{"id":7171,"date":"2021-08-31T09:20:04","date_gmt":"2021-08-31T07:20:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7171"},"modified":"2021-09-28T12:18:29","modified_gmt":"2021-09-28T10:18:29","slug":"cancerul-in-lume-si-efectul-social-media","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7171","title":{"rendered":"Cancerul \u00een lume \u0219i efectul social media"},"content":{"rendered":"\n<p>\u00cen lume, cancerul este una dintre principalele cauze de deces. Rata sa de inciden\u021b\u0103 este influen\u021bat\u0103 de genetic\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea personal\u0103, dar \u0219i de cauzele de mediu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u021aara cu cea mai sc\u0103zut\u0103 rat\u0103 a mortalit\u0103\u021bii prin cancer din lume este <strong>India<\/strong>, situa\u021bie pus\u0103 pe seama importan\u021bei pe care medicii de aici o dau depist\u0103rii precoce \u0219i cercet\u0103rii. \u00cen aceea\u0219i zon\u0103 cu o rat\u0103 sc\u0103zut\u0103 a mortalit\u0103\u021bii prin cancer se situeaz\u0103 \u0219i <strong>Mexicul<\/strong>. Explica\u021bia rezid\u0103 \u00een limitarea factorilor de risc cum ar fi: consumul de tutun (doar 13 %), consumul de alcool, expunerea la razele ultraviolete \u0219i riscul profesional, \u00een compara\u021bie cu \u021b\u0103ri cu rate ridicate de cancer, cum ar fi de exemplu Fran\u021ba, unde consumul de tutun este de 25.9%, potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. \u00cen plus, Mexicul are o strategie de gestionare a cancerului \u0219i un program de screening al cancerului de s\u00e2n. De asemenea, are programe de detectare timpurie a cancerelor de s\u00e2n, col uterin, colon \u0219i a cancerelor la copii.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Statele Unite<\/strong>, \u021bara cu cea mai mare rat\u0103 a cancerului dintre toate \u021b\u0103rile observate, ocup\u0103 probabil acest loc datorit\u0103 testelor avansate de screening care detecteaz\u0103 cancerul cu mai mult succes dec\u00e2t cele din alte \u021b\u0103ri. Dar rata mare este cauzat\u0103 \u0219i de prevalen\u021ba multor factori de risc pentru cancer, cum ar fi obezitatea. \u00cen plus, v\u00e2rsta medie a popula\u021biei din SUA este \u00een cre\u0219tere \u0219i, din moment ce probabilitatea cancerului cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta, acest lucru poate duce \u0219i la rate mai mari de inciden\u021b\u0103 a cancerului. Aici, cele mai r\u0103sp\u00e2ndite tipuri de cancer includ cancerul de s\u00e2n, cancerul de prostat\u0103, cancerul pulmonar, cancerul de colon \u0219i rect \u0219i melanomul pielii.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Fran\u021ba <\/strong>este \u021bara de pe locul al doilea \u00een lume \u00een ceea ce prive\u0219te prevalen\u021ba cancerului. Cele mai frecvente tipuri de cancer din Fran\u021ba le includ pe cele de prostat\u0103, s\u00e2n, pl\u0103m\u00e2n, colon \u0219i vezic\u0103 urinar\u0103. Una dintre explica\u021bii rezid\u0103 \u00een num\u0103rul mare de persoane din Fran\u021ba care fumeaz\u0103. Expunerea la lumin\u0103 UV, consumul de alcool \u0219i riscurile profesionale contribuie, de asemenea, la o rat\u0103 de cancer mai mare dec\u00e2t media.