{"id":6870,"date":"2021-05-28T13:23:00","date_gmt":"2021-05-28T11:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6870"},"modified":"2021-06-30T11:31:25","modified_gmt":"2021-06-30T09:31:25","slug":"anxietatea-sociala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=6870","title":{"rendered":"Anxietatea social\u0103"},"content":{"rendered":"\n

– <\/strong>sfaturile dr. <\/em>Michelle <\/em>Craske, profesor de psihologie, psihiatrie \u0219i \u0219tiin\u021be comportamentale \u0219i director al programului de cercetare a comportamentului tulbur\u0103rilor de anxietate de la Universitatea din California, Los Angeles –<\/em><\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu speran\u021ba pe care o aduce renun\u021barea la restric\u021biile impuse de pandemia COVID-19, via\u021ba pare c\u0103 se \u00eentoarce la o nou\u0103 form\u0103 de normalitate.<\/p>\n\n\n\n

Anterior acestui moment, cea mai important\u0103 schimbare adus\u0103 de pandemie la nivelul spa\u021biului pe care, de obicei, \u00eel numim \u201dacas\u0103\u201d a fost sentimentul de coabitare for\u021bat\u0103.  \u201eDin cauza pandemiei, am fost for\u021ba\u021bi s\u0103 st\u0103m permanent cu oamenii cu care nu suntem obi\u0219nui\u021bi s\u0103 \u00eemp\u0103r\u021bim acela\u0219i spa\u021biu toat\u0103 ziua\u201d, spune dr. Robert Waldinger, psihiatru la Spitalul General Massachusetts afiliat la Harvard. O serie de factori precum stresul generat de pandemie, lipsa spa\u021biului propriu, izolarea de grupul social mai larg, diferen\u021bierile genera\u021bionale au ad\u0103ugat tensiune \u00een rela\u021biile celor care au \u00eemp\u0103r\u021bit aceea\u0219i locuin\u021b\u0103 \u00een tot acest timp.  <\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u021bii, fiecare a g\u0103sit solu\u021bii de gestionare a acestor situa\u021bii care s-au dovedit mai func\u021bionale sau mai pu\u021bin func\u021bionale. Acestea au putut include stabilirea unor limite de timp pentru activit\u0103\u021bile profesionale \u0219i cele de relaxare, pentru momentele petrecute cu ceilal\u021bi \u0219i timpul personal, comunicarea mai clar\u0103 a a\u0219tept\u0103rilor, etc.<\/p>\n\n\n\n

