![\"vaccinare\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/vaccinare.jpg\")
<\/a><\/p>\nCopii care primesc vaccinul \u00eempotriva difteriei, New York, anii 1920<\/em><\/p>\n \u00cen China, \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea au fost raportate \u00eencerc\u0103ri timpurii de a inocula oamenii \u00eempotriva variolei – una dintre cele mai temute boli ale istoriei, cu o rat\u0103 de deces de 30%. Crustele variolei erau m\u0103cinate \u0219i aruncate \u00een n\u0103rile unei persoane sau zg\u00e2riate \u00een pielea acesteia.<\/p>\n Practica, cunoscut\u0103 sub numele de \u201evariolare\u201d, a intrat \u00een mod\u0103 \u00een Europa \u00een anul 1721, beneficiind de sus\u021binerea lui Lady Mary Wortley Montagu, o aristocrat\u0103 englezoaic\u0103. Ulterior au ap\u0103rut proteste publice \u00eempotriva acestei practici, dup\u0103 ce s-a aflat c\u0103 2-3% dintre oameni au murit dup\u0103 inoculare \u0219i, \u00een continuare, ap\u0103reau focare.<\/p>\n Mult mai sigur\u0103 dec\u00e2t variolarea s-a dovedit urm\u0103toarea \u00eencercare care s-a bazat pe observa\u021bia c\u0103 fermierii care se ocupau de cre\u0219terea vacilor nu se \u00eemboln\u0103veau de variol\u0103.<\/p>\n \u00cen secolul al XVIII-lea, medicul englez Edward Jenner a emis ipoteza c\u0103 infec\u021bia anterioar\u0103 cu varicel\u0103 – o boal\u0103 u\u0219oar\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de bovine – ar putea fi responsabil\u0103 pentru protec\u021bia pe care ace\u0219ti fermieri o aveau \u00eempotriva variolei.<\/p>\n Pornind de la aceast\u0103 ipotez\u0103, el a \u00eenceput s\u0103 lucreze la o serie de experimente. Acestea sunt considerate ast\u0103zi momentul de debut al imunologiei, al terapiei prin vaccinuri \u0219i al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii preventive.<\/p>\n \u00cen 1796, dr. Jenner a inoculat un b\u0103ie\u021bel de opt ani prelu\u00e2nd puroi din leziunile de varicel\u0103 de pe m\u00e2inile unei l\u0103pt\u0103rese \u0219i introduc\u00e2ndu-l \u00eentr-o t\u0103ietur\u0103 pe care a f\u0103cut-o \u00een bra\u021bul b\u0103iatului. \u0218ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, dr. Jenner l-a expus pe b\u0103iat la variol\u0103. Acesta nu a dezvoltat infec\u021bia nici atunci, nici cu prilejul altor 20 de expuneri ulterioare.<\/p>\n \u00cen anii care au urmat, doctorul Jenner a colectat dovezi de la al\u021bi 23 de pacien\u021bi infecta\u021bi sau inocula\u021bi cu virusul varicelei, pentru a-\u0219i sus\u021bine teoria conform c\u0103reia imunitatea la varicel\u0103 ofer\u0103 \u00eentr-adev\u0103r protec\u021bie \u00eempotriva variolei.<\/p>\n Aceasta a fost cea mai veche ac\u021biunea de vaccinare. Termenul folosit vine de la cuv\u00e2ntul vac\u0103 \u00een limba latin\u0103 (\u201evacca<\/em>\u201d).<\/p>\n Procesul de vaccinare al doctorului Jenner a ajuns rapid principalul mijloc de prevenire a variolei \u00een \u00eentreaga lume, devenind chiar obligatoriu \u00een unele \u021b\u0103ri.