{"id":6677,"date":"2021-03-30T13:37:30","date_gmt":"2021-03-30T11:37:30","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6677"},"modified":"2021-04-22T13:39:10","modified_gmt":"2021-04-22T11:39:10","slug":"de-ce-folosim-termenul-imunitate-de-turma-scurta-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6677","title":{"rendered":"De ce folosim termenul \u201dimunitate de turm\u0103\u201d \u2013 scurt\u0103 istorie"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

\u00cen timp ce multe \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume au recunoscut amploarea pandemiei COVID-19 \u00een martie 2020, \u00eenc\u0103 de la acel moment, unele p\u0103reau s\u0103 mizeze pe imunitatea de turm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, au existat voci precum cea a consilierului pentru pandemie Graham Medley din Marea Britanie care a declarat c\u0103 obiectivul ar trebui s\u0103 fie \u201es\u0103 gener\u0103m ceea ce numim imunitate de turm\u0103\u201d, ceea ce ar implica \u201eo epidemie \u00een mas\u0103\u201d. Ideea a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu critici furioase, a\u0219a c\u0103 oficialii britanici au retractat \u0219i negat c\u0103 imunitatea de turm\u0103 a f\u0103cut vreodat\u0103 parte din planul lor. Povestea imunit\u0103\u021bii de turm\u0103 care a f\u0103cut parte din planul ini\u021bial al Suediei l-a determinat pe matematicianul Marcus Carlsson s\u0103 obiecteze: \u201esuntem p\u0103stori\u021bi ca o turm\u0103 de oi spre dezastru\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen august 2020, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii avertiza jurnali\u0219tii, prin vocea lui Michael Ryan, c\u0103 \u201enu suntem nicidecum aproape de nivelurile de imunitate necesare pentru a opri transmiterea acestei boli. Trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m asupra a ceea ce putem face de fapt acum pentru a opri transmiterea \u0219i nu s\u0103 tr\u0103im cu speran\u021ba c\u0103 imunitatea de turm\u0103 este salvarea noastr\u0103\u201d.  Aceast\u0103 declara\u021bie nu a pus cap\u0103t dezbaterii. La sf\u00e2r\u0219itul aceleia\u0219i luni, surse au dezv\u0103luit c\u0103 \u0219i Casa Alb\u0103 p\u0103rea s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la o politic\u0103 de tip imunitate de turm\u0103. Oficialii au emis prompt o dezmin\u021bire pe aceast\u0103 tem\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar care este, de fapt, problema \u0219i de ce imunitatea de turm\u0103 este un subiect incomod?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Desigur, problema nu este ob\u021binerea imunit\u0103\u021bii, un concept cu care istoria este familiar\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul 5 \u00ee.e.n. Pe atunci, Tucidide a scris despre indivizi care s-au recuperat de pe urma ciumei, care \u00een acel moment f\u0103cea ravagii \u00een Atena. Aceste persoane, care contractaser\u0103 deja boala, \u0219i-au revenit \u0219i au devenit \u201eimuni\u201d. Cu toate acestea, cea mai veche \u00eencercare recunoscut\u0103 de a induce inten\u021bionat imunitatea la o boal\u0103 infec\u021bioas\u0103 a fost \u00een secolul al X-lea \u00een China, unde variola era endemic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 sistemul imunitar al fiec\u0103ruia dintre noi este diferit, ca regul\u0103 general\u0103, el devine mai puternic \u00een timpul maturit\u0103\u021bii, deoarece, p\u00e2n\u0103 la acea v\u00e2rst\u0103, am fost expu\u0219i la mai mul\u021bi agen\u021bi patogeni \u0219i am dezvoltat mai mult\u0103 imunitate. De aceea, adolescen\u021bii \u0219i adul\u021bii tind s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 mai rar dec\u00e2t copiii.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 ce un anticorp a fost produs, o copie r\u0103m\u00e2ne \u00een corp, astfel \u00eenc\u00e2t dac\u0103 acela\u0219i antigen apare din nou, acesta poate fi tratat mai repede. De aceea, facem doar o dat\u0103 unele boli, cum ar fi varicela, deoarece corpul are stocat deja un anticorp de varicel\u0103, care e preg\u0103tit s\u0103 distrug\u0103 antigenul data viitoare c\u00e2nd mai apare. Aceasta se nume\u0219te imunitate.<\/p>\n\n\n\n

