{"id":6141,"date":"2020-12-31T09:18:00","date_gmt":"2020-12-31T07:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6141"},"modified":"2021-01-28T10:56:53","modified_gmt":"2021-01-28T08:56:53","slug":"dementa-incotro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6141","title":{"rendered":"Demen\u021ba, \u00eencotro?"},"content":{"rendered":"

\"dementa\"<\/a><\/p>\n

Pierderea contactelor sociale din cauza restric\u021biilor impuse pentru controlul pandemiei COVID-19 a accelerat declinul cognitiv pentru mul\u021bi seniori. Din aceast\u0103 categorie, pacien\u021bii cu demen\u021b\u0103 au pl\u0103tit, se pare, pre\u021bul cel mai mare \u0219i nu numai \u00een privin\u021ba declinului cognitiv.<\/p>\n

De exemplu, unele studii din Marea Britanie sugereaz\u0103 c\u0103 a fost cea mai comun\u0103 \u201eafec\u021biune preexistent\u0103\u201d la cei care au murit de Covid-19. Demen\u021ba face dificil\u0103 \u00een\u021belegerea pericolului virusului \u0219i re\u021binerea \u0219i aplicarea \u00a0m\u0103surilor de distan\u021bare fizic\u0103 sau de igien\u0103 personal\u0103. Mul\u021bi dintre seniorii suferinzi de demen\u021b\u0103 au trecut prin pandemie \u00een casele de \u00eengrijire, care au \u00eenregistrat aproape jum\u0103tate din totalul deceselor cauzate de Covid-19 \u00een lumea dezvoltat\u0103.<\/p>\n

Cu o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere nu dep\u0103\u0219ea cu mult pragul de 30 de ani. P\u00e2n\u0103 \u00een 1960, ea ajunsese deja la 52 de ani. Ast\u0103zi este \u00een jur de 70 de ani pentru b\u0103rba\u021bi \u0219i 75 de ani pentru femei, iar \u00een \u021b\u0103rile bogate, peste 80 de ani. Cazurile de nonagenari \u0219i chiar centenari nu mai sunt rare. \u00cen acest context, se poate spune c\u0103 demen\u021ba reprezint\u0103 o daun\u0103 colateral\u0103 adus\u0103 de cre\u0219terea duratei de via\u021b\u0103, o victorie a umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Demen\u021ba afecteaz\u0103 acum peste 50 de milioane de oameni din \u00eentreaga lume, un num\u0103r care cre\u0219te rapid. \u00a0OCDE a estimat c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 num\u0103rul cazurilor de demen\u021b\u0103 va cre\u0219te cu 50% \u00een \u021b\u0103rile bogate \u0219i cu 80% \u00een cele mai s\u0103race, deoarece speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een aceste \u021b\u0103ri va cre\u0219te semnificativ. Peste 80 de milioane de oameni vor avea demen\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i 150 de milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/p>\n

Demen\u021ba are multe cauze \u0219i este \u00een\u021beleas\u0103 imperfect. Este \u00eens\u0103 clar c\u0103 prevalen\u021ba sa cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta, iar num\u0103rul de cazuri noi se dubleaz\u0103 la fiecare cinci ani p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 90 de ani.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce progreseaz\u0103, demen\u021ba ataca agilitatea mental\u0103 \u0219i, \u201d\u0219terg\u00e2nd\u201d memoria, fur\u0103 o mare parte din ceea ce face parte din identitatea personal\u0103. C\u00e2nd formele sunt severe, oamenii devin incapabili s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de ei \u00een\u0219i\u0219i. Uit\u0103 s\u0103 bea \u0219i se deshidrateaz\u0103 sau \u00eencep s\u0103 sufere de incontinen\u021b\u0103. Pot suferi de halucina\u021bii sau se scufund\u0103 \u00eentr-o stare pronun\u021bat\u0103 de apatie. Au nevoie de \u00eengrijire c\u00e2nd sunt trezi \u0219i, adesea, de supraveghere chiar \u0219i atunci c\u00e2nd dorm.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, creierul \u00eencepe s\u0103 se mic\u0219oreze \u00een mod natural din cauza mor\u021bii celulelor. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la creier, \u00een termeni simpli, ca la o combina\u021bie de substan\u021b\u0103 cenu\u0219ie (corpurile celulare neuronale) \u0219i substan\u021b\u0103 alb\u0103 (fibrele care leag\u0103 celulele). Contrac\u021bia \u00eencepe \u00een jurul v\u00e2rstei de 30-40 de ani \u0219i se accelereaz\u0103 dup\u0103 60-65 de ani. Pierderea volumului cerebral nu este uniform\u0103: unele zone se mic\u0219oreaz\u0103 mai repede dec\u00e2t altele.<\/p>\n