<\/p>\n \u00a0 <\/p>\n <\/p>\n Num\u0103rul de decese cauzate de variol\u0103 la 1 milion de locuitori, \u00een Anglia, \u00een timpul diverselor etape de dinainte \u0219i dup\u0103 debutul imuniz\u0103rii. <\/em><\/p>\n <\/p>\n La aproape un secol dup\u0103 ce doctorul Jenner \u0219i-a dezvoltat tehnica, \u00een 1885, biologul francez Louis Pasteur a salvat via\u021ba unui b\u0103iat de nou\u0103 ani dup\u0103 ce a fost mu\u0219cat de un c\u00e2ine turbat, inject\u00e2ndu-i \u00een fiecare zi, timp de 13 zile, o form\u0103 sl\u0103bit\u0103 a virusului rabiei.<\/p>\n B\u0103iatul nu a dezvoltat niciodat\u0103 rabie \u0219i tratamentul a fost considerat un succes. Pasteur a denumit terapia sa inovatoare \u201evaccin antirabic\u201d, extinz\u00e2nd semnifica\u021bia denumirii \u201dvaccin\u201d dincolo de originea sa.<\/p>\n Influen\u021ba pe care o avea Louis Pasteur la nivel mondial a dus la extinderea termenului de vaccin prin includerea \u00een list\u0103 a mai multor tratamente care con\u021bineau viru\u0219i vii, atenua\u021bi sau mor\u021bi, administra\u021bi de obicei sub form\u0103 injectabil\u0103, pentru a produce imunitate fa\u021b\u0103 de diversele boli infec\u021bioase.<\/p>\n Prima jum\u0103tate a secolului XX \u0219i progresele sale \u0219tiin\u021bifice au dus la o explozie de vaccinuri care protejau \u00eempotriva tusei convulsive (1914), difteriei (1926), tetanosului (1938), gripei (1945) \u0219i oreionului (1948). Datorit\u0103 noilor tehnici de fabrica\u021bie, produc\u021bia de vaccin a putut fi extins\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1940 \u0219i au fost demarate eforturi globale de vaccinare \u0219i eradicare a bolilor.<\/p>\n Vaccinurile \u00eempotriva poliomielitei (1955), rujeolei (1963), rubeolei (1969) \u0219i altor virusuri au fost ad\u0103ugate \u00een list\u0103 \u00een deceniile care au urmat, iar ratele de vaccinare la nivel mondial au crescut semnificativ datorit\u0103 campaniilor de vaccinare de succes. Variola a fost eradicat\u0103 \u00een 1980. Aceasta este prima dintre numeroasele pove\u0219ti de succes ale vaccinurilor, dar povestea altor boli infec\u021bioase este \u00eenc\u0103 departe de un final fericit.<\/p>\n La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990 progresele programelor interna\u021bionale de imunizare \u00eencepeau sa stagneze. Aproape 30 de milioane de copii din \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare nu erau complet imuniza\u021bi \u00eempotriva bolilor mortale, iar mul\u021bi al\u021bii nu erau deloc imuniza\u021bi. Problema era c\u0103 noile vaccinuri erau disponibile, dar \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare pur \u0219i simplu nu \u0219i le puteau permite.<\/p>\n Pentru a oferi un r\u0103spuns la aceast\u0103 problem\u0103 global\u0103, Funda\u021bia Bill \u0219i Melinda Gates \u0219i partenerii lor s-au reunit \u00een 2000 pentru a \u00eenfiin\u021ba Alian\u021ba global\u0103 pentru vaccinuri \u0219i imunizare, numit\u0103 acum Gavi-Alian\u021ba pentru vaccinuri. Scopul a fost s\u0103 \u00eencurajeze produc\u0103torii s\u0103 scad\u0103 pre\u021burile vaccinurilor pentru cele mai s\u0103race \u021b\u0103ri, \u00een schimbul unei cereri pe termen lung, cu volum ridicat \u0219i previzibil din partea acestor \u021b\u0103ri. De la lansare, num\u0103rul deceselor la copii s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bit.