![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/conspiratie.png\")
<\/a><\/p>\n\u00cen astfel de situa\u021bii, pentru cei care propag\u0103 \u0219i ader\u0103 la aceste teorii, \u201dcei care sufer\u0103 de pe urma bolilor infec\u021bioase, de exemplu, sunt mai pu\u021bin importan\u021bi\u201d, spune doctorul Ryan McNamara, Cercet\u0103tor asociat la Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill.<\/p>\n
Joseph Uscinski, Profesor dr. asociat de \u0219tiin\u021be politice la Universitatea din Miami consider\u0103 c\u0103, \u201e\u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, cu to\u021bii avem o pre-dispozi\u021bie de a privi evenimentele \u0219i circumstan\u021bele ca fiind produsul conspira\u021biilor\u201d. \u00cen plus, \u201edac\u0103 aceast\u0103 pre-dispozi\u021bie este foarte puternic\u0103, atunci vom c\u0103uta explica\u021bii \u00eentr-o conspira\u021bie sau alta. Ca regul\u0103, aceste explica\u021bii vor acuza oamenii care deja nu ne plac\u201d.<\/p>\n
\u00cen fapt, \u201econspira\u021bionismul\u201d nu este ceva nou. At\u00e2t mi\u0219c\u0103rile antisemite din Europa c\u00e2t \u0219i fondarea SUA s-au sprijinit pe astfel de teorii ale conspira\u021biei.<\/p>\n
Dar, ce este de fapt o teorie a conspira\u021biei?<\/strong> Foarte pe scurt, o conspira\u021bie este un aranjament secret dintre doi sau mai mul\u021bi oameni cu scopul de a c\u00e2\u0219tiga putere politic\u0103 sau economic\u0103.<\/p>\n \u201eO teorie a conspira\u021biei<\/em>\u201d, spune Joseph Uscinski, \u201eeste o percep\u021bie bazat\u0103 pe acuza\u021bii asupra unui grup mic de oameni puternici care lucreaz\u0103 \u00een secret pentru propriul lor beneficiu \u0219i \u00eempotriva binelui comun \u0219i \u00eentr-un mod care submineaz\u0103 regulile noastre fundamentale de baz\u0103 \u00eempotriva for\u021bei \u0219i fraudei; aceast\u0103 percep\u021bie nu a fost \u00eenc\u0103 verificat\u0103 de exper\u021bii din domeniu, ci se bazeaz\u0103 pe date \u0219i metode aflate la \u00eendem\u00e2na oricui<\/em>\u201d.<\/p>\n O astfel de \u201eteorie\u201d poate \u00eencepe cu nimic altceva dec\u00e2t suspiciuni vagi care \u00een cele din urm\u0103 se dovedesc a fi adev\u0103rate sau nu … ori a c\u0103ror validitate nu este niciodat\u0103 cunoscut\u0103.<\/p>\n Aceste \u201dteorii\u201d se diferen\u021biaz\u0103 de mituri (pove\u0219ti f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu realitatea, legate de supranatural, care rezist\u0103 de-a lungul mileniilor), \u00een\u0219el\u0103ciuni (adesea absurde, sau amuzante) \u0219i dezinformare (foarte prezent\u0103 \u00een ultimul timp). \u201dTeoriile\u201d pot fi sus\u021binute de fapte false (\u201dfake news\u201d), dar doar acestea sau dezinformarea nu pot crea o teorie a conspira\u021biei.<\/p>\n De ce ajung oamenii s\u0103 cread\u0103 \u00een teoriile conspira\u021biei? <\/strong><\/p>\n Cei doi autori ai c\u0103r\u021bii \u201dAmerican Conspiracy Theories<\/em>\u201d (Teoriile americane ale conspira\u021biei<\/em>), Joseph Uscinski \u0219i Joseph Parent consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 un continuum \u00een ceea ce prive\u0219te aderen\u021ba oamenilor la teoriile conspira\u021biei pe care ai o numesc \u201edimensiunea conspira\u021biei\u201d, care merge de la cei care nu cred niciodat\u0103 \u00een ele, p\u00e2n\u0103 la cei care suspecteaz\u0103 o conspira\u021bie din spatele tuturor situa\u021biilor, \u00een timp ce cei mai mul\u021bi dintre noi ne situ\u0103m, de fapt, undeva la mijloc.