![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/dementa.jpg\")
<\/a><\/figure>\n\n\n\nEi au descoperit c\u0103 niveluri serice sc\u0103zute ale oxisterolilor (oxizi de colesterol) \u0219i acizilor biliari erau asociate cu semne de evolu\u021bie a demen\u021bei, dup\u0103 cum au ar\u0103tat scanuri ale creierului.<\/p>\n\n\n\n
De exemplu, creierele participan\u021bilor cu niveluri sc\u0103zute ale acestor molecule \u00een s\u00e2nge aveau mai mult amiloid, proteina toxic\u0103 care este asociat\u0103 cu boala Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n
Conform rezultatelor noului studiu, mecanismul acestei corela\u021bii ar putea fi catabolismul colesterolului \u00een molecule numite oxisteroli. Aceste molecule sunt destul de mici pentru a putea p\u0103trunde \u00een creier, unde se sparg mai departe \u00een alte molecule, numite acizi biliari.<\/p>\n\n\n\n
Cercet\u0103torii de la Institutul Na\u021bional pentru studiul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii<\/em> (National Institute on Aging<\/em>), care face parte din Institutele Na\u021bionale de S\u0103n\u0103tate (National Institutes of Health<\/em>) din SUA, au g\u0103sit o corela\u021bie dintre nivelul seric sc\u0103zut al oxisteroli \u0219i evolu\u021bia demen\u021bei \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor, dar nu \u0219i al femeilor. Oxisterolii sunt esen\u021biali pentru ca creierul s\u0103 poat\u0103 sintetiza acizii biliari, r\u0103spuns care este, la r\u00e2ndul lui, necesar pentru men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului.<\/p>\n\n\n\n Pe baza analizei unei mari baze de date din Marea Britanie care con\u021bine fi\u0219e medicale, cercet\u0103torii au g\u0103sit o corela\u021bie semnificativ\u0103 \u00een cazul pacien\u021bilor de sex masculin dintre num\u0103rul de re\u021bete pentru medicamente care sechestreaz\u0103 acizii biliari \u0219i riscul de demen\u021b\u0103 vascular\u0103.<\/p>\n\n\n\n Medicii prescriu medicamente sechestrante pentru acizii biliari pentru a trata hiperlipidemia. Aceste medicamente se prind de acizii biliari care sunt secreta\u021bi \u00een intestin, ceea ce previne absorb\u021bia lor \u00een s\u00e2nge. Dr. Madhav Thambisetty<\/a>, cercet\u0103torul principal al studiului desf\u0103\u0219urat la National Institute on Aging<\/em>, a declarat c\u0103 e nevoie de studii suplimentare pentru a determina rolul exact al hormonilor sexuali masculini \u0219i feminini \u00een controlul sintezei acizilor biliari: \u201casemenea studii sunt necesare pentru a putea \u00een\u021belege cum diferen\u021bele dintre sexe pot determina r\u0103spunsul organismului la medicamentele care scad nivelul colesterolului prin \u021bintirea sintezei acizilor biliari. O \u00een\u021belegere mai bun\u0103 a rolului sexului drept variabil\u0103 biologic\u0103 \u00een metabolismul acidului biliar ne va permite s\u0103 luam decizii informate de prescriere a acestei categorii de medicamente<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest context, e important de men\u021bionat \u0219i c\u0103 estrogenul, hormonul sexual feminin, pare a proteja celulele creierului, dup\u0103 cum au ar\u0103tat unele studii. Astfel, se pare c\u0103, cu c\u00e2t o femeie are mai mult estrogen pe parcursul vie\u021bii (de exemplu, dac\u0103 intr\u0103 la menopauz\u0103 mai t\u00e2rziu), cu at\u00e2t scade riscul de demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Estrogenul este folosit \u00een terapia de substitu\u021bie hormonal\u0103 (TSH), pe care multe femei o aleg pentru a putea trece mai u\u0219or peste simptomele menopauzei. TSH a intrat \u00eentr-un con de umbr\u0103 c\u00e2nd speciali\u0219tii au afirmat c\u0103 ea poate cre\u0219te riscul bolilor cardiovasculare \u0219i al cancerului de s\u00e2n, ceea ce c\u00e2nt\u0103re\u0219te mai greu dec\u00e2t poten\u021bialele beneficii cognitive.