{"id":7168,"date":"2021-08-31T09:15:19","date_gmt":"2021-08-31T07:15:19","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7168"},"modified":"2021-09-28T12:18:25","modified_gmt":"2021-09-28T10:18:25","slug":"declinul-cognitiv-cum-putem-identifica-semnele-lui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7168","title":{"rendered":"Declinul cognitiv: cum putem identifica semnele lui"},"content":{"rendered":"\n

Este recunoscut faptul c\u0103 modific\u0103rile la nivelul creierului pot \u00eencepe cu zeci de ani \u00eenainte ca o persoan\u0103 s\u0103 se confrunte cu declin cognitiv \u0219i demen\u021b\u0103. Tocmai pentru c\u0103 \u00een prezent nu exist\u0103 un tratament pentru demen\u021b\u0103, strategiile de prevenire a acestei afec\u021biuni prin modific\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103 sunt esen\u021biale. Pentru a sprijini aceast\u0103 direc\u021bie de interven\u021bie, un studiu amplu a descoperit o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre consumul de alimente bogate \u00een antioxidan\u021bi numi\u021bi flavonoide <\/strong>\u0219i un risc semnificativ redus de a prezenta semne timpurii de declin cognitiv.<\/p>\n\n\n\n

Fructele \u0219i legumele colorate pot reduce riscul de declin cognitiv<\/h2>\n\n\n\n

C\u0103p\u0219unile, afinele, portocalele \u0219i ardeii \u00ee\u0219i datoreaz\u0103 culorile str\u0103lucitoare unor substan\u021be chimice vegetale cunoscute sub numele de flavonoide. Aceste substan\u021be fitochimice au propriet\u0103\u021bi antioxidante puternice, lucru care a ridicat speran\u021be c\u0103 ar putea reduce stresul oxidativ \u00een creier.<\/p>\n\n\n\n

Declinul cognitiv legat de v\u00e2rst\u0103, care poate duce, \u00een cele din urm\u0103, la demen\u021b\u0103 \u0219i care afecteaz\u0103 memoria, g\u00e2ndirea \u0219i capacitatea de ra\u021bionament a unei persoane, este legat, printre altele, de stresul oxidativ.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00een 2014 aproximativ 5 milioane de adul\u021bi din SUA \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65+ ani au suferit de demen\u021b\u0103, conform proiec\u021biilor, acest num\u0103r va cre\u0219te la aproape 14 milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2060.<\/p>\n\n\n\n

Dat fiind c\u0103, de\u0219i exist\u0103 tratamente pentru ameliorarea temporar\u0103 a simptomelor demen\u021bei, un tratament eficace nu exist\u0103, se caut\u0103 identificarea factorilor de stil de via\u021b\u0103 care pot reduce riscul persoanelor de a dezvolta aceast\u0103 afec\u021biune cum ar fi dieta sau diverse tipuri de exerci\u021bii fizice sau unele care stimuleaz\u0103 memoria.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i cercet\u0103rile anterioare privind posibilele leg\u0103turi \u00eentre consumul de alimente bogate \u00een flavonoide \u0219i reducerea riscului de declin cognitiv mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103 nu au fost concludente, lucrurile stau diferit \u00een cazul unui studiu recent.<\/p>\n\n\n\n

Bazat pe urm\u0103rirea timp de peste 20 de ani a aproape 80.000 de persoane de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, cercetarea (care a ap\u0103rut \u00een jurnalul Neurology) a descoperit c\u0103 cei care au consumat cele mai multe flavonoide au fost mai pu\u021bin predispu\u0219i la semnele timpurii ale declinului cognitiv la o v\u00e2rst\u0103 mai \u00eenaintat\u0103. Chiar \u0219i dup\u0103 ajustarea pentru al\u021bi factori de risc, precum exerci\u021biile fizice, cei care au avut o diet\u0103 bazat\u0103 pe mai multe flavonoide au fost cu 20% mai pu\u021bin susceptibili de a dezvolta un declin cognitiv subiectiv, \u00een compara\u021bie cu ceilal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