Demen\u021ba poate afecta \u0219i persoanele mai tinere. \u00cen 1906, Alois Alzheimer, un psihiatru german, a efectuat o autopsie lui Auguste Deter, o femeie care a dezvoltat demen\u021b\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de 40 de ani. El a observat anomalii g\u0103site \u0219i \u00een creierul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 cu demen\u021b\u0103.<\/p>\n

Dintre zecile de forme de demen\u021b\u0103 identificate, patologia cunoscut\u0103 sub numele de \u201eboala Alzheimer\u201d este cea mai frecvent\u0103, reprezent\u00e2nd \u00eentre 60% \u0219i 80% din cazuri. Apoi, fiecare reprezent\u00e2nd 5-10% din totalul cazurilor, sunt demen\u021ba vascular\u0103, cauzat\u0103 de un flux inadecvat de s\u00e2nge \u00een creier, \u0219i demen\u021ba cu corpuri Lewy. Demen\u021ba afecteaz\u0103 \u00een mod dispropor\u021bionat femeile, \u0219i din cauza faptului c\u0103 ele au speran\u021ba de via\u021b\u0103 mai lung\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii, \u00een medie.<\/p>\n

Societatea este, la nivel global, prost preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 implica\u021biilor unei cre\u0219teri accelerate a num\u0103rului de cazuri \u00een urm\u0103toarele decenii, pe m\u0103sur\u0103 ce speran\u021ba de via\u021b\u0103 cre\u0219te \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

\u00cengrijirea acestor pacien\u021bi va necesita un num\u0103r mare de oameni \u0219i sume semnificative de bani. O estimare citat\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) indic\u0103 costul anual global al \u00eengrijirii persoanelor cu demen\u021b\u0103 cresc\u00e2nd la 2 trilioane $ p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n

De exemplu, \u00een 2018, costul mediu de \u00eengrijire pentru un american cu demen\u021b\u0103 a fost estimat la aproape 350 000 de dolari pe durata vie\u021bii, 70% fiind costurile \u00eengrijirii la domiciliu de c\u0103tre familii. Guvernele unor \u021b\u0103ri dezvoltate, precum Japonia, au \u00eencercat timp de decenii s\u0103 creeze sisteme pentru a face fa\u021b\u0103 problemei, dar oficialii recunosc acum c\u0103 el este ne sustenabil. Nu vor fi nici bani, nici \u00eengrijitori suficien\u021bi pentru a face fa\u021b\u0103 pe termen lung dac\u0103 nu se schimb\u0103 ceva \u00een evolu\u021bia prognozat\u0103, ca de exemplu \u00een\u021belegerea cauzei \u0219i g\u0103sirea unui tratament, chiar \u0219i par\u021bial eficace, ne avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n

Cercet\u0103rile privind demen\u021ba primesc mult mai pu\u021bini bani dec\u00e2t cancerul sau bolile cardio-vasculare. De exemplu, potrivit organiza\u021biei neguvernamentale Alzheimer\u2019s Research din Marea Britanie, demen\u021ba atrage 7,4% din sumele ce se aloc\u0103 cercet\u0103rilor pentru cancer \u0219i 12% din banii aloca\u021bi bolilor cardiovasculare. \u00cen plus, la nivel global, costurile \u00eengrijirii pe termen lung pentru persoanele cu demen\u021b\u0103 nu sunt, de obicei, acoperite de asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Una dintre cauzele subfinan\u021b\u0103rii cercet\u0103rilor ce vizeaz\u0103 demen\u021ba poate fi no\u021biunea, \u00eenc\u0103 ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 (inclusiv pentru 60% dintre profesioni\u0219tii din sistemul medical, conform unui sondaj de anul trecut), c\u0103 demen\u021ba este o parte natural\u0103 a procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire.<\/p>\n

\u0218i, de\u0219i un remediu nu este \u00eenc\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103, odat\u0103 cu progresele \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie, devine mai clar cum reu\u0219e\u0219te un super ager (o persoan\u0103 peste 80 de ani cu abilit\u0103\u021bi cognitive ale unor persoane mult mai tinere) s\u0103-\u0219i p\u0103streze tinere\u021bea creierului, sfid\u00e2nd aceast\u0103 no\u021biune \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 c\u0103 acest declin cognitiv este o parte natural\u0103 a \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii.<\/p>\n

Este important s\u0103 facem ceva s\u0103 \u00eent\u00e2rziem c\u00e2t mai mult acest declin cognitiv f\u0103c\u00e2nd schimb\u0103ri comportamentale c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil.<\/p>\n