Practic, la oameni exist\u0103 trei tipuri de imunitate – \u00eenn\u0103scut\u0103, adaptativ\u0103 \u0219i pasiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cu to\u021bii ne na\u0219tem cu un anumit nivel de imunitate fa\u021b\u0103 de invadatori. Sistemele imune umane, similar cu cele ale multor animale, vor ataca invadatorii str\u0103ini \u00eenc\u0103 din prima zi. Aceast\u0103 imunitate \u00eenn\u0103scut\u0103<\/em> include barierele externe ale corpului nostru – prima linie de ap\u0103rare \u00eempotriva agen\u021bilor patogeni – precum pielea \u0219i membranele mucoase ale g\u00e2tului \u0219i intestinului. Acest r\u0103spuns este mai general \u0219i nespecific.<\/p>\n\n\n\n

Imunitatea dob\u00e2ndit\u0103<\/em> (adaptativ\u0103) este protec\u021bia \u00eempotriva agen\u021bilor patogeni care se dezvolt\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce trecem prin via\u021b\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce suntem expu\u0219i bolilor sau ne vaccin\u0103m, construim ca o \u201dbibliotec\u0103 de anticorpi\u201d \u00eempotriva diferi\u021bilor agen\u021bi patogeni. Aceasta este uneori denumit\u0103 memorie imunologic\u0103, deoarece sistemul nostru imunitar \u00ee\u0219i aminte\u0219te de du\u0219manii anteriori.<\/p>\n\n\n\n

Imunitatea pasiv\u0103<\/em> este \u201e\u00eemprumutat\u0103\u201d de la o alt\u0103 surs\u0103, dar nu dureaz\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it. De exemplu, un copil prime\u0219te anticorpi de la mam\u0103 prin placent\u0103 \u00eenainte de na\u0219tere \u0219i \u00een laptele matern dup\u0103 na\u0219tere. Aceast\u0103 imunitate pasiv\u0103 protejeaz\u0103 bebelu\u0219ul de unele infec\u021bii \u00een primii ani de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Vaccinarea<\/em> introduce antigeni sau agen\u021bi patogeni sl\u0103bi\u021bi unei persoane \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t individul s\u0103 nu se \u00eemboln\u0103veasc\u0103, dar totu\u0219i ca sistemul lui imunitar s\u0103 produc\u0103 anticorpi. Deoarece corpul salveaz\u0103 copii ale anticorpilor, este protejat dac\u0103 amenin\u021barea reapare mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 nu ob\u021binerea imunit\u0103\u021bii e problema, atunci poate c\u0103 limbajul despre imunitatea de turm\u0103 este de fapt aspectul problematic. \u00cen timp ce to\u021bi \u00een\u021belegem cu u\u0219urin\u021b\u0103 ce \u00eenseamn\u0103, nivelul \u00eemboln\u0103virilor \u0219i al mor\u021bilor cerute de o astfel de abordare este cel care genereaz\u0103 aceast\u0103 reac\u021bie puternic\u0103. Animalele de turm\u0103 precum vacile, caprele sau oile sunt de obicei sacrificate pentru consumul uman. Pu\u021bini oameni vor s\u0103 fac\u0103 parte din acest gen de turm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Practic, conceptul vine din domeniul medicinei veterinare, fiind folosit pentru prima dat\u0103 de medicul veterinar George Potter din Kansas. Conceptul lui Potter a ajuns \u00een Marea Britanie \u00een 1917 \u0219i 1920 \u00een rezumate din Veterinary Review \u0219i Scottish Agriculture. Momentul era crucial. Pe uscat \u0219i pe mare, armatele \u0219i solda\u021bii se luptau, ca de altfel pe tot parcursul Primului R\u0103zboi Mondial, \u00eempotriva infec\u021biilor. Lumea medical\u0103 se zb\u0103tea s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 trateze agen\u021bii patogeni \u0219i, de asemenea, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ecologia popula\u021biilor lor. Cum au condus virulen\u021ba patogenului \u0219i rezisten\u021ba popula\u021biei la cre\u0219terea \u0219i sc\u0103derea valurilor epidemice? \u00cen The Lancet, \u00een iulie 1919, bacteriologul W. W. C. Topley a descris epidemiile experimentale pe care le-a creat \u00een grupuri de \u0219oareci. Cu excep\u021bia cazului \u00een care a existat un aflux constant de \u0219oareci sensibili, prevalen\u021ba \u00een cre\u0219tere a indivizilor imuni avea s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unei epidemii. \u00centr-un articol din 1923 din Journal of Hygiene, el \u0219i G. S. Wilson au descris acest fenomen drept \u201eimunitatea turmei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ideea \u0219i-a g\u0103sit utilitatea \u00een medicin\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1922, Topley a sugerat o paralel\u0103 \u00eentre focarele de \u0219oareci \u0219i cele care-i implicau pe copiii de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103. El s-a \u00eentrebat, de asemenea, dac\u0103 m\u0103surile deja \u201ela mod\u0103 \u00een tratarea epidemiilor \u00een r\u00e2ndul animalelor, \u00een care metodele de segregare sunt mult mai u\u0219or de aplicat dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul popula\u021biilor umane\u201d, ar putea furniza informa\u021bii utile pentru deciziile cu privire la \u00eenchiderea \u0219colilor pe fondul epidemiilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00centrebarea lui Topley \u0219i-a g\u0103sit \u00een cur\u00e2nd ocazia de a fi testat\u0103. \u00cen 1923, Sheldon Dudley, profesor de patologie la Royal Naval Medical School, a avut ocazia s\u0103 studieze epidemiile de difterie de la Royal Hospital School din Greenwich. \u0218coala a oferit condi\u021bii de laborator, cu un grup omogen de elevi de sex masculin, \u00eentr-o form\u0103 fizic\u0103 bun\u0103, care dormeau \u00een c\u0103mine de 70 p\u00e2n\u0103 la 126 de paturi.<\/p>\n\n\n\n