„Exist\u0103 tot mai multe dovezi care sugereaz\u0103 c\u0103 flavonoidele au un rol important \u00een prevenirea declinului abilit\u0103\u021bilor de g\u00e2ndire pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim\u2026rezultatele noastre arat\u0103 c\u0103 efectuarea unor schimb\u0103ri simple \u00een dieta dumneavoastr\u0103 ar putea ajuta la prevenirea declinului cognitiv<\/em>„, spune autorul principal, Dr. Walter Willett, Ph.D., de la Universitatea Harvard din Boston.<\/p>\n\n\n\n

Studiul a demonstrat \u0219i c\u0103 unele flavonoide par s\u0103 ofere o protec\u021bie mai puternic\u0103 \u00eempotriva declinului cognitiv dec\u00e2t altele. Astfel, flavonele, un tip de flavonoide prezente \u00een fructele \u0219i legumele galbene \u0219i portocalii, sunt asociate cu o reducere cu 38% a riscului, \u00een timp ce antocianii, care sunt prezen\u021bi \u00een afine, mure \u0219i cire\u0219e, sunt asocia\u021bi cu o reducere de 24% a riscului.

„De\u0219i este posibil ca \u0219i alte substan\u021be fitochimice s\u0103 ajute, o diet\u0103 colorat\u0103, bogat\u0103 \u00een flavonoide – \u0219i mai ales \u00een flavone \u0219i antociani – pare a fi un mod bun de promovare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului pe termen lung<\/em>„, spune Dr. Willett. Iar vestea \u0219i mai bun\u0103 este c\u0103 \u201dnu este niciodat\u0103 prea t\u00e2rziu pentru a \u00eencepe, deoarece s-au observat aceste rela\u021bii de protec\u021bie indiferent dac\u0103 oamenii consumau flavonoidele \u00een dieta lor de peste 20 de ani sau dac\u0103 au \u00eenceput s\u0103 le \u00eencorporeze mai recent<\/em>„, adaug\u0103 el.

Pentru studiul lor, cercet\u0103torii s-au bazat pe datele din dou\u0103 mari studii longitudinale, unul la b\u0103rba\u021bi \u0219i unul la femei, care au monitorizat stilul de via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea voluntarilor pe parcursul mai multor decenii.
Nurses’ Health Study a \u00eenceput \u00een 1976 \u0219i reprezint\u0103 unul dintre cele mai mari studii privind factorii de risc pentru bolile cronice la femei. Aici au fost disponibile date pentru 49.493 de femei care au completat \u0219apte chestionare despre dieta lor \u00een perioada 1984-2006 \u0219i anchete de urm\u0103rire a declinului cognitiv \u00een 2012 \u0219i 2014.
Cercet\u0103torii au luat, de asemenea, date de la Health Professionals Follow-up Study, cu informa\u021bii disponibile pentru 27.842 de b\u0103rba\u021bi care au completat cinci chestionare privind dieta \u00eentre 1986 \u0219i 2002. Declinul lor cognitiv subiectiv a fost m\u0103surat \u00een 2008 \u0219i 2012.<\/p>\n\n\n\n

Dar, dincolo de preven\u021bie, s\u0103 vedem ce arat\u0103 studiile care urm\u0103resc diagnosticarea declinului cognitiv<\/h2>\n\n\n\n

Parte din r\u0103spunsuri sunt bine explicate \u00eentr-un interviu mai detaliat despre declinul cognitiv subiectiv \u0219i dificult\u0103\u021bile diagnostic\u0103rii acestuia, realizat cu Ioylietta Lazarou, psiholog \u0219i cercet\u0103tor clinic la Institutul pentru Tehnologia Informa\u021biilor, Grecia<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii greci au investigat dac\u0103 anumite regiuni ale creierului, care s-au dovedit a fi foarte activate dup\u0103 un stimul facial negativ, sunt, de asemenea, activate \u00een diferite grupuri de persoane cu tulbur\u0103ri cognitive subiective, tulbur\u0103ri cognitive u\u0219oare \u0219i boala Alzheimer, \u00een compara\u021bie cu grupurile de control s\u0103n\u0103toase. Scopul a fost acela de a detecta semnele foarte timpurii ale demen\u021bei, cu posibilitatea de a dezvolta interven\u021bii pentru a \u00eencetini progresul acesteia.<\/p>\n\n\n\n