<\/p>\n Pentru a completa aceast\u0103 munc\u0103 \u0219i a proteja lumea de bolile infec\u021bioase aveam nevoie \u0219i de un mecanism de monitorizare a noilor virusuri \u0219i de dezvoltare rapid\u0103 a vaccinurilor \u00eempotriva celor mai periculoase infec\u021bii emergente. Virusul devastator Ebola 2014\/2015 a fost un semnal de trezire pentru c\u00e2t de prost preg\u0103tit\u0103 a fost lumea pentru a face fa\u021b\u0103 unei astfel de epidemii. Un vaccin a fost \u00een cele din urm\u0103 aprobat, dar a venit prea t\u00e2rziu pentru miile de oameni care \u0219i-au pierdut via\u021ba.<\/p>\n Ca r\u0103spuns, la Davos, \u00een 2017, a fost lansat un parteneriat global \u00eentre organiza\u021biile publice, private, filantropice \u0219i ale societ\u0103\u021bii civile care lucreaz\u0103 pentru a accelera dezvoltarea vaccinurilor \u00eempotriva bolilor infec\u021bioase emergente \u0219i pentru a permite accesul echitabil la aceste vaccinuri pentru popula\u021biile afectate, \u00een timpul focarelor. Acesta poart\u0103 numele Coali\u021bia pentru inovare \u00een domeniul preg\u0103tirii \u00een eventualitatea unei epidemii<\/em> (CEPI).<\/p>\n Este evident c\u0103 omenirea a f\u0103cut progrese impresionante de la eforturile de inoculare riscante de acum cinci secole, la inova\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103, campaniile mondiale de imunizare pe scar\u0103 larg\u0103 \u0219i noile parteneriate public-privat care sunt practic salvatoare de vie\u021bi.<\/p>\n Iar g\u0103sirea unui vaccin pentru a proteja lumea \u00eempotriva noului coronavirus este ultima provocare \u00eencununat\u0103 de un prim succes.<\/p>\n Dar dincolo de descoperirea acestor vaccinuri \u00eempotriva noului coronavirus, logistica nu este singura provocare pentru administrarea cu succes a vaccinurilor COVID-19. La fel de important\u0103 pentru reu\u0219ita demersului de vaccinare este \u0219i oferirea de informa\u021bie clar\u0103 \u0219i echilibrat\u0103.<\/p>\n De\u0219i la nivel mondial principalul impediment pentru imunizare este lipsa accesului, exist\u0103, de asemenea, dovezi c\u0103 lipsa \u00eencrederii \u00een vaccinuri este \u00een cre\u0219tere<\/strong>.<\/p>\n Din ce \u00een ce mai mult, speciali\u0219tii au \u00eenceput s\u0103 afirme c\u0103 nu vaccinurile sunt cele care salveaz\u0103 vie\u021bi, ci vaccinarea.<\/strong><\/p>\n \u00cen timp ce provoc\u0103rile logistice ale distribu\u021biei vaccinurilor sunt semnificative, este la fel de important ca un num\u0103r suficient de mare din popula\u021bia lumii s\u0103 fie vaccinat\u0103 – nu numai pentru protec\u021bia anumitor persoane vulnerabile, ci \u0219i pentru realizarea imunit\u0103\u021bii colective.<\/p>\n \u00cen primele luni ale pandemiei, a\u0219a-numita imunitate colectiv\u0103 a fost un subiect fierbinte de conversa\u021bie \u00eentre oficialii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, politicieni \u0219i mass-media. Termenul se refer\u0103 la procentul de persoane dintr-o popula\u021bie care trebuie s\u0103 aib\u0103 imunitate la un virus pentru a \u00eent\u00e2rzia sau bloca \u00een mod eficient r\u0103sp\u00e2ndirea acestuia.