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>China<\/strong> este \u021bara cu cea mai mare rat\u0103 de decese cauzate de cancer. Cancerul pulmonar, \u00een special, este extrem de frecvent \u00een China, probabil din cauza factorilor de risc precum poluarea aerului \u0219i fumatul. Decesele cauzate de cancerul de s\u00e2n cresc rapid, posibil din cauza ratei fertilit\u0103\u021bii \u00een sc\u0103dere, a faptului c\u0103 femeile al\u0103pteaz\u0103 pentru perioade mai scurte de timp sau am\u00e2n\u0103 s\u0103 aib\u0103 copii p\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103. Cancerele gastrointestinale sunt, de asemenea, o cauz\u0103 semnificativ\u0103 a deceselor legate de cancer, din cauza faptului c\u0103 aceste tipuri de cancer au un prognostic mai slab, iar diagnosticarea t\u00e2rzie este mai frecvent\u0103. Un studiu din 2020 a constatat c\u0103 China are rate mai mici de supravie\u021buire a cancerelor tiroidiene, mamare, colo rectale, de prostat\u0103 \u0219i de stomac \u00een compara\u021bie cu \u021b\u0103rile vecine &#8211; Japonia \u0219i Coreea de Sud. Studiul pune acest lucru pe seama ratelor mai mici de screening, detectare timpurie \u0219i tratament din China.<\/p>\n\n\n\n<p>Dincolo de aceste date la nivel global, un alt lucru legat de acest subiect provoac\u0103 mult r\u0103u. Este vorba despre faptul c\u0103 <strong>1 din 3 articole despre cancer promovate de social media con\u021bin dezinform\u0103ri d\u0103un\u0103toare.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image is-style-default\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cancer.png\"><img width=\"1013\" height=\"551\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cancer.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-7146\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cancer.png 1013w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cancer-300x163.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cancer-768x418.png 768w\" sizes=\"(max-width: 1013px) 100vw, 1013px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>R\u0103sp\u00e2ndirea dezinform\u0103rii cu privire la subiecte din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii poate \u00eempiedica furnizarea de tratamente bazate pe dovezi \u0219i poate afecta negativ rela\u021biile pacient-medic.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, poate determina un risc crescut de deces.<\/p>\n\n\n\n<p>Unii exper\u021bi suspecteaz\u0103 c\u0103 social media ar putea influen\u021ba deciziile pacien\u021bilor asupra tratamentul cancerului. La acest moment, \u00eens\u0103, exist\u0103 pu\u021bine date despre calitatea informa\u021biilor despre tratamentul cancerului disponibile pe social media.<\/p>\n\n\n\n<p>Recent, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Universitatea Utah din Salt Lake City au ini\u021biat \u0219i realizat un studiu&nbsp; transfrontalier pentru a examina acurate\u021bea informa\u021biilor despre tratamentul cancerului publicate \u0219i care circul\u0103 pe re\u021belele de socializare \u0219i poten\u021bialul lor nociv. Ei \u0219i-au publicat concluziile \u00een Jurnalul Institutului Na\u021bional al Cancerului.<\/p>\n\n\n\n<p>Conform datelor ob\u021binute de ei, o treime dintre cele mai populare articole despre cancer de pe re\u021belele de socializare con\u021bin dezinform\u0103ri, iar majoritatea acestor articole vehiculeaz\u0103 informa\u021bii d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>La demararea studiului, nu eram sigur la ce s\u0103 m\u0103 a\u0219tept<\/em>\u201d, a declarat pentru Medical News Today Skylar Johnson, profesor asistent \u00een cadrul Departamentului de Oncologie a Radia\u021biilor de la Universitatea din Utah, Huntsman Cancer Institute \u0219i autor principal al studiului. \u201e<em>Temerile mele cele mai rele au fost confirmate atunci c\u00e2nd datele au indicat c\u0103 multe articole distribuite pe re\u021belele de socializare con\u021bin dezinformare \u0219i chiar mai grav. Constatarea surprinz\u0103toare pentru mine a fost c\u0103 acest tip de informa\u021bii pot genera mult mai mult un