{"id":6671,"date":"2021-03-30T13:27:47","date_gmt":"2021-03-30T11:27:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6671"},"modified":"2021-04-22T13:39:01","modified_gmt":"2021-04-22T11:39:01","slug":"ziua-mondiala-a-sindromului-down-21-martie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6671","title":{"rendered":"Ziua Mondial\u0103 a Sindromului Down – 21 martie 2021"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Sindromul Down este o afec\u021biune \u00een care o persoan\u0103 are un cromozom suplimentar. \u00a0<\/p>\n\n\n\n

Cromozomii sunt structuri formate din ADN spiralizat care se g\u0103sesc \u00een nucleul fiec\u0103rei celule \u015fi sunt \u00een num\u0103r de 46 pentru specia uman\u0103. A\u0219adar, de obicei, un copil se na\u0219te cu 46 de cromozomi. Bebelu\u0219ii cu sindrom Down au o copie suplimentar\u0103 a unuia dintre ace\u0219ti cromozomi, cromozomul 21. Un termen medical pentru o copie suplimentar\u0103 a unui cromozom este \u201etrisomia\u201d. Sindromul Down este denumit \u0219i Trisomia 21.<\/p>\n\n\n\n

Practic, cromozomii determin\u0103 modul \u00een care corpul bebelu\u0219ului se formeaz\u0103 \u00een timpul sarcinii \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103 acesta pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219te \u00een uter \u0219i dup\u0103 na\u0219tere. Iar aceast\u0103 copie suplimentar\u0103 modific\u0103 modul \u00een care corpul \u0219i creierul copilului se dezvolt\u0103, ceea ce poate genera at\u00e2t provoc\u0103ri mentale, c\u00e2t \u0219i fizice pentru bebelu\u0219.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i lumea medical\u0103 \u0219tie c\u0103 sindromul Down este cauzat de un cromozom suplimentar, \u00een fapt nimeni nu \u0219tie cu siguran\u021b\u0103 de ce apare sindromul Down sau care sunt to\u021bi factorii de risc. Cercet\u0103torii \u0219tiu totu\u0219i c\u0103 un factor care cre\u0219te riscul de a avea un copil cu sindrom Down este v\u00e2rsta mamei. Femeile care au 35 de ani sau mai mult c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103rcinate au mai multe riscuri de a avea o sarcin\u0103 afectat\u0103 de sindromul Down dec\u00e2t femeile care r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103rcinate la o v\u00e2rst\u0103 mai mic\u0103. De\u0219i a\u0219a stau lucrurile, statistic majoritatea copiilor cu sindrom Down sunt n\u0103scu\u021bi de mame mai tinere de 35 de ani, tocmai pentru c\u0103 exist\u0103 mult mai multe na\u0219teri \u00een r\u00e2ndul femeilor mai tinere.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de baz\u0103 de teste disponibile pentru a detecta sindromul Down \u00een timpul sarcinii: teste de screening \u0219i teste de diagnostic. Un test de screening poate spune unei femei \u0219i medicului s\u0103u dac\u0103 sarcina are \u0219anse mai mici sau mai mari de a avea sindrom Down. Testele de screening nu ofer\u0103 un diagnostic absolut, dar sunt mai sigure pentru mam\u0103 \u0219i pentru f\u0103t. Testele de diagnostic pot detecta de obicei dac\u0103 un copil va avea sau nu sindrom Down, dar pot fi mai riscante pentru mam\u0103 \u0219i pentru f\u0103t. \u00cens\u0103 nici screening-ul, nici testele de diagnostic nu pot prezice impactul complet al sindromului Down asupra unui copil. Nimeni nu poate prezice acest lucru.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen privin\u021ba problemelor de s\u0103n\u0103tate asociate, multe persoane cu sindrom Down au caracteristicile faciale comune \u0219i nu prezint\u0103 alte defecte congenitale majore. Cu toate acestea, unele persoane cu sindrom Down pot avea unul sau mai multe defecte congenitale majore sau alte probleme medicale. Unele dintre cele mai frecvente probleme de s\u0103n\u0103tate \u00een r\u00e2ndul copiilor cu sindrom Down sunt:  pierderea auzului, apneea obstructiv\u0103 \u00een somn, care este o afec\u021biune \u00een care respira\u021bia persoanei se opre\u0219te temporar \u00een timp ce doarme, infec\u021bii ale urechii, boli oculare, defecte cardiace prezente la na\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

Sindromul Down este o afec\u021biune pentru toat\u0103 via\u021ba. \u00cens\u0103, serviciile oferite la \u00eenceputul vie\u021bii vor ajuta adesea bebelu\u0219ii \u0219i copiii cu sindrom Down s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 abilit\u0103\u021bile fizice \u0219i intelectuale. Majoritatea acestor servicii se concentreaz\u0103 pe a ajuta copiii cu sindrom Down s\u0103 \u00ee\u0219i dezvolte poten\u021bialul maxim \u0219i includ logopedie, terapie ocupa\u021bional\u0103 \u0219i kinetoterapie. \u00cen unele \u021b\u0103ri sunt servicii oferite prin programe de interven\u021bie timpurie. Copiii cu sindrom Down pot avea nevoie, de asemenea, de ajutor sau aten\u021bie suplimentar\u0103 la \u0219coal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.cdc.gov\/ncbddd\/birthdefects\/downsyndrome.html<\/a><\/li>
  2. https:\/\/personalgenetics.ro\/<\/a><\/li>
  3. Sursa foto: https:\/\/www.downsyndrome.org.au\/about-down-syndrome\/what-is-down-syndrome\/<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Sindromul Down este o afec\u021biune \u00een care o persoan\u0103 are un cromozom suplimentar. \u00a0 Cromozomii sunt structuri formate din ADN spiralizat care se g\u0103sesc \u00een nucleul fiec\u0103rei celule \u015fi sunt \u00een num\u0103r de 46 pentru specia uman\u0103. A\u0219adar, de obicei, un copil se na\u0219te cu 46 de cromozomi. Bebelu\u0219ii cu sindrom Down au o copie […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6653,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6671"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6671"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6671\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6672,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6671\/revisions\/6672"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6653"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6671"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6671"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6671"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}