<\/p>\n La \u00eenceput, majoritatea exper\u021bilor au estimat c\u0103 pragul de imunitate colectiv\u0103 pentru SARS-CoV-2 se situeaz\u0103 undeva peste 60%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 60% sau mai mult din popula\u021bie ar trebui s\u0103 dezvolte imunitate – fie prin vaccin, fie prin infec\u021bie – pentru a se opri virusul. Dar acele estim\u0103ri timpurii s-au bazat pe date incomplete \u0219i pe modele statistice prea simpliste – limit\u0103ri pe care majoritatea exper\u021bilor \u00een boli infec\u021bioase le-au eviden\u021biat rapid la momentul respectiv.<\/p>\n Chiar \u0219i dup\u0103 10 luni, multe dintre datele despre noul coronavirus r\u0103m\u00e2n incomplete. De exemplu, cercet\u0103torii \u00eenc\u0103 nu \u0219tiu c\u00e2t de infec\u021bios este SARS-CoV-2 sau c\u00e2t dureaz\u0103 imunitatea dup\u0103 o infec\u021bie. Aceste dou\u0103 informa\u021bii sunt elemente esen\u021biale atunci c\u00e2nd vine vorba de modelarea corect\u0103 a pragurilor de imunitate colectiv\u0103.<\/p>\n R\u0103spunsurile la ambele \u00eentreb\u0103ri pot varia \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta, starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i al\u021bi factori ai unei persoane. Dup\u0103 toate aceste luni de cercet\u0103ri, cele mai recente dintre acestea sus\u021bin c\u0103 pragul de imunitate colectiv\u0103 pentru SARS-CoV-2 poate fi, de fapt, mai mic dec\u00e2t se suspecta ini\u021bial.<\/p>\n Astfel, recent, o echip\u0103 de cercet\u0103tori din Suedia \u0219i Marea Britanie a c\u0103utat s\u0103 produc\u0103 un model mai precis al imunit\u0103\u021bii colective. Pentru a face acest lucru, au luat \u00een considerare modalit\u0103\u021bile prin care oamenii de diferite grupe de v\u00e2rst\u0103 \u0219i medii sociale se amestec\u0103 \u00een contextul real.<\/p>\n Rezultatele modelului lor, care au fost publicate pe 14 august \u00een revista Science, au ar\u0103tat c\u0103 o rat\u0103 de infec\u021bie comunitar\u0103 de aproximativ 43% ar putea fi, teoretic, suficient\u0103 pentru a produce \u201eun nivel de imunitate a popula\u021biei la care r\u0103sp\u00e2ndirea bolii va sc\u0103dea \u0219i se va opri, chiar \u0219i dup\u0103 ce toate m\u0103surile preventive au fost relaxate.\u201d<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, \u00een Europa, diferite studii arat\u0103 grade diferite de acceptare a vaccinului anti-Covid-19. \u00cen timp ce un studiu al University College London, din Regatul Unit al Marii Britanii, sugereaz\u0103 c\u0103 14% dintre britanici au \u00eendoieli sau afirm\u0103 c\u0103 e pu\u021bin probabil s\u0103 se vaccineze, rom\u00e2nii se situeaz\u0103 printre cei mai sceptici din Europa, al\u0103turi de Ungaria \u0219i Polonia, cu o cot\u0103 de \u00eencredere \u00een vaccin de 57%.<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu este \u00eenc\u0103 clar care va fi rata de vaccinare pentru ca imunitatea colectiv\u0103 s\u0103 fie atins\u0103, este important ca \u00eencrederea publicului \u00een imunizarea COVID-19 s\u0103 fie c\u00e2t mai mare.<\/p>\n Conform p\u0103rerilor speciali\u0219tilor, oamenii ar putea fi convin\u0219i dac\u0103 ar primi informa\u021bie echilibrat\u0103 despre riscurile \u0219i beneficiile vaccin\u0103rii chiar de la personalul implicat \u00een vaccinare sau de la profesioni\u0219ti din s\u0103n\u0103tate care pot oferi explica\u021bii.