![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/stres.jpg\")
<\/a>Astfel, efectul combinat al stresului din interac\u021biunile sociale \u0219i din munca pl\u0103tit\u0103 cre\u0219te cu 21% probabilitatea femeilor de a dezvolta boli coronariene, \u00een timp ce evenimentele de via\u021b\u0103 cu stres ridicat au fost corelate cu o cre\u0219tere de 12% a riscului de a dezvolta boli coronariene, \u00een timp ce presiunea social\u0103 a crescut riscul cu 9%.<\/p>\n\n\n\n
Rela\u021bia dintre stresul psihosocial \u0219i bolile coronariene pare s\u0103 fie mai puternic\u0103 la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi. De asemenea, poate varia \u00een func\u021bie de tipul de stres.<\/p>\n\n\n\n
\u201eDescoperirile noastre sunt un memento pentru femei \u0219i pentru cei c\u0103rora le pas\u0103 de ele c\u0103 amenin\u021barea stresului pentru s\u0103n\u0103tatea uman\u0103 nu trebuie ignorat\u0103<\/em>\u201d, spune dr. Conglong Wang, coordonatorul studiului. Acest lucru este deosebit de pertinent dac\u0103 ne raport\u0103m la factorii de stres poten\u021ba\u021bi \u0219i de o pandemie.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 se valideaz\u0103 \u0219i prin alte studii, aceste descoperiri ar putea ajuta femeile, \u00een special pe cele care lucreaz\u0103 \u00een domeniul medical \u0219i au activit\u0103\u021bi stresante, s\u0103-\u0219i reduc\u0103 riscul de a dezvolta boli coronariene, dac\u0103 se concentreaz\u0103 pe modalit\u0103\u021bile de prevenire sau gestionare a stresului la munc\u0103 \u0219i a tensiunii sociale.<\/p>\n\n\n\n La fel ca emo\u021biile, stresul este un fenomen natural, obi\u0219nuit, care permite organismului omului s\u0103 se adapteze la condi\u021biile de mediu.<\/p>\n\n\n\n Cel care a lansat \u00een limbajul medical termenul \u201dstres\u201d a fost Walter Bradford Cannon, profesor la Harvard University. Folosit ini\u021bial \u00een sens strict fiziologic (1914), \u00een anul 1928, W. Bradford adaug\u0103 conceptului \u0219i un sens psihologic, prin men\u021bionarea rolului pe care factorii emo\u021bionali \u00eel au \u00een declan\u0219area \u0219i evolu\u021bia bolilor. Ulterior, el a mai demonstrat \u0219i leg\u0103tura direct\u0103 dintre reac\u021biile fiziologice \u0219i comportamente, \u00een cazul apari\u021biei unor posibile situa\u021bii de pericol. El va demonstra apari\u021bia unei secre\u021bii de adrenalin\u0103 la animalele supuse unui \u0219oc emo\u021bional, \u0219i va descrie pentru prima oar\u0103 elementele de ordin psihocomportamental, precum \u0219i de ordin fiziologic, care se puteau \u00eenregistra la acea dat\u0103, ale unui stres psihic experimental (la animal).<\/p>\n\n\n\n Pe aceast\u0103 tem\u0103, \u00een 1934, Paul-Marie Reilly a descris sindromul reactiv general care apare ca un r\u0103spuns la orice agresiune \u0219i este legat de sistemul nervos vegetativ. El l-a denumit \u201esindromul de irita\u0163ie\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cencep\u00e2nd cu anul 1936, fiziologul canadian Hans Selye a dezvoltat \u0219i a f\u0103cut cunoscut \u00a0mediilor \u0219tiin\u021bifice \u0219i medicale din \u00eentreaga lumea conceptul de stres. Acesta, pe vremea c\u00e2nd era student la medicin\u0103 la Universitatea din Praga, a fost surprins de acest sindrom pe care l-a observat \u0219i descris la pacien\u021bii afecta\u021bi de boli infec\u021bioase. To\u021bi prezentau aceea\u0219i simptomatologie, \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 vreun simptom specific. Selye deduce din aceasta c\u0103 trebuie s\u0103 fie vorba despre un r\u0103spuns nespecific al organismului la boal\u0103. Tot \u00een anul 1936, Selye va descrie \u0219i \u201esindromul general de adaptare\u201d (SGA) ca fiind efortul f\u0103cut de organism pentru a r\u0103spunde solicit\u0103rilor mediului.<\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, stresul a fost descoperit de medicul canadian de origine austriac\u0103 Hans Selye, cercet\u0103tor \u0219i profesor la Universitatea McGill din Montreal \u00een anii\u201930 ai secolului al XX-lea. El l-a definit drept \u201do reac\u021bie nespecific\u0103, fundamental\u0103 pentru toate organismele vii\u201d. Prin cele trei faze ale sale, organismele \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 ap\u0103rarea, dar se \u0219i adapteaz\u0103 noilor condi\u021bii de mediu care l-au generat, asigur\u00e2nd supravie\u021buirea.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 \u00een cazul emo\u021biilor, reac\u021bia organismului este rapid\u0103, eficient\u0103 \u0219i de scurt\u0103 durat\u0103, pentru c\u0103 este vorba de un pericol iminent, \u00een cazul stresului, reac\u021bia organismului este de adaptare la condi\u021bii agresive, deci, de lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Potrivit lui Selye, exist\u0103 dou\u0103 forme de stres: 1. stresul negativ, d\u0103un\u0103tor, distrug\u0103tor, disstres \u0219i 2. stresul pozitiv, vitalizant, favorabil vie\u021bii, eu-stres (din limba greac\u0103 \u201eeu\u201d \u2013 bun). \u00cen timp ce dis-stresul reprezint\u0103 nesatisfacerea unor nevoi vitale, respectiv stimularea zonelor de nepl\u0103cere ale sistemului limbic, eu-stresul reprezint\u0103 satisfacerea unor nevoi vitale, respectiv stimularea zonelor de pl\u0103cere ale sistemului limbic.