<\/p>\n Profilul pe care ei \u00eel fac persoanei predispus\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een aceste teorii indic\u0103 pu\u021bine diferen\u021be \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, \u00eentre ideologii, rase sau \u00eentre oamenii religio\u0219i \u0219i nereligio\u0219i. Totu\u0219i, oamenii f\u0103r\u0103 studii superioare \u0219i oamenii mai s\u0103raci sunt mai predispu\u0219i s\u0103 cread\u0103 \u00een teoriile conspira\u021biei. De asemenea, de\u0219i nu sunt persoane izolate social, sunt \u00een general oameni care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acelea\u0219i convingeri cu familia sau prietenii.<\/p>\n Dac\u0103 profilul sociologic este mai u\u0219or de indicat, cel psihologic este mai greu de conturat. Totu\u0219i, potrivit unui studiu realizat de nou\u0103 cercet\u0103tori care au publicat o lucrare la \u00eenceputul acestui an \u00een Harvard Kennedy School Misinformation Review, trei factori psihologici arat\u0103 o mai mare predispozi\u021bie \u0219i anume, respingerea opiniilor exper\u021bilor, perceperea evenimentelor majore ca fiind produsul conspira\u021biilor \u0219i motivarea prin diferite ideologii. Pe de alt\u0103 parte, cercet\u0103ri ample au ar\u0103tat c\u0103 to\u021bi avem tendin\u021ba de a prelua informa\u021biile care confirm\u0103 convingerile noastre \u0219i s\u0103 respingem con\u0219tient sau incon\u0219tient informa\u021biile care nu se potrivesc acestora.<\/p>\n Rob Brotherton, doctor \u00een psihologie la Colegiul Barnard, men\u021bioneaz\u0103 \u00een cartea sa \u201dSuspicious Minds: Why We Believe Conspiracy Theories\u201d (Min\u021bile suspicioase: De ce credem teoriile conspira\u021biei)<\/em> faptul c\u0103 noi \u201dnu suntem pe deplin \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 control\u0103m dac\u0103 \u0219i \u00een ce mod preia creierul nostru informa\u021biile noi \u0219i ce facem cu ele sau cum g\u00e2ndim<\/em>\u201d. Conform opiniei autorului, aceste teorii ale conspira\u021biei \u201drezoneaz\u0103 cu unele dintre prejudec\u0103\u021bile \u0219i circuitele rapide prezente \u00een creierul nostru \u0219i intr\u0103 \u00een rezonan\u021b\u0103 cu unele dintre cele mai profunde dorin\u021be, temeri \u0219i presupuneri pe care le avem despre lume \u0219i oamenii din ea<\/em>\u201d. Conform acestuia, \u201eto\u021bi suntem \u00een mod natural adep\u021bi ai teoriei conspira\u021biei<\/em>\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, \u201eel leag\u0103 predispozi\u021bia c\u0103tre teoriile conspira\u021biei de alte tr\u0103s\u0103turi de personalitate, induse par\u021bial de presupunerile acelei persoane cu privire la modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 lumea, dac\u0103 ea crede c\u0103 ceilal\u021bi \u00eencearc\u0103 sau nu s\u0103 o \u00een\u0219ele \u0219i dac\u0103 consider\u0103 \u00eentotdeauna c\u0103 exist\u0103 ceva dincolo de ceea ce este chiar \u00een fa\u021ba ochilor<\/em>\u201d. Atunci c\u00e2nd noi credem ceva anume, \u201dconvingerea noastr\u0103 nu ni se pare c\u0103 este produsul unei ideologii nedefinite pe care o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m; ea ni se pare ceva corect, independent de preferin\u021bele noastre\u201d. <\/em><\/p>\n Sentimente precum anxietatea, \u00eenstr\u0103inarea, paranoia sau pierderea controlului sunt cele care, potrivit lui Uscinski \u0219i Parent, pot duce la g\u00e2nduri conspirative. \u00cens\u0103 mai sunt \u0219i alte elemente