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii \u00eencearc\u0103 acum s\u0103 dezvolte medicamente pentru TSH care s\u0103 nu aib\u0103 asemenea riscuri de boli cardio-vasculare sau cancer, precum \u0219i s\u0103 valideze ipoteza c\u0103 o administrare mai timpurie a TSH ar putea reduce riscul de demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i v\u00e2rsta e cel mai mare factor de risc pentru demen\u021b\u0103, exist\u0103 dovezi c\u0103 putem sc\u0103dea acest risc prin a r\u0103m\u00e2ne activi \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, m\u00e2nc\u00e2nd s\u0103n\u0103tos \u0219i p\u0103str\u00e2ndu-ne mintea c\u00e2t mai agil\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest context, un nou studiu desf\u0103\u0219urat la Universitatea din Pittsburg (o meta analiz\u0103 a 21 de studii precedente, implic\u00e2nd 1472 participan\u021bi) a \u00eencercat s\u0103 evalueze beneficiile asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a particip\u0103rii active \u00een crearea de muzic\u0103 fa\u021b\u0103 de participarea pasiv\u0103 (ascultarea de muzic\u0103).<\/p>\n\n\n\n Acest nou studiu, publicat \u00een revista Journal of the American Geriatrics Society<\/a><\/em> din SUA, a ar\u0103tat c\u0103 participarea activ\u0103 la crearea de muzic\u0103, precum c\u00e2ntatul \u00een cor, aduce beneficii de s\u0103n\u0103tate \u00een cazul persoanelor cu deficien\u021be cognitive moderate sau cu demen\u021b\u0103, inclusiv o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u0219i a dispozi\u021biei.<\/p>\n\n\n\n Studiul descrie deficien\u021bele cognitive moderate drept un stadiu pre-clinic \u00eentre \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea cognitiv\u0103 normal\u0103 \u0219i boala Alzheimer, care afecteaz\u0103 15% dintre persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 care nu au Alzheimer. Dintre aceste persoane cu deficien\u021be cognitive moderate, 38% vor dezvolta p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 boala Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n Acelea\u0219i concluzii au fost indicate de un alt studiu, care a implicat participan\u021bi ai proiectului Music for Life din Marea Britanie. Obiectivul cercet\u0103rii a fost identificarea beneficiilor particip\u0103rii \u00een activit\u0103\u021bi muzicale \u00een via\u021ba persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103. Participan\u021bii s-au angajat \u00een activit\u0103\u021bi muzicale o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar apoi li s-au administrat chestionare de interviu \u0219i au fost implica\u021bi \u00een discu\u021bii de tip focus grup.<\/p>\n\n\n\n Ace\u0219ti participan\u021bi au raportat \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii, pe care au atribuit-o particip\u0103rii active \u00een activit\u0103\u021bi muzicale.<\/p>\n\n\n\n Astfel, studiul a consemnat beneficii clare pentru starea de bine cognitiv\u0103, social\u0103, emo\u021bional\u0103 \u0219i fizic\u0103 a participan\u021bilor, persoane de v\u00e2rsta a treia.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n Dou\u0103 treimi din cazurile de demen\u021b\u0103 \u0219i Alzheimer diagnosticate clinic sunt \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndul femeilor, conform raport\u0103rilor din SUA \u0219i majorit\u0103\u021bii raport\u0103rilor din Europa. Cauza principal\u0103 pe care cercet\u0103torii au oferit-o pentru aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 legat\u0103 de cele 2 sexe este longevitatea mai mare a femeilor, deoarece riscul de a dezvolta demen\u021ba cre\u0219te cu v\u00e2rsta. Aceast\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7059,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7077"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7077"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7079,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7077\/revisions\/7079"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7059"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n