{"id":6175,"date":"2021-01-28T10:26:28","date_gmt":"2021-01-28T08:26:28","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6175"},"modified":"2021-02-25T13:47:14","modified_gmt":"2021-02-25T11:47:14","slug":"evenimentele-non-covid-ale-lumii-medicale-in-2020-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6175","title":{"rendered":"Evenimentele non-COVID ale lumii medicale \u00een 2020. Episodul 1"},"content":{"rendered":"

2020 a fost un an plin de provoc\u0103ri, iar COVID 19 a dominat titlurile emisiunilor de \u0219tiri \u0219i publica\u021biilor mass media pentru cea mai mare parte a anului. Dar, dincolo de preocuparea referitoare la COVID 19, lumea medical\u0103 a continuat s\u0103 produc\u0103 noi cercet\u0103ri \u0219i s\u0103 descopere noi tratamente pentru boli cunoscute de mult. Multe dintre aceste descoperiri sunt relativ surprinz\u0103toare, \u00eens\u0103 aduc multe speran\u021be pentru viitor.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

A doua persoan\u0103 din istorie vindecat\u0103 de HIV printr-un transplant de celule stem<\/h2>\n

Cercet\u0103torii din Marea Britanie au confirmat c\u0103 un transplant de celule stem a vindecat un al doilea pacient de HIV, dup\u0103 cazul din 2007 al lui Timothy Brown. Acesta din urm\u0103, diagnosticat cu HIV \u00een anii 1990, primea tratament anti-retroviral, calea terapeutic\u0103 obi\u0219nuit\u0103 \u00een cazul unei infec\u021bii cu HIV.\u00a0 Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani, deoarece Timothy Brown a fost diagnosticat \u0219i cu leucemie mieloid\u0103 acut\u0103, medicii au confirmat c\u0103 avea nevoie \u0219i de un transplant de celule stem.<\/p>\n

\u00cen timp ce c\u0103uta un donator compatibil, medicul curant a venit cu ideea de a face un experiment. A c\u0103utat un donator cu o anumit\u0103 muta\u021bie genetic\u0103 care \u00eel f\u0103cea practic imun la HIV. Primind celule stem de la acest donator, Timothy Brown nu numai c\u0103 s-a vindecat de leucemie, dar \u0219i de infec\u021bia cu HIV.<\/p>\n

\u00cen acest al doilea caz, \u00een care vindecarea a avut loc \u00een 2020, pacientul a primit un transplant de celule stem cu celule care nu exprim\u0103 gena CCR5, care produce o protein\u0103 ce ajut\u0103 virusul s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een celule.<\/p>\n

Celulele f\u0103r\u0103 gena CCR5 au fost parte dintr-un transplant de m\u0103duv\u0103, de care a fost nevoie pentru a trata limfomul Hodgkin ap\u0103rut \u00eentre timp.<\/p>\n

\u00cen urma transplantului \u0219i dup\u0103 30 de luni de c\u00e2nd pacientul \u00eencetase terapia anti-retroviral\u0103, echipa de medici, condus\u0103 de Prof. Ravindra Kumar Gupta, de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, a confirmat c\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura viral\u0103 HIV era nedepistabil\u0103 \u00een probele de s\u00e2nge, fluidul cerebrospinal, sperm\u0103 \u0219i \u021besuturile intestinal \u0219i limfoid.<\/p>\n

Prof. Gupta a dorit s\u0103 sublinieze c\u0103 transplantul de m\u0103duv\u0103 este un tratament curativ de mare risc, care este recomandat doar ca ultim\u0103 solu\u021bie \u00een cazul pacien\u021bilor HIV care au \u0219i malignit\u0103\u021bi hematologice care le pun via\u021ba \u00een pericol.<\/p>\n

Mul\u021bi cercet\u0103tori care au participat la acest studiu \u00ee\u0219i exprim\u0103 speran\u021ba c\u0103, \u00eentr-un viitor nu prea \u00eendep\u0103rtat, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 vor putea s\u0103 foloseasc\u0103 tehnologii de ultim\u0103 or\u0103 de editare a genelor ca parte dintr-un set de interven\u021bii menite s\u0103 trateze \u0219i s\u0103 vindece HIV.<\/p>\n

Dr. Dimitra Peppa de la Universitatea Oxford din Marea Britanie \u0219i coautor al studiului noteaz\u0103 c\u0103, de\u0219i editarea genetic\u0103 folosind CCR5 prime\u0219te o aten\u021bie sporit\u0103 \u00een ultimul timp, mai sunt multe de f\u0103cut p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd asemenea terapii devin viabile. \u201cExist\u0103 multe bariere etice \u0219i tehnice pe care trebuie s\u0103 le dep\u0103\u0219im p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd editarea genetic\u0103 folosind gena CCR5 s\u0103 poat\u0103 deveni un tratament curativ pentru HIV folosit pe scara larg\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ar putea Inteligen\u021ba Artificial\u0103 (IA) \u00eenlocui testele de m\u0103surare a glicemiei folosite acum?<\/h2>\n