Activitatea fizic\u0103 este recomandarea num\u0103rul 1<\/strong>! Aceasta are multiple beneficii nu numai asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice, ci \u0219i asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului – prin eliberarea substan\u021belor neurotransmi\u021b\u0103toare \u0219i procesele de neurogenez\u0103 \u0219i neuroplasticitate, activitatea fizic\u0103 scade stresul \u0219i anxietatea social\u0103, previne tulbur\u0103rile neurologice, \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te controlul emo\u021biilor, starea de spirit, energia, memoria \u0219i concentrarea \u0219i, cel mai important, \u00eempiedic\u0103 procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a creierului.<\/p>\n

\u00cen studiile de neuroimagistic\u0103, cantitatea de activitate fizic\u0103 pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103 o persoan\u0103 poate prezice un volum mai mare de substan\u021b\u0103 cenu\u0219ie \u00een anumite zone ale creierului \u00een compara\u021bie cu persoanele sedentare, ceea ce indic\u0103 un risc redus de afectare cognitiv\u0103. Dovezile aduse de \u200b\u200bstudiile efectuate sunt cople\u0219itoare. Boala Alzheimer, de exemplu, se caracterizeaz\u0103 prin atrofie cerebral\u0103 progresiv\u0103 \u00een zonele creierului pe care activitatea fizic\u0103 le \u00eent\u0103re\u0219te, conform acestor studii. \u00cen plus, se pare c\u0103 la 10% p\u00e2n\u0103 la 25% din popula\u021bia din \u00eentreaga lume, activitatea fizic\u0103 pare s\u0103 previn\u0103 apari\u021bia bolii Alzheimer.<\/p>\n

Apoi, lua\u021bi somnul \u00een serios<\/strong>: nu prea pu\u021bin, dar nici prea mult. Dificult\u0103\u021bile de somn accelereaz\u0103 pierderea volumului creierului, mai ales atunci c\u00e2nd ajungem la v\u00e2rsta de 60 de ani. Somnul prost poate provoca acumularea de proteine \u200b\u200b\u00een creier care atac\u0103 celulele s\u0103n\u0103toase, duc\u00e2nd la moartea lor \u0219i, astfel, la pierderea volumului cerebral. \u00cen timp ce efectele priv\u0103rii de somn sunt deja cunoscute \u0219i bine documentate, efectele somnului excesiv sunt mai pu\u021bin populare. Cu toate acestea, dovezile sugereaz\u0103 c\u0103 dormitul prea mult (mai mult de 8 ore pe noapte) poate sl\u0103bi abilit\u0103\u021bi cognitive de baz\u0103. Cel mai mare studiu de somn din lume (44.000 de persoane) a ar\u0103tat c\u0103 persoanele care au dormit mai mult dec\u00e2t cantitatea necesar\u0103 au fost la fel de afectate ca cele care au fost private de somn.<\/p>\n

Pe locul al treilea se recomand\u0103 men\u021binerea unei bune s\u0103n\u0103t\u0103\u021bi dentare<\/strong> – cercet\u0103ri anterioare au legat problemele stomatologice de complica\u021biile cardiovasculare (boli de inim\u0103, accident vascular cerebral, etc.). Acest lucru e cauzat, \u00een parte, de faptul c\u0103 gingiile reprezint\u0103 o barier\u0103 \u00eentre bacterii \u0219i s\u00e2nge. C\u00e2nd gingiile se erodeaz\u0103 sau se infecteaz\u0103, bacteriile pot p\u0103trunde cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een s\u00e2nge. Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim \u0219i ne confrunt\u0103m cu fenomenul prolifer\u0103rii microorganismelor \u00een cavitatea bucal\u0103, bariera hemato-encefalic\u0103, care \u00eempiedic\u0103 p\u0103trunderea organismelor patologice \u00een creier, este sl\u0103bit\u0103. Microorganismele se pot astfel r\u0103sp\u00e2ndi prin fluxul sanguin \u0219i pot contribui la patogeneza bolii Alzheimer.<\/p>\n

Locul al patrulea este ocupat de \u00eenv\u0103\u021barea unor lucruri noi<\/strong> – creierul nostru este dinamic \u0219i se schimb\u0103 mereu \u00een timp ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103m. Pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219tem, pierdem celule ale creierului \u0219i, astfel, volumul creierului scade \u00een mod natural. Aici intervine neuroplasticitatea, care ne poate permite s\u0103 compens\u0103m aceast\u0103 pierdere de volum. Prin \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i repetarea cu succes a unui nou proces, cre\u0103m o conectivitate mai bun\u0103 a neuronilor.<\/p>\n

