![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/lisameitner.jpg\")
<\/a>Fizicianul Lise Meitner (1878\u20131968)<\/strong> Apoi, i s-a al\u0103turat chimistului Otto Hahn, \u00een cercet\u0103rile acestuia legate de izotopi.<\/p>\n\n\n\n Colaborarea cu Prof. Hahn a dus la descoperirea \u00een 1917 a elementului chimic numit protactiniu (Pa). Din p\u0103cate, venirea la putere a lui Hitler i-a determinat s\u0103 fug\u0103 din Germania \u00een Suedia \u00een 1938. Odat\u0103 stabili\u021bi la Stockholm, cei doi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 au continuat colaborarea, care a dus, \u00een cele din urm\u0103, la dezvoltarea tehnologiei nucleare. De\u0219i Hahn a primit Premiul Nobel pentru izolarea procesului de fisiune nuclear\u0103, Meitner a fost cea care a descris cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest proces.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i Comitetul Premiului Nobel nu i-a acordat distinc\u021bia \u0219i lui Meitner, aceasta a primit o larg\u0103 recunoa\u0219tere din partea colegilor pentru rolul jucat \u00een fisiunea nuclear\u0103, pentru care a primit \u00een cele din urm\u0103 premiul Enrico Fermi \u00een 1966, al\u0103turi de colegi.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Fizicianul Chien-Shiung Wu (1912\u20131997)<\/strong> Wu a continuat studiile \u0219i a absolvit fizica la Universitatea din Shangai \u0219i, \u00een 1940, a ob\u021binut un doctorat de Universitatea Californiei de la Berkeley. Apoi a de\u021binut o pozi\u021bie la Universitatea Columbia din New York, unde a studiat dezintegrarea beta, fenomen legat de descompunerea radioactiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pe m\u0103sur\u0103 ce abilit\u0103\u021bile \u0219i cuno\u0219tin\u021bele ei au devenit cunoscute \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice, Wu a atras aten\u021bia fizicienilor teoreticieni Tsung Dao Lee \u0219i Chen Ning Yang. \u0218i ei interesa\u021bi de tehnologia radioactiv\u0103, ace\u0219tia aveau o teorie nedemonstrat\u0103 conform c\u0103reia particule nucleare identice nu ac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod similar. Cei doi fizicieni au abordat-o pe Wu pentru ca aceasta s\u0103 creeze un experiment care putea s\u0103 le demonstreze teoria.<\/p>\n\n\n\n Folosind cobalt radioactiv la temperatura de zero absolut, Wu a reu\u0219it s\u0103 le demonstreze teoria dincolo de orice dubiu. Lee \u0219i Yang au primit Premiul Nobel \u00een 1957 pentru aceast\u0103 descoperire semnificativ\u0103. \u0218i, totu\u0219i, cei doi nu au recunoscut meritele lui Wu pentru aceast\u0103 descoperire.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Chimista Rosalind Franklin (1920\u20131958) \u00cen 1951, via\u021ba ei va lua o nou\u0103 turnur\u0103, de data aceasta prin studiul ADN-ului. Ca cercet\u0103tor asociat \u00een laboratorul lui John Randall de la King\u2019s College din Londra, Franklin i-a \u00eent\u00e2lnit pe James Watson, Francis Crick \u0219i Maurice Wilkins, care f\u0103ceau parte dintr-o echip\u0103 de cercetare separat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Folosind cristalografia cu raze X, o tehnic\u0103 de difractometrie de radia\u021bii X, pe care o st\u0103p\u00e2nea foarte bine, Franklin a fotografiat structura dublu-elicoidal\u0103 a ADN-ului.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd Wilkins i-a ar\u0103tat lui Watson una dintre fotografiile lui Franklin, acesta din urm\u0103 a publicat-o imediat \u00een revista Nature. Totu\u0219i, Watson nu a men\u021bionat \u00een articol contribu\u021bia major\u0103 a colegei lui. De\u0219i contribu\u021biile lui Franklin au fost esen\u021biale \u00een \u00een\u021belegerea structurii ADN-ului, Premiul Nobel a fost c\u00e2\u0219tigat \u00een 1962 de James Watson, Francis Crick \u0219i Maurice Wilkins, la 4 ani dup\u0103 ce Franklin murise \u00een urma unui cancer ovarian.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Microbiologul Esther Lederberg (1922\u20132006) Cercetarea ei de mai t\u00e2rziu din domeniile geneticii \u0219i imunologiei au fost desf\u0103\u0219urate \u00een colaborare cu so\u021bul ei, Joshua Lederberg. Rezultatele colabor\u0103rii lor au adus progrese importante, de exemplu descoperirea c\u0103 bacteriile \u00ee\u0219i pot schimba ADN-ul \u0219i crea o nou\u0103 tulpin\u0103. De\u0219i au muncit \u00een tandem, doar so\u021bul ei a primit Premiul Nobel pentru aceast\u0103 descoperire important\u0103. Conform unui articol din TIME, so\u021bul ei a men\u021bionat contribu\u021biile so\u021biei lui \u00eentr-un mod mai degrab\u0103 vag.