Cercet\u0103ri recente arat\u0103 c\u0103 Inteligen\u021ba Artificial\u0103 (IA) ar putea \u00eenlocui, la un moment dat, testele invazive pentru m\u0103surarea glicemiei. Dac\u0103 tehnologia aflat\u0103 acum \u00een test\u0103ri func\u021bioneaz\u0103, schimbarea va fi important\u0103 pentru pacien\u021bii cu diabet.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au dezvoltat recent un sistem IA care poate depista glicemia sc\u0103zut\u0103 (hipoglicemia). Ei sper\u0103 c\u0103 acest sistem va permite pacien\u021bilor s\u0103-\u0219i m\u0103soare nivelul glicemiei f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoi\u021bi s\u0103 apeleze la metode invazive (\u00een\u021beparea degetului).<\/p>\n

Echipa de la Universitatea din Warwick din Marea Britanie a publicat recent, \u00een revista Scientific Reports<\/em>, rezultatele unui studiu pilot.<\/p>\n

Pentru mul\u021bi oameni, m\u0103surarea glicemiei cere \u00een\u021beparea unui deget cu un ac \u0219i folosirea unui glucometru pentru a afi\u0219a glicemia. Alte persoane folosesc un monitor permanent al glicemiei, care m\u0103soar\u0103 glicemia \u00een mod periodic cu ajutorul unei s\u00e2rme sub\u021biri implantate chiar sub piele. Deseori, aceste dispozitive trebuie calibrate de dou\u0103 ori pe azi. Acest proces de m\u0103surarea a glicemiei poate fi destul de dificil \u0219i neconfortabil, mai ales pentru copii \u0219i pacien\u021bii cu diabet care au nevoie s\u0103 \u0219i fac\u0103 testul \u00een mijlocul nop\u021bii. Ca urmare, mul\u021bi oameni nu reu\u0219esc s\u0103-si m\u0103soare glicemia pe c\u00e2t de des \u0219i precis pe c\u00e2t ar fi nevoie.<\/p>\n

Cercet\u0103torii de la Universitatea din Warwick implica\u021bi \u00een acest studiu sper\u0103 c\u0103 o metod\u0103 ne invaziv\u0103 precum cea pe care o propun ei, care folose\u0219te IA, va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rata de complian\u021b\u0103, mai ales \u00een r\u00e2ndul pacien\u021bilor cu diabet.<\/p>\n

Noul dispozitiv mobil ce func\u021bioneaz\u0103 pe baz\u0103 de IA depisteaz\u0103 hipoglicemia folosind semnalele ECG, care sunt emise de inim\u0103 chiar \u0219i \u00een timpul somnului.\u00a0 Hipoglicemia afecteaz\u0103 electrofiziologia inimii \u0219i, deoarece are efecte relativ diferite asupra inimii fiec\u0103ruia dintre noi, un sistem IA poate monitoriza nivelul glicemiei \u00eentr-un mod personalizat.<\/p>\n

Studiul desf\u0103\u0219urat cu acest dispozitiv mobil a implicat persoane s\u0103n\u0103toase, pe care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 i-au monitorizat 24 de ore pe zi timp de 14 zile consecutive. Acest studiu este unic deoarece cercet\u0103torii au monitorizat individual nivelul glicemiei al fiec\u0103rui participant, spre deosebire de studii precedente. Rezultatele studiului arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 tehnologie este precis\u0103 82% din timp, o rat\u0103 similar\u0103 cu cea a sistemelor de monitorizare a glicemiei folosite p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Veninul albinelor omoar\u0103 celulele cancerului agresiv de s\u00e2n<\/h2>\n

\u00cen studiile de laborator desf\u0103\u0219urate recent, componentul activ al veninului de albin\u0103 a omor\u00e2t rapid celule canceroase apar\u021bin\u00e2nd unor forme agresive ale cancerului de s\u00e2n, care sunt dificil de tratat \u00een mod particular. Important de notat este c\u0103 aceast\u0103 toxin\u0103 a veninului de albine nu a deteriorat celulele s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Institutul de Cercet\u0103ri Medicale Harry Perkins din Perth, Australia, \u0219i de la Universitatea Australiei de Vest din Perth au investigat efectul melitinei asupra unei variet\u0103\u021bi de celule ale cancerului de s\u00e2n, inclusiv ale celor dou\u0103 cele mai agresive forme.<\/p>\n

Ei au descoperit c\u0103 melitina \u0219i veninul de albine au distrus rapid membranele celulelor canceroase (\u00een 60 de minute), cu efecte neglijabile asupra celulelor normale.<\/p>\n

