia fiind axat\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6056,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6085"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6085"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6085\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6086,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6085\/revisions\/6086"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6056"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6085"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}