Acum, c\u00e2nd momentele cele mai dificile descrise anterior au trecut, \u00een timp ce multe persoane se bucur\u0103 de posibilitatea de a reveni la vechea lor rutin\u0103, persoanele cu anxietate preexistent\u0103 pot considera c\u0103 aceste schimb\u0103ri sunt provocatoare. \u00cen cazul unei astfel de persoane nu este complet neobi\u0219nuit s\u0103 se \u00eengrijoreze de faptul c\u0103 oamenii vor renun\u021ba s\u0103 poarte masc\u0103 sau o vor face \u00een mod neadecvat, c\u0103 nu-\u0219i vor mai igieniza at\u00e2t de con\u0219tiincios m\u00e2inile sau c\u0103 nu vor mai respecta regula de distan\u021bare fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Potrivit unei lucr\u0103ri de cercetare lansat\u0103 recent de Northern Ireland Assembly, problemele de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 asociate cu pandemia Covid-19 \u0219i consecin\u021bele acesteia sunt \u201esusceptibile de a fi profunde \u0219i resim\u021bite timp de mai mul\u021bi ani\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Pentru c\u0103 subiectul anxiet\u0103\u021bii sociale poate c\u0103p\u0103ta astfel valen\u021be noi, red\u0103m \u00een cele ce urmeaz\u0103 opiniile exprimate pe aceast\u0103 tem\u0103 de Dr. Michelle Craske, profesor de psihologie, psihiatrie \u0219i \u0219tiin\u021be comportamentale \u0219i director al programului de cercetare a comportamentului tulbur\u0103rilor de anxietate de la Universitatea din California, Los Angeles.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta a publicat in extenso despre subiectele tulbur\u0103rilor de fric\u0103 \u0219i anxietate, etiologia, evaluarea \u0219i tratamentul acestora, inclusiv mai multe manuale, precum \u0219i ghiduri clinice. Cercet\u0103rile sale se refer\u0103 la factorii de risc pentru fobii, tulbur\u0103ri de anxietate \u0219i depresie \u00een tinere\u021be \u0219i adolescen\u021b\u0103. De asemenea, sunt acoperite \u0219i comportamentul cognitiv \u0219i caracteristicile psihofiziologice ale anxiet\u0103\u021bii, fricii \u0219i tulbur\u0103rilor de anxietate, traducerea \u0219tiin\u021bei de baz\u0103 despre dispari\u021bia fricii la tratamentul fobiilor umane \u0219i dezvoltarea \u0219i diseminarea tratamentului anxiet\u0103\u021bii \u0219i tulbur\u0103rilor conexe.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Michelle Craske define\u0219te anxietatea drept \u201do stare emo\u021bional\u0103 foarte normal\u0103 pe care o experiment\u0103m noi, ca specie uman\u0103, c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu amenin\u021b\u0103ri sau pericole. \u0218i, de obicei, \u00eemi place s\u0103 separ frica de anxietate, a\u0219a c\u0103 anxietatea este acea stare emo\u021bional\u0103 \u00een a\u0219teptarea unei amenin\u021b\u0103ri sau unor pericole viitoare<\/em>\u201d. De exemplu, elevul care se \u00eengrijoreaz\u0103 de un examen la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii sau mama care se \u00eengrijoreaz\u0103 de viitorul copiilor ei v\u0103z\u00e2ndu-le situa\u021bia \u0219colar\u0103 experimenteaz\u0103, de fapt, anxietate. \u201dComparativ, frica reprezint\u0103 nevoia de a sc\u0103pa imediat sau de a lupta \u00eempotriva pericolului atunci c\u00e2nd pericolul este iminent<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i aceste st\u0103ri de anxietate \u0219i fric\u0103 fac parte din experien\u021ba emo\u021bional\u0103 normal\u0103 a omului, \u201epentru anumite persoane ele devin mai frecvente sau \u00eencep s\u0103 apar\u0103 \u00een momente \u00een care apar ca dispropor\u021bionate fa\u021b\u0103 pericolul real inerent situa\u021biei<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd anxietatea devine o problem\u0103 pentru c\u0103 \u00eencepe s\u0103 interfereze cu func\u021bionarea normal\u0103 a individului \u00een cursul vie\u021bii sale de zi cu zi, avem o situa\u021bie pe care o definim drept tulburare de anxietate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus de aspectele comportamentale, exper\u021bii \u00een neurobiologie ne pot spune, de asemenea, c\u0103 exist\u0103 diverse zone ale creierului responsabile de fric\u0103, respectiv, anxietate. De exemplu, frica este legat\u0103 mai mult de amigdal\u0103 \u00een timp ce anxietatea este conectat\u0103 cu zonele corticale responsabile de g\u00e2ndire, procesare verbal\u0103, precum \u0219i cu p\u0103r\u021bi din hipocampus.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit cercet\u0103torilor care au investigat subiectul, se pare c\u0103 \u201eatacurile de panic\u0103 debuteaz\u0103 post-pubertate. Ele apar din ce \u00een ce mai mult la adolescen\u021bi, \u00eentre 15 \u0219i 16, 17 ani. \u0218i apoi v\u00e2rsta medie de debut pentru tulburarea de panic\u0103 este la \u00eenceputul celui de-al doilea deceniu de via\u021b\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Copiii cu v\u00e2rste sub 12 sau 13 ani pot avea ocazional simptome de excitare. \u201eEi ar putea s\u0103 simt\u0103 c\u0103 ritmul cardiac cre\u0219te sau s-ar putea s\u0103 se team\u0103, dar nu prezint\u0103 caracteristicile unui atac de panic\u0103 complet. Poate \u0219i pentru c\u0103 la v\u00e2rsta aceasta copiii nu sunt suficient de maturi cognitiv pentru a crede c\u0103 acest tip de stare emo\u021bional\u0103 este \u00eenfrico\u0219\u0103toare sau periculoas\u0103 sau c\u0103 reprezint\u0103 o anumit\u0103 amenin\u021bare pentru ei<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Care ar putea fi, atunci, tratamentul pentru aceste atacuri de panic\u0103, fie ele nocturne sau diurne?<\/p>\n\n\n\n