importante, precum ideologia, modul \u00een care suntem socializa\u021bi sau identitatea de grup. Cu alte cuvinte, oamenii \u00eenva\u021b\u0103 despre \u00eencrederea \u00een autoritate de la p\u0103rin\u021bi, profesori \u0219i prieteni \u0219i din mass-media pe care o consum\u0103. Iar viziunea unei persoane asupra lumii poate fi puternic influen\u021bat\u0103 de identitatea de grup \u0219i de dorin\u021ba de a se sim\u021bi inclus\u0103. Extremismul \u00een acest caz este o reprezentare de tip tribalism (noi \u0219i ei).<\/p>\n Conform studiilor pe care le-au f\u0103cut, Uscinski \u0219i Parent au ajuns la concluzia c\u0103 Genera\u021bia X (persoanele n\u0103scute \u00eentre 1965 \u0219i 1980) este grupa de v\u00e2rst\u0103 care crede cel mai mult \u00een teoriile conspiratei, ca urmare a modului \u00een care a fost socializat\u0103 (\u00een perioad\u0103 anilor 1970-1980, de exemplu, \u00eencrederea \u00een autorit\u0103\u021bile guvernamentale \u00een SUA a fost la niveluri istorice minime).<\/p>\n Cu toate c\u0103 \u00een ultimii ani tot mai multe voci \u00a0sus\u021bin ideea c\u0103 tr\u0103im acum o er\u0103 a dezinform\u0103rii datorat\u0103 prolifer\u0103rii re\u021belelor sociale, \u00een fapt vorbim aici \u00een special despre explozia \u0219tirilor false. Uscinski spune c\u0103 nu exist\u0103 date care s\u0103 sugereze c\u0103 num\u0103rul teoriilor conspira\u021biei, amploarea \u0219i profunzimea convingerilor conspirative sau num\u0103rul persoanelor care cred \u00eentr-una sau mai multe ar fi \u00een cre\u0219tere \u00een ultimii ani.<\/p>\n Conform lui Uscinski \u0219i Parent, \u201eOamenii au crezut \u00eentotdeauna \u00een teoriile conspira\u021biei. Sunt dovezi despre acest lucru care se \u00eentorc \u00een timp p\u00e2n\u0103 \u00een antichitate.\u201d <\/em>Astfel, se spune c\u0103 \u00eemp\u0103ratul Nero a conspirat s\u0103 ard\u0103 Roma \u00een 64 d.Hr., de\u0219i nu exist\u0103 dovezi conving\u0103toare c\u0103 ar fi f\u0103cut-o.<\/p>\n De exemplu, cei doi autori au examinat o mie de scrisori primite de New York Times care men\u021bioneaz\u0103 conspira\u021bii. Aceste men\u021biuni au sc\u0103zut constant din 1890, perioad\u0103 c\u00e2nd marile afaceri erau principala \u021bint\u0103 a teoriilor conspira\u021biei. Apoi au mai existat dou\u0103 v\u00e2rfuri notabile, anii 1950 \u2013 caracteriza\u021bi de teama poten\u021bialei ascensiuni \u0219i r\u0103sp\u00e2ndiri a comunismului – \u0219i dup\u0103 asasinarea pre\u0219edintelui John F. Kennedy.<\/p>\n \u00a0<\/em>\u201dTeoriile conspira\u021biei nu au ap\u0103rut acum \u0219i nu este clar c\u0103 sunt mai r\u0103sp\u00e2ndite acum dec\u00e2t au fost \u00een orice alte perioade istorice<\/em>„, spun cei doi.<\/p>\n Internetul, mai ales re\u021belele sociale, sunt adesea acuzate de presupusa cre\u0219tere a conspira\u021bismului. Un zvon cum c\u0103 tehnologia 5G ar transmite coronavirusul s-a r\u0103sp\u00e2ndit precum o flac\u0103r\u0103 alimentat\u0103 de oxigen pe Facebook. \u00cen realitate, \u201dgrupurile conspira\u021bioniste existente au g\u0103sit \u00een pandemia declan\u0219at\u0103 anul trecut un teren extrem de fertil pentru a-\u0219i justifica teoriile<\/em>\u201d afirm\u0103 Axel Bruns, profesor de comunicare la Queensland University of Technology, unul dintre autorii unui studiu publicat pe 4 august \u00een revista Media International Australia.