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o not\u0103 diferit\u0103 trebuie men\u021bionat exemplul mai recent al fondatorilor BioNTech \u2013 so\u021bii de origine turc\u0103 \u00d6zlem T\u00fcreci \u0219i Ugur Sahin- care au primit Crucea Comandorului Cavalerului din Germania din partea Pre\u0219edintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, pentru contribu\u021bia lor la descoperirea vaccinului Pfizer- BioNTech. Este un exemplu \u00een care echipa celor doi cercet\u0103tori, a c\u0103ror munc\u0103 a fost anterior concentrat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, pe cercetarea cancerului, a lucrat acum pentru descoperirea vaccinului COVID care folose\u0219te tehnologia ARNm, iar acest efort comun este recunoscut ca atare.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 excep\u021bie nu infirm\u0103 totu\u0219i regula care spune c\u0103, de\u0219i a crescut semnificativ num\u0103rul femeilor cu studii universitare \u0219i post universitare \u00een aceste domenii (\u0218tiin\u021b\u0103 Tehnologie Inginerie Matematic\u0103), cifrele cu privire la propor\u021bia femeilor \u00een for\u021ba de munc\u0103 din aceste specialit\u0103\u021bi s-au schimbat mult mai pu\u021bin dec\u00e2t se spera. Femeile reprezint\u0103 acum doar 28% din for\u021ba de munc\u0103 din aceste domenii, \u00een timp ce mai pu\u021bin de 30% dintre cercet\u0103torii din lume sunt femei. Femeile care lucreaz\u0103 \u00een aceste specialit\u0103\u021bi public\u0103 mai pu\u021bin, sunt pl\u0103tite mai pu\u021bin pentru cercet\u0103rile lor \u0219i nu avanseaz\u0103 at\u00e2t de mult \u00een carierele lor precum colegii lor b\u0103rba\u021bi, iar decalajul s-a ad\u00e2ncit de la \u00eenceputul pandemiei.<\/p>\n\n\n\n De ce e nevoie acum? Avem nevoie de eforturi de a facilita promovarea \u00een posturi de conducere a femeilor la fel de bine preg\u0103tite ca b\u0103rba\u021bii care concureaz\u0103 pentru aceste posturi. La nivel institu\u021bional, organiza\u021biile pot oferi sprijin semnificativ \u00een acest sens printr-o varietate de m\u0103suri, \u00eencep\u00e2nd cu oferirea de acces la cre\u0219e, gr\u0103dini\u021be \u0219i after-school-uri \u0219i op\u021biuni de \u00eengrijire pentru al\u021bi membri ai familiei care au nevoie.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acela\u0219i timp, organiza\u021biile trebuie s\u0103 devin\u0103 con\u0219tiente \u0219i s\u0103 fac\u0103 eforturi s\u0103 elimine prejudec\u0103\u021bile care afecteaz\u0103 recrutarea, alocarea granturilor de cercetare, egalitatea veniturilor \u00een cazul unei munci \u0219i contribu\u021bii egale sau selectarea \u0219i evaluarea liderilor organiza\u021biei, factori esen\u021biali mai ales \u00een timp de criz\u0103. La nivelul familiei, este nevoie de o redistribuire a muncii legat\u0103 de \u00eengrijirea copiilor, v\u00e2rstnicilor sau celor bolnavi.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 aceast\u0103 pandemie a cauzat \u0219i ad\u00e2ncit inechit\u0103\u021bi structurale, aceea\u0219i pandemie ne poate oferi un catalizator pentru schimbare, reprezent\u00e2nd o oportunitate pentru o reform\u0103 global\u0103 care s\u0103 le ajute pe femei s\u0103 ocupe locul pe care \u00eel merit\u0103 \u0219i \u00een lumea academic\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i medical\u0103.<\/p>\n\n\n\n
<\/strong>\u00cen anul 1906, Lise Meitner a devenit a doua femeie care a ob\u021binut un doctorat de la Universitatea din Viena. Cur\u00e2nd dup\u0103 absolvire, Meitner s-a mutat la Berlin pentru a participa la cursurile fizicianului Max Planck.<\/p>\n\n\n\n
<\/strong>N\u0103scut\u0103 \u00een China, c\u0103l\u0103toria ei \u00een domeniul fizicii a \u00eenceput la \u0219coala de fete pe care tat\u0103l ei o \u00eenfiin\u021base cu credin\u021ba c\u0103 fetele ar trebui s\u0103 aib\u0103 oportunitatea de a primi o educa\u021bie bun\u0103, un lucru progresist la acea vreme.<\/p>\n\n\n\n
<\/strong>
Rosalind Franklin a absolvit Colegiul Newnham, Cambridge, \u00een 1941, apoi a \u00eentrerupt studiile pentru a lucra la British Coal Utilization Research Association (Asocia\u021bia britanic\u0103 de cercetare a utiliz\u0103rii c\u0103rbunelui). Aici, ea a analizat microstructurile de carbon \u0219i grafit, cercet\u0103ri care au reprezentat baza lucr\u0103rii ei de doctorat \u00een domeniul chimiei fizice de la Cambridge, pe care l-a finalizat \u00een 1945.<\/p>\n\n\n\n
<\/strong>
Dup\u0103 absolvirea liceului in Bronx, New York, Esther Lederberg a mers \u00een cele din urm\u0103 la Universitatea Stanford, unde a ob\u021binut un master \u00een genetic\u0103. \u00cen 1950, ea a descoperit enterobacteria Fagul Lambda, un virus bacteriofag care infecteaz\u0103 specia bacterian\u0103 Escherichia coli. Aceast\u0103 descoperire a deschis o nou\u0103 cale de \u00een\u021belegere a virusurilor, care reprezint\u0103 acum baza modelelor virale folosite.<\/p>\n\n\n\n