De ce este at\u00e2t de important declinul cognitiv subiectiv pentru studiul dumneavoastr\u0103?
<\/strong>R. Declinul cognitiv subiectiv este un domeniu de studiu foarte interesant \u00een neuro\u0219tiin\u021be. \u00cen special, apari\u021bia anxiet\u0103\u021bii la v\u00e2rstnicii care \u00eencep s\u0103 uite lucruri, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe o etiologie organic\u0103 sau obiectiv\u0103, a fost considerat\u0103 de cea mai mare importan\u021b\u0103, cu o valoare predictiv\u0103 ridicat\u0103 pentru boala Alzheimer. Aproximativ 6,6% \u0219i 2,3% dintre persoanele cu declin cognitiv subiectiv trec la stadiul afect\u0103rii cognitive u\u0219oare \u0219i, respectiv, al bolii Alzheimer \u00een decurs de un an.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Studiul arat\u0103 c\u0103 declinul cognitiv subiectiv nu se bazeaz\u0103 nici pe indicatori organici, nici pe indicatori obiectivi. C\u00e2t de dificil este diagnosticul?
<\/strong>R. \u00centr-adev\u0103r, persoanele cu declin cognitiv subiectiv au valori cuprinse \u00een intervale normale at\u00e2t \u00een testele neuropsihologice, c\u00e2t \u0219i \u00een examinarea clinico-neurologic\u0103, care este, de asemenea, un criteriu cheie pentru clasificarea lor ca atare. \u00cen practica clinic\u0103 zilnic\u0103, este posibil ca v\u00e2rstnicii s\u0103 fi fost diagnostica\u021bi gre\u0219it ca fiind s\u0103n\u0103to\u0219i, mai degrab\u0103 dec\u00e2t cu declinul cognitiv subiectiv, iar multe dintre persoanele aparent s\u0103n\u0103toase din punct de vedere clinic \u0219i mental, dar cu aspecte subiective, au evoluat c\u0103tre stadiul bolii Alzheimer dup\u0103 ceva timp. Prin urmare, diagnosticul declinului cognitiv subiectiv datorat bolii Alzheimer este o mare provocare, nu numai \u00een scopuri de cercetare, ci \u0219i pentru practica clinic\u0103 de zi cu zi. Din p\u0103cate, instrumentele neuropsihologice utilizate ast\u0103zi pentru a identifica afectarea cognitiv\u0103 legat\u0103 de demen\u021b\u0103 nu sunt suficient de sensibile pentru a detecta aceast\u0103 afectare cognitiv\u0103 relativ mic\u0103 care apare la persoanele cu declin cognitiv subiectiv. De\u0219i s-au f\u0103cut multe \u00eencerc\u0103ri p\u00e2n\u0103 acum pentru a determina declinul cognitiv subiectiv, el este \u00eenc\u0103 un \u201eteritoriu gri\u201d f\u0103r\u0103 un biomarker specific care s\u0103 indice cu precizie diagnosticul sau care sunt caracteristicile indivizilor care vor fi diagnostica\u021bi cu demen\u021b\u0103 dup\u0103 ceva timp. \u00cen special, apari\u021bia anxiet\u0103\u021bii la v\u00e2rstnici atunci c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 uite lucruri, f\u0103r\u0103 o etiologie organic\u0103 sau obiectiv\u0103, a fost considerat\u0103 a fi de cea mai mare importan\u021b\u0103, cu o valoare predictiv\u0103 ridicat\u0103 pentru boala Alzheimer<\/strong>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ce metode a\u021bi folosit \u00een timpul studiului?
<\/strong>R. Participan\u021bii au fost selecta\u021bi cu criterii specifice pentru a se al\u0103tura unuia dintre cele patru grupuri \u0219i au fost testa\u021bi cu toate testele clinice \u0219i neuropsihologice necesare. Criteriile de incluziune \u0219i excludere au fost aplicate astfel \u00eenc\u00e2t la participan\u021bii cu declin cognitiv subiectiv acesta s\u0103 fie cauzat de declinul cognitiv legat de boala Alzheimer \u0219i nu de alt\u0103 cauz\u0103 (de exemplu, depresie). Apoi, cercet\u0103torii laboratorului nostru au efectuat examinarea tuturor participan\u021bilor folosind electroencefalograma EGI GES 300 de densitate mare cu 256 de electrozi pentru a studia poten\u021bialele modific\u0103ri ale func\u021biei creierului \u00een r\u00e2ndul grupurilor, dup\u0103 prezentarea stimulilor faciali cu emo\u021bie negativ\u0103. \u00cen total, am prezentat 34 de imagini ale fe\u021belor umane cu emo\u021bii negative (m\u00e2nia \u0219i frica) \u0219i c\u0103ut\u0103m orice diferen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te amplitudinea \u0219i laten\u021ba componentei poten\u021biale legate de eveniment N170.<\/em>