<\/p>\n Aceia\u0219i exper\u021bi spun c\u0103 profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii trebuie s\u0103 aib\u0103 informa\u021bii actualizate despre vaccinuri, at\u00e2t despre ceea ce se \u0219tie \u00een prezent, c\u00e2t \u0219i despre ceea ce nu se cunoa\u0219te \u00eenc\u0103 despre beneficiile vaccinurilor \u0219i poten\u021bialele lui efecte secundare.<\/p>\n Informa\u021biile ar trebui s\u0103 spun\u0103 \u0219i c\u00e2t de semnificative sunt riscurile \u0219i beneficiile cunoscute la acest moment. Aceasta \u00eenseamn\u0103 clarificarea riscurilor care au fost raportate \u00een timpul studiilor clinice \u0219i ce sa \u00eent\u00e2mplat cu cei care au avut reac\u021bii adverse.<\/p>\n Ori de c\u00e2te ori este posibil, informa\u021biile ar trebui s\u0103 acopere, de asemenea, modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 vaccinurile, inclusiv dac\u0103 acestea afecteaz\u0103 transmiterea asimptomatic\u0103 sau c\u00e2t timp poate dura boala, dac\u0103 vaccinarea va afecta probabilitatea ca o persoan\u0103 s\u0103 moar\u0103 din cauza bolii sau necesitatea unor m\u0103suri de distan\u021bare social\u0103.<\/p>\n Aceste informa\u021bii ar trebui adaptate pentru diferite grupe de v\u00e2rst\u0103, dar \u0219i pentru persoane cu diferite vulnerabilit\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de boal\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, politicienii, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i factorii de decizie politic\u0103 sunt capabili s\u0103 r\u0103spund\u0103 rapid \u0219i cu detalii la \u00eentreb\u0103rile despre vaccin, aceasta va contribui la reducerea incertitudinii \u0219i la cre\u0219terea \u00eencrederii \u00een vaccinare.<\/p>\n Iar astfel de informa\u021bii sunt esen\u021biale pentru a sprijini ie\u0219irea din criza global\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 pe care o travers\u0103m, pentru sus\u021binerea programelor na\u021bionale de vaccinare, pentru combaterea zvonurilor, a \u0219tirilor false \u0219i a teoriilor conspira\u021bioniste.<\/p>\n Toate aceste dezbateri \u0219i eforturi demonstreaz\u0103 c\u0103 provoc\u0103rile domeniului s-au schimbat. Dac\u0103 ast\u0103zi s-a ob\u021binut cu oarecare u\u0219urin\u021b\u0103 ceea ce \u00een urma cu cinci secole p\u0103rea un miracol \u0219i anume un vaccin creat \u0219i produs \u00een timp record, omenirea are acum de luptat cu alte spaime: temerile fa\u021b\u0103 de vaccinare, \u0219tirile false, teoriile conspira\u021biei, al\u0103turi de toate emo\u021biile \u0219i ne\u00eencrederea din spatele lor, propagate cu sprijinul diverselor medii de comunicare.<\/p>\n Oare vor avea speciali\u0219tii de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i politicienii capacitatea s\u0103 le dep\u0103\u0219easc\u0103?<\/p>\n <\/p>\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n https:\/\/www.historyofvaccines.org\/content\/1920s-immunization<\/a> (sursa foto 1)<\/p>\n A brief history of vaccines and how they changed the world | World Economic Forum (weforum.org)<\/a> (sursa imagine 2)<\/p>\n<\/a><\/em><\/p>\n<\/a>De\u0219i adev\u0103rul istoric de necontestat este acela c\u0103 vaccinurile au avut un efect profund asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, reduc\u00e2nd bolile, dizabilit\u0103\u021bile \u0219i decesele cauzate de o varietate de boli infec\u021bioase, oamenii continu\u0103 s\u0103 se team\u0103 de inoculare.<\/p>\n