Un alt sfat important prive\u0219te alimenta\u021bia hr\u0103nitoare pentru creier<\/strong> – dieta este crucial\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea cognitiv\u0103. Vitaminele \u0219i acizii gra\u0219i omega-3 joac\u0103 un rol important \u00een func\u021bionarea celulelor creierului \u0219i \u00een reducerea proceselor inflamatorii, d\u0103un\u0103toare activit\u0103\u021bii cerebrale. De asemenea, se pare c\u0103 dietele s\u0103n\u0103toase joac\u0103 un rol \u00een sus\u021binerea volumul creierului, \u00een special \u00een hipocampus, o regiune a creierului important\u0103 pentru func\u021bia memoriei. O diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-un aport mai mare de legume, fructe, cereale integrale, nuci, lactate, pe\u0219te \u0219i un aport mai mic de b\u0103uturi care con\u021bin zah\u0103r.\u00a0 Exist\u0103, de asemenea, dovezi c\u0103 adoptarea dietei mediteraneene (bogat\u0103 \u00een pe\u0219te, nuci, legume \u0219i fructe) protejeaz\u0103 \u00eempotriva pierderii \u021besutului cerebral.<\/p>\n

Socializarea<\/strong> – interac\u021biunea social\u0103 este un bun antrenament pentru creier, combin\u00e2nd elemente de \u00eenv\u0103\u021bare, imprevizibilitate, formare a memoriei \u0219i motiva\u021bie \/ recompens\u0103, componente esen\u021biale ale antrenamentului creierului pentru prevenirea bolilor neurodegenerative. Un studiu a constatat c\u0103 \u201eSuperAgers\u201d au un lucru \u00een comun: au prieteni apropia\u021bi. Un alt studiu a constatat, de asemenea, c\u0103 persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 care au \u00een creier niveluri ridicate de proteine \u200b\u200blegate de Alzheimer au \u00eencetinit declinul mental prin socializarea regulat\u0103.<\/p>\n

R\u00e2sul<\/strong> este \u0219i el benefic pentru creierul nostru. C\u00e2nd se confrunt\u0103 cu stres, corpul produce \u00een exces hormonul cortizol. \u00cenregistrarea pe termen lung a unor niveluri de cortizol mai ridicate dec\u00e2t cele normale poate \u00eempiedica buna func\u021bionare a creierului prin deregl\u0103ri sinaptice, distrugerea celulelor creierului \u0219i chiar reducerea dimensiunii creierului la nivelul cortexului prefrontal. Astfel, importan\u021ba men\u021binerii unui nivel sc\u0103zut de cortizol \u0219i rolul r\u00e2sului pentru reducerea semnificativ\u0103 a nivelului de cortizol \u0219i cre\u0219terea produc\u021biei de hormoni care ridic\u0103 starea de spirit (\u03b2-endorfine) demonstreaz\u0103 c\u0103 recomandarea de a r\u00e2de s\u0103n\u0103tos este foarte logic\u0103.<\/p>\n

Depinde deci de noi, \u00een mare m\u0103sur\u0103, s\u0103 \u00eent\u00e2rziem declinul cognitiv chiar \u0219i dup\u0103 v\u00e2rsta de 65 de ani. A\u0219adar, La mul\u021bi ani tuturor, cu minte s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00eentr-un corp s\u0103n\u0103tos!<\/p>\n

 <\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n

Surse de documentare\/traducere dup\u0103:<\/em><\/p>\n

https:\/\/medium.com\/brainchronicles\/this-is-how-you-fight-your-brains-aging-44532b3e3f94<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.economist.com\/special-report\/2020\/08\/27\/as-humanity-ages-the-numbers-of-people-with-dementia-will-surge<\/a><\/p>\n

www.shutterstock.com<\/a> (sursa foto 1)<\/p>\n

technologynetwork.com (sursa foto 2)<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pierderea contactelor sociale din cauza restric\u021biilor impuse pentru controlul pandemiei COVID-19 a accelerat declinul cognitiv pentru mul\u021bi seniori. Din aceast\u0103 categorie, pacien\u021bii cu demen\u021b\u0103 au pl\u0103tit, se pare, pre\u021bul cel mai mare \u0219i nu numai \u00een privin\u021ba declinului cognitiv. De exemplu, unele studii din Marea Britanie sugereaz\u0103 c\u0103 a fost cea mai comun\u0103 \u201eafec\u021biune preexistent\u0103\u201d […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6106,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6141"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6141"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6142,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6141\/revisions\/6142"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6106"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}