Dudley a publicat rapoarte pentru Medical Research Council cu privire la difterie \u0219i scarlatin\u0103. El credea c\u0103 analiza lui Topley despre \u201eepidemiile experimentale \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u021bilor de \u0219oareci ofer\u0103 mai multe asem\u0103n\u0103ri izbitoare cu fenomenele observate la b\u0103ie\u021bii de la \u0219coala Greenwich\u201d. \u00centr-un articol din The Lancet din 1924, Dudley a aplicat conceptul de \u201eimunitate de turm\u0103\u201d oamenilor.<\/p>\n\n\n\n

Primii cercet\u0103tori ai subiectului nu s-au fixat niciodat\u0103 pe o defini\u021bie clar\u0103. Dudley a preferat s\u0103 se concentreze asupra procentului dintr-o comunitate (\u201dturm\u0103\u201d) care dob\u00e2ndise rezisten\u021b\u0103 prin expunerea natural\u0103 sau prin vaccinare<\/em>. Topley a elaborat un concept mai extins. A\u0219a cum a explicat \u00een Journal of the Royal Army Medical Corps \u00een 1935, imunitatea de turm\u0103 cuprindea nu doar distribuirea imunit\u0103\u021bii, ci \u0219i factorii sociali care determinau expunerea acesteia la vectorii care provocau boala<\/em>. De exemplu \u201eturma englez\u0103\u201d – cei care tr\u0103iau \u00een Anglia – avea imunitate de turm\u0103 la cium\u0103, malarie \u0219i tifos, deoarece nu mai tr\u0103ia \u00een str\u00e2ns\u0103 asociere cu vectorii care provocau aceste boli.<\/p>\n\n\n\n