Ce v-au spus rezultatele?
<\/strong>R. Rezultatele au ar\u0103tat diferen\u021be semnificative at\u00e2t \u00een r\u0103spuns, c\u00e2t \u0219i \u00een ce prive\u0219te intensitatea activ\u0103rii unor zone cerebrale specifice \u00eentre grupurile s\u0103n\u0103toase \u0219i participan\u021bii cu declin cognitiv subiectiv, deficien\u021b\u0103 cognitiv\u0103 u\u0219oar\u0103 \u0219i boala Alzheimer. De asemenea, s-au g\u0103sit diferen\u021be semnificative \u00een analiza topografic\u0103, care a confirmat aceste observa\u021bii, deoarece s-a constatat c\u0103 severitatea bolii afecteaz\u0103 \u00een mod semnificativ activarea unor regiuni specifice ale creierului. \u00cen special, s-a observat mai pu\u021bin\u0103 activare \u00een lobul frontal \u0219i temporal al participan\u021bilor cu declin cognitiv subiectiv comparativ cu grupurile de control. Aceast\u0103 constatare indic\u0103 faptul c\u0103 organizarea aparent\u0103 a creierului persoanelor cu declin cognitiv subiectiv este similar\u0103 celorlalte dou\u0103 grupuri (deficien\u021b\u0103 cognitiv\u0103 u\u0219oar\u0103 \u0219i boala Alzheimer), \u0219i prezint\u0103 valori intermediare \u00eentre grupul de control \u0219i cel al persoanelor cu tulbur\u0103ri cognitive u\u0219oare.<\/em><\/p>\n\n\n\n


<\/em>Studiul este deosebit de util, \u00een condi\u021biile \u00een care 1 din 2 persoane de peste 85 de ani sufer\u0103 de boala Alzheimer, care afecteaz\u0103 \u0219i 1 din 20 de v\u00e2rstnici de peste 65 de ani.
Cum p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu exist\u0103 medicamente care s\u0103 inhibe progresia bolii, diagnosticul precoce al declinului cognitiv subiectiv este esen\u021bial \u00een cercetarea Alzheimer. Dezvoltarea unor orient\u0103ri specifice pentru un diagnostic precis \u0219i \u00een timp util, \u00een timp, va contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea st\u0103rii mentale a popula\u021biei v\u00e2rstnice. Studiul acesta \u0219i cele simililare dau informa\u021bii despre func\u021bia creierului \u0219i acele zone care sunt mai susceptibile la stadiile incipiente ale bolii, cu scopul final de a \u00eencetini progresul patologiei bolii Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Adaptare \u0219i traducere dup\u0103:<\/em><\/p>\n\n\n\n