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ultimii ani, mai multe studii majore au stabilit c\u0103 stresul psihosocial generat de diferite aspecte ale vie\u021bii poate avea un impact asupra riscului de a dezvolta boli cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n Acest lucru este probabil deoarece stresul psihosocial poate perturba homeostazia (func\u021bionarea optim\u0103 intern\u0103 a organelor \u0219i a sistemelor), ceea ce poate duce la o boal\u0103. Ca urmare, stresul poate intensifica inflama\u021bia \u0219i reactivitatea cardiovascular\u0103, ceea ce duce la modific\u0103ri metabolice care cresc riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n Stresul psihosocial este, de asemenea, legat de modele comportamentale, cum ar fi consumul de alcool, fumatul sau sedentarismul, \u0219i este asociat \u0219i cu anumite afec\u021biuni medicale, inclusiv diabetul \u0219i hipertensiunea arterial\u0103, precum \u0219i cu cre\u0219terea riscului de boli cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n Stresul poate avea un impact diferit asupra b\u0103rba\u021bilor \u0219i femeilor. Constat\u0103rile din c\u00e2teva studii indic\u0103 faptul c\u0103 leg\u0103tura dintre stresul psihosocial \u0219i bolile cardiovasculare poate fi mai puternic\u0103 la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-un studiu pe tema stresului, femeile au fost mai predispuse dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii la niveluri medii \u0219i ridicate de stres \u0219i simptome emo\u021bionale \u0219i fizice asociate, inclusiv epuizare \u0219i depresie. Un alt studiu a constatat c\u0103 femeile pot fi expuse unor factori de stres psihologic pe care b\u0103rba\u021bii \u00eei experimenteaz\u0103 mai rar.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, pentru oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 nu este clar care sunt factorii de stres care afecteaz\u0103 cel mai mult riscul de a dezvolta boli cardiovasculare. Acest lucru face dificil pentru profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 consilieze femeile cu privire la cele mai bune modalit\u0103\u021bi de a reduce probabilitatea de a dezvolta astfel de afec\u021biuni. De asemenea, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 femeile nu pot fi sigure care sunt factorii de stres cei mai importan\u021bi pentru a men\u021bine bolile cardiovasculare la distan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceste studii derulate pe parcursul pandemiei COVID-19 au demonstrat, \u00eens\u0103, f\u0103r\u0103 echivoc, faptul c\u0103 o combina\u021bie dintre stresul negativ la locul de munc\u0103 \u0219i un stres negativ suplimentar acas\u0103 afecteaz\u0103 \u00een mod evident starea de s\u0103n\u0103tate a persoanei care o experimenteaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201eSperan\u021ba mea este c\u0103 aceste rezultate ale studiului nostru sunt un apel la metode mai bune de monitorizare a stresului la locul de munc\u0103 \u0219i ne reamintesc de povara dubl\u0103 cu care se confrunt\u0103 femeile care sunt angajate, ca urmare a muncii lor suplimentare neremunerate din gospod\u0103rie \u0219i familie\u201d. – Dr. Yvonne Michael, autor principal \u0219i profesor asociat la \u0218coala de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 a Universit\u0103\u021bii Drexel Dornsife din Philadelphia, SUA.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em> <\/p>\n\n\n\n Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen profesii cum sunt cea de asistent medical sau de moa\u0219\u0103, ambele dominate numeric de femei, stresul \u00ee\u0219i face adesea sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba. Preocupa\u021bi de aceast\u0103 tem\u0103, o echip\u0103 de cercet\u0103tori de la \u0218coala de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 a Universit\u0103\u021bii Drexel Dornsife din Philadelphia, SUA, a decis recent s\u0103 investigheze asocierea factorilor de stres psihosocial – inclusiv […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":6814,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6872"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6872"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6872\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6873,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6872\/revisions\/6873"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6814"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6872"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6872"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6872"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Dar ce este, de fapt, stresul?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Stresul se coreleaz\u0103 cu bolile cardiovasculare<\/strong><\/h2>\n\n\n\n