Imunitatea de turm\u0103 a c\u0103p\u0103tat importan\u021b\u0103, \u00een anii 1950 \u0219i 1960, pe m\u0103sur\u0103 ce noile vaccinuri ridicau \u00eentreb\u0103ri cruciale pentru politica de s\u0103n\u0103tate public\u0103. Ce parte dintr-o popula\u021bie trebuia vaccinat\u0103 pentru a controla sau eradica o boal\u0103? Ideea a revenit \u00een for\u021b\u0103 dup\u0103 1990, \u00een timp ce oficialii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice lucrau pentru a atinge niveluri suficiente ale acoperirii vaccinale pentru diferite boli. Dar expresia \u201eimunitate de turm\u0103\u201d a continuat s\u0103 provoace probleme etice pentru c\u0103 sugera abord\u0103ri \u00een care oamenii sunt trata\u021bi ca animalele. Asocierea dintre animale \u0219i sacrificiu ar fi putut \u0219i ea contribui la obiec\u021biile din martie 2020 la politicile care ar fi cerut multor persoane s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 \u0219i, poate, s\u0103 fie ucise de SARS-CoV-2 \u00een c\u0103utarea imunit\u0103\u021bii de turm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Expresia <\/strong>\u201eimunitate de turm\u0103\u201d<\/strong>, \u00eens\u0103, nu a disp\u0103rut<\/strong>. Publicul se confrunt\u0103 cu aceea\u0219i problem\u0103 \u00een plin\u0103 pandemie de COVID-19 \u00een 2020 ca \u0219i Dudley cu difteria \u00een anii 1920: dac\u0103 o infec\u021bie produs\u0103 prin inhalarea unor particule provenite din tuse, str\u0103nut, pic\u0103turi de saliv\u0103 sau secre\u021bii nazale poate fi controlat\u0103, f\u0103r\u0103 vaccin sau tratament, numai prin distan\u021bare social\u0103 \u0219i igien\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Studiile din iunie \u0219i iulie 2020 au pus la \u00eendoial\u0103 validitatea modelului bazat pe imunitatea de turm\u0103 ob\u021binut\u0103 prin infectare: \u00een ciuda lunilor de expunere, studiile privind nivelul de anticorpi au constatat o seroprevalen\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103, mai mic\u0103 de 10%, \u00een ora\u0219ele din Spania \u0219i Elve\u021bia. Cei care \u0219i-au exprimat opinia \u00een revista medical\u0103 The Lancet au concluzionat c\u0103 \u201e\u00een lumina acestor constat\u0103ri, orice abordare care vizeaz\u0103 ob\u021binerea imunit\u0103\u021bii de turm\u0103 prin infec\u021bie natural\u0103 nu este doar lipsit\u0103 de etic\u0103, ci \u0219i improbabil\u0103\u201d. \u00cen plus, scepticii au exprimat \u0219i alte \u00eengrijor\u0103ri, observ\u00e2nd c\u0103 alte coronavirusuri induc doar ap\u0103rare tranzitorie prin anticorpi.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, ap\u0103r\u0103torii imunit\u0103\u021bii de turm\u0103 au continuat s\u0103 sus\u021bin\u0103 viabilitatea teoriei. Unii sus\u021bin c\u0103 anticorpii nu sunt esen\u021biali, deoarece SARS-CoV-2 ar putea induce o imunitate durabil\u0103 a celulelor T. Al\u021bii speculeaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 cei mai sensibili membri ai unei comunit\u0103\u021bi sunt infecta\u021bi mai \u00eent\u00e2i, atunci imunitatea colectiv\u0103 ar putea fi atins\u0103 dup\u0103 expunerea a doar 20% din popula\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Salvarea evident\u0103 este adus\u0103 de vaccinuri care pot asigura imunitatea colectiv\u0103. Aceasta poate asigura ie\u0219irea din cercul vicios al carantin\u0103rii \u0219i distan\u021b\u0103rii sociale care genereaz\u0103 probleme sociale \u0219i economice greu de cuantificat. \u00cen lipsa acestor vaccinuri, mul\u021bi oameni ar fi trebuit s\u0103 moar\u0103 de COVID-19 \u00eenainte s\u0103 se ob\u021bin\u0103 imunitatea colectiv\u0103 necesar\u0103 stop\u0103rii pandemiei.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vaccinurile existente nu vor ajunge s\u0103 fac\u0103 ambele lucruri, adic\u0103 s\u0103 protejeze persoanele care se vaccineaz\u0103 \u0219i s\u0103 genereze imunitatea de turm\u0103\/colectiv\u0103<\/strong>, societ\u0103\u021bile vor trebui s\u0103 continue s\u0103 \u00eencerce s\u0103 controleze r\u0103sp\u00e2ndirea virusului la nivel local prin m\u0103suri de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i ac\u021biuni comunitare, pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile \u0219i pentru a sprijini s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u0219i sistemele medicale.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, vaccinarea trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ac\u021biunea de s\u0103n\u0103tate public\u0103 prioritar\u0103, singura care poate salva vie\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.thelancet.com\/journals\/lancet\/article\/PIIS0140-67362031924-3\/fulltext<\/a><\/li>
  2. http:\/\/www.columbia.edu\/itc\/hs\/medical\/pathophys\/immunology\/readings\/ConciseHistoryImmunology.pdf<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-the-immune-system-watches-over-the-brain?utm_source=Sailthru%20Email&utm_medium=Email&utm_campaign=MNT%20Daily%20News&utm_content=2021-02-10&apid=32792208&rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8<\/a><\/li>
  4. Foto: Copyright \u00a9 2020 Medical Research Council\/Special Report Series, No 195\/London: HM Stationery Office\/1934<\/strong><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00cen timp ce multe \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume au recunoscut amploarea pandemiei COVID-19 \u00een martie 2020, \u00eenc\u0103 de la acel moment, unele p\u0103reau s\u0103 mizeze pe imunitatea de turm\u0103. De exemplu, au existat voci precum cea a consilierului pentru pandemie Graham Medley din Marea Britanie care a declarat c\u0103 obiectivul ar trebui s\u0103 fie \u201es\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6656,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6677"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6677"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6678,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6677\/revisions\/6678"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6656"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}