Practic, tratamentul ajut\u0103 indivizii s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 nu se team\u0103 de dou\u0103 tipuri de stimuli. Primele sunt senza\u021biile fizice \u00een sine<\/em> care caracterizeaz\u0103 atacurile de panic\u0103, iar, \u00een al doilea r\u00e2nd, tratamentul se concentreaz\u0103 asupra modului \u00een care s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een mod repetat situa\u021biilor \u00een care le este fric\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 un atac de panic\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul caz, de exemplu, \u201ddac\u0103 o persoan\u0103 are un atac de panic\u0103 \u0219i ceea ce \u00ee\u0219i aminte\u0219te din acesta au fost palpita\u021biile, dup\u0103 aceea, orice fel de modificare a ritmului cardiac devine \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare pentru ea, deoarece semnaleaz\u0103 posibilitatea unui nou atac de panic\u0103. Din p\u0103cate, \u00eentr-o astfel de situa\u021bie, ne afl\u0103m \u00eentr-un cerc vicios deoarece teama va cre\u0219te ritmul cardiac, care va intensifica exact lucrul de care persoana se teme \u0219i va genera atacul de panic\u0103.  De aceea, tratamentul ajut\u0103 indivizii s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 nu se team\u0103 de aceste senza\u021bii, pentru a nu se transforma \u00eentr-o spiral\u0103. Aceasta se ob\u021bine prin ceea ce se nume\u0219te restructurare cognitiv\u0103, \u00een care individul este ajutat s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 poate interpreta gre\u0219it acele senza\u021bii fizice ca fiind d\u0103un\u0103toare, atunci c\u00e2nd, de fapt, ele nu sunt d\u0103un\u0103toare. Practic, persoanele sunt ajutate s\u0103 dezvolte moduri de g\u00e2ndire mai realiste, prin modalit\u0103\u021bi bazate pe dovezi de a lucra cu senza\u021biile.<\/em> Apoi, oamenii sunt ajuta\u021bi s\u0103 fac\u0103 exerci\u021bii pentru a confrunta direct \u0219i \u00een mod repetat cu acele senza\u021bii, pentru a afla prin experien\u021b\u0103 c\u0103 nu sunt d\u0103un\u0103toare \u0219i, prin urmare, c\u0103 nu trebuie s\u0103 se team\u0103 de senza\u021bii. De exemplu, persoana poate afla c\u0103 ori de c\u00e2te ori se \u00eenv\u00e2rte, aceasta poate genera o senza\u021bie de ame\u021beal\u0103. De\u0219i acest lucru este incomod, totu\u0219i el nu este periculos.\u201d<\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n

\u0218i apoi, \u201dal doilea pilon al tratamentului are rolul de a ajuta oamenii s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een mod repetat exact situa\u021biilor \u00een care le este fric\u0103 s\u0103 nu aib\u0103 un atac de panic\u0103. Deci, s-ar putea s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 conduci o ma\u0219in\u0103 sau s\u0103 fii singur acas\u0103 sau s\u0103 fie nevoie s\u0103 participi la o anumit\u0103 \u00eent\u00e2lnire sau s\u0103 mergi \u00eentr-un centru comercial. \u0218i, din nou, \u00een timpul expunerii repetate la acele situa\u021bii, s\u0103 afli c\u0103 po\u021bi face fa\u021b\u0103 oric\u0103ror sentimente care apar atunci<\/em>. \u201d<\/em> Cercet\u0103rile au demonstrat c\u0103 tratamentul este eficace \u00een propor\u021bii importante. Astfel, dup\u0103 un tratament care include 12-16 \u0219edin\u021be, 60-80 dintre pacien\u021bi afirm\u0103 c\u0103 au \u00eencetat s\u0103 mai experimenteze atacuri de panic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

O zon\u0103 de mare interes pentru p\u0103rin\u021bi ar putea fi \u0219i sfatul Dr. Michelle Craske de a fi aten\u021bi la tulbur\u0103rile de anxietate la copii, cum ar fi anxietatea generalizat\u0103 sau anxietatea social\u0103, pentru c\u0103 tratamentul poate fi foarte eficient \u00een cazul lor: \u201dDac\u0103 pute\u021bi interveni c\u00e2t mai devreme \u0219i preveni\u021bi dezvoltarea sau cronicizarea anxiet\u0103\u021bii pe termen lung, acest lucru este extrem de benefic<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent <\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n

Documentare \u0219i adaptare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.gracepointwellness.org\/1-anxiety-disorders\/article\/15872-wise-counsel-interview-transcript-an-interview-with-dr-michelle-craske-on-anxiety-disorders-research-and-treatment<\/a><\/li>
  2. Covid-19: Preparing to leave lockdown with social anxiety – BBC News<\/u><\/a><\/li>
  3. Coping with Relationship fatigue<\/li>
  4. Harvard Health Letter<\/em><\/u><\/em><\/a> – https:\/\/www.health.harvard.edu\/mind-and-mood\/coping-with-relationship-fatigue<\/u><\/a><\/li>
  5. Sursa foto: https:\/\/sonicresettherapy.com\/are-depression-and-anxiety-the-same-thing\/<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    – sfaturile dr. Michelle Craske, profesor de psihologie, psihiatrie \u0219i \u0219tiin\u021be comportamentale \u0219i director al programului de cercetare a comportamentului tulbur\u0103rilor de anxietate de la Universitatea din California, Los Angeles – Odat\u0103 cu speran\u021ba pe care o aduce renun\u021barea la restric\u021biile impuse de pandemia COVID-19, via\u021ba pare c\u0103 se \u00eentoarce la o nou\u0103 form\u0103 de normalitate. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6804,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6870"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6870"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6870\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6888,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6870\/revisions\/6888"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}