Studiul a ar\u0103tat \u0219i c\u0103 veninul bondarilor, care nu con\u021bine melitin\u0103, nu a distrus celulele canceroase \u2013 chiar \u0219i c\u00e2nd s-au administrat concentra\u021bii mari. Melitina poate distruge celulele canceroase produc\u00e2nd g\u0103uri \u00een membrana lor exterioar\u0103. Totu\u0219i, \u00een 20 de minute de la administrare, melitina perturb\u0103 \u0219i transmiterea mesajelor chimice de care celulele au nevoie pentru a cre\u0219te \u0219i a se multiplica.<\/p>\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit c\u0103 melitina face acest lucru \u00eempiedic\u00e2nd activarea receptorilor de cre\u0219tere din membranele celulare.\u00a0 Unul dintre motivele pentru care celulele canceroase HER2 \u0219i alte tipuri de celule ale cancerelor de s\u00e2n agresive cresc necontrolat este c\u0103 ele au un num\u0103r mare din ace\u0219ti receptori. \u00cempiedic\u00e2nd ca aceste semnale de cre\u0219tere s\u0103 ajung\u0103 la celulele canceroase, melitina opre\u0219te proliferarea lor. Prof. Peter Klinken, cercet\u0103tor principal la Universitatea din Australia de Vest, spune c\u0103 acest studiu demonstreaz\u0103 cum melitina interfereaz\u0103 cu c\u0103ile de transmitere a semnalelor \u00een r\u00e2ndul celulelor canceroase pentru a reduce replicarea lor.<\/p>\n

Deoarece melitina produce g\u0103uri \u00een membranele celulelor, ea poate \u0219i s\u0103 permit\u0103 medicamentelor chimio-terapeutice s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een celulele canceroase \u0219i s\u0103 le distrug\u0103. Pentru a testa aceast\u0103 posibilitate, cercet\u0103torii au tratat ni\u0219te cobai bolnavi de cancer de s\u00e2n triplu-negativ cu o combina\u021bie de melitin\u0103 \u0219i docetaxel. Acest cocktail s-a dovedit mai eficace \u00een restr\u00e2ngerea tumorilor dec\u00e2t oricare dintre cei doi compu\u0219i folosit individual.<\/p>\n

De acum \u00eencolo, oncologii vor putea folosi aceast\u0103 strategie pentru a cre\u0219te eficacitatea chimioterapiei administrate sau a reduce doza de medicamente chimio-terapeutice folosite, reduc\u00e2nd astfel \u0219i efectele secundare negative.<\/p>\n

Autorii studiului subliniaz\u0103 c\u0103 mai este nevoie de cercet\u0103ri suplimentare pentru a evalua dac\u0103 melitina din veninul anumitor tipuri de albine este mai potent\u0103 \u00een aceste activit\u0103\u021bi anti-cancer.<\/p>\n

Acest tip de cercet\u0103ri este doar la \u00eenceput, cercet\u0103torii \u00eenc\u0103 trebuind s\u0103 desf\u0103\u0219oare studii clinice cu subiec\u021bi umani pentru a evalua siguran\u021ba \u0219i eficacitatea melitinei \u00een tratarea cancerului de s\u00e2n.<\/p>\n

\u00cen acest context, este important de notat c\u0103, de\u0219i acest studiu nu a g\u0103sit nicio dovad\u0103 c\u0103 melitina ar r\u0103ni celulele necanceroase, alte studii au sugerat c\u0103 ar face-o. Astfel, cercet\u0103torii vor trebui s\u0103 g\u0103seasc\u0103 dovezi concludente c\u0103 melitina nu distruge celulele s\u0103n\u0103toase \u00eenainte ca oncologii s\u0103 poat\u0103 folosi acest tratament inovator sau s\u0103 descopere o modalitate ca melitina s\u0103 fie \u021bintit\u0103 cu mare precizie \u0219i s\u0103 ajung\u0103 doar la tumori, c\u00e2t mai mult posibil, pentru a se preveni distrugerile colaterale ale \u021besutului s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent <\/em><\/p>\n

Traducere dup\u0103: newsletter@medicalnewstoday.com<\/a>, 20 decembrie 2020<\/p>\n

Surse foto: Medical News Today<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

2020 a fost un an plin de provoc\u0103ri, iar COVID 19 a dominat titlurile emisiunilor de \u0219tiri \u0219i publica\u021biilor mass media pentru cea mai mare parte a anului. Dar, dincolo de preocuparea referitoare la COVID 19, lumea medical\u0103 a continuat s\u0103 produc\u0103 noi cercet\u0103ri \u0219i s\u0103 descopere noi tratamente pentru boli cunoscute de mult. Multe […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6208,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6175"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6175"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6175\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6572,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6175\/revisions\/6572"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6208"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6175"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6175"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6175"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}