<\/p>\n \u00cens\u0103 astfel de teorii nu sunt noi. Potrivit unora dintre acestea, vr\u0103jitoarele din Salem ar fi conspirat cu diavolul, iar Regina Elisabeta I a Marii Britanii, care a domnit \u00eentre 1558 \u0219i 1603, a fost considerat\u0103 de unii ca fiind b\u0103rbat. Illuminati, o societate a intelectualilor constituit\u0103 \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 secole \u00een Germania, ar fi orchestrat Revolu\u021bia Francez\u0103 \u00een 1789. Tot ea este responsabil\u0103 pentru ochiul din piramid\u0103 de pe bancnota de 1 dolar \u0219i se pretinde c\u0103 ar conduce lumea de ast\u0103zi – av\u00e2nd vedete pop printre membrii s\u0103i.<\/p>\n Totu\u0219i, de ce este at\u00e2t de greu de luptat cu aceste teorii? \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 ele sunt construite asftel \u00eenc\u00e2t sunt extrem de greu de demontat, prin combinarea unor evenimente care nu au nicio leg\u0103tur\u0103 unele cu altele, \u00eentr-o \u021bes\u0103tur\u0103 extrem de complicat\u0103. Principalul element comun este negarea opiniilor exper\u021bilor \u00een favoarea unor eviden\u021be provenite din surse neconven\u021bionale, promovate de amatori. \u00cen \u00eencercarea de a afla ce se afl\u0103 \u00een spatele afirma\u021biilor lor, sfatul cel mai bun pe care-l putem urma este s\u0103 facem propria noastr\u0103 cercetare asupra faptelor. \u00cen spatele unora din aceste teorii vom g\u0103si atunci unele opinii de amatori, chiar dac\u0103 pe site-uri care pot ar\u0103ta bine. Cu siguran\u021b\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 nu vom g\u0103si dovezi ale unor studii care au fost validate \u0219i de al\u021bi cercet\u0103tori sau publicate de jurnale de \u0219tiin\u021b\u0103 adev\u0103rate.<\/p>\n Un alt element la care s\u0103 fim aten\u021bi este \u00eenc\u0103rc\u0103tura emo\u021bional\u0103 asociat\u0103 informa\u021biei. Ca regul\u0103, informa\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 este neutr\u0103, nu este partizan\u0103, nu genereaz\u0103 nicio emo\u021bie. \u00cen momentul \u00een care cite\u0219ti un articol \u0219i deja te sim\u021bi invadat de emo\u021bie, verific\u0103 acea informa\u021bie din mai multe surse, \u0219i g\u00e2nde\u0219te-te de mai multe ori \u00eenainte de a o transmite \u0219i prietenilor sau familiei tale.<\/p>\n Ca regul\u0103, extinderea re\u021belei noastre de surse de informa\u021bii de \u00eencredere este cea mai bun\u0103 metod\u0103 de a ne proteja. Chiar \u0219i jurnali\u0219tii \u00een care avem \u00eencredere \u0219i publica\u021biile lor pot face gre\u0219eli, de aceea este important s\u0103 ne diversific\u0103m sursele de informa\u021bii.<\/p>\n \u00cen cele din urm\u0103 – ori de c\u00e2te ori este posibil – \u00eencerca\u021bi s\u0103 g\u0103si\u021bi dovezi obiective pe care s\u0103 v\u0103 baza\u021bi deciziile importante. Nu este ceva ce trebuie s\u0103 facem pentru fiecare lucru m\u0103runt. Dar c\u00e2nd vine vorba despre lucruri care pot avea un impact major – de exemplu, decizia de vaccinare \u00eempotriva coronavirusului – merit\u0103 s\u0103 aloc\u0103m timp pentru a c\u0103uta faptele \u0219i datele \u0219tiin\u021bifice. \u0218i aceasta pentru c\u0103 sentimentele \u0219i \u00eengrijor\u0103rile ne pot induce \u00een eroare, mai ales dac\u0103 sunt alimentate de fluxul din ce \u00een ce mai puternic de informa\u021bii false la care suntem supu\u0219i zilnic.<\/p>\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv e-Asistent.ro<\/em><\/p>\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n Why Your Brain Loves Conspiracy Theories<\/a> (sursa foto)<\/p>\n