angajament online crescut \u00een compara\u021bie cu informa\u021biile factuale \u0219i sigure<\/em>&#8230;..de aceea, este <em>esen\u021bial s\u0103 abord\u0103m dezinformarea din mai multe unghiuri, inclusiv pe re\u021belele sociale, cu pacien\u021bii \u0219i cu furnizorii de s\u0103n\u0103tate. Sper\u0103m c\u0103 aceste informa\u021bii ar putea fi folosite pentru a ajuta la dezvoltarea unor viitoare politici de s\u0103n\u0103tate \u00een domeniul cancerului bazate pe re\u021belele sociale \u0219i care s\u0103 promoveze informa\u021bii de \u00eenalt\u0103 calitate, exacte \u0219i sigure<\/em> &#8222;, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n\n\n\n<p>Studiul este cu at\u00e2t mai relevant cu c\u00e2t, potrivit unui sondaj recent realizat de Pew Research Center, 72% dintre adul\u021bii din Statele Unite folosesc re\u021belele sociale.<\/p>\n\n\n\n<p>Lucrurile stau destul de asem\u0103n\u0103tor \u0219i \u00een Europa unde, potrivit Eurostat, utilizarea Internetului \u00een Uniunea European\u0103 a crescut rapid \u00een ultimii ani, \u00een condi\u021biile \u00een care \u00een anul 2007 doar 57% din persoanele cu v\u00e2rsta \u00eentre 16 \u0219i 74 de ani utilizau Internetul, pentru ca \u00een 2013 s\u0103 ajung\u0103 la 75% \u0219i la 87% \u00een&nbsp;2019.<\/p>\n\n\n\n<p>Un alt sondaj sugereaz\u0103 c\u0103 73% dintre persoanele din SUA \u00ee\u0219i iau informa\u021biile legate de s\u0103n\u0103tate de pe internet.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103rile arat\u0103, de asemenea, c\u0103 \u0219tirile false sunt mai u\u0219or de distribuit dec\u00e2t \u0219tirile care sunt verificate de fapt, \u00een special pentru re\u021belele sociale. Un studiu al afirma\u021biilor din re\u021belele sociale despre medicamente \u0219i suplimentele alimentare vehiculate pe WhatsApp a constatat c\u0103 86,4% dintre acestea erau fie false (27,3%), fie \u201epoten\u021bial \u00een\u0219el\u0103toare\u201d (59,1%).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Pentru a vedea care este magnitudinea problemei referitoare la informa\u021biile despre cancer care circul\u0103 pe re\u021belele sociale, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 analizeze datele. <\/strong>Pentru aceasta au folosit BuzzSumo, un software de web-scraping, pentru a verifica cele mai populare 50 de articole \u00een limba englez\u0103 pentru fiecare dintre cele mai frecvente patru tipuri de cancer: de s\u00e2n, prostat\u0103, colorectal \u0219i de pl\u0103m\u00e2ni. Analiza a inclus articole \u0219i post\u0103ri distribuite pe Facebook, Reddit, Twitter \u0219i Pinterest \u00een perioada ianuarie 2018 &#8211; decembrie 2019.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii au selectat doi exper\u021bi ai National Comprehensive Cancer Network pentru a evalua articolele \u0219i a verifica aspectele de dezinformare \u0219i eventualele informa\u021bii d\u0103un\u0103toare. Exper\u021bii au trebuit s\u0103 indice \u0219i motivele care au stat la baza evalu\u0103rilor lor.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 efectuarea analizei statistice a datelor, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 32,5% din articole con\u021bineau elemente de dezinformare. Ele proveneau \u00een mare parte din titluri \u00een\u0219el\u0103toare, folosirea gre\u0219it\u0103 a dovezilor \u0219i terapii nedovedite.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, ei au descoperit c\u0103 30,5% din articole con\u021bin informa\u021bii d\u0103un\u0103toare. Astfel de articole <strong>au \u00eendemnat oamenii s\u0103 \u00eent\u00e2rzie sau s\u0103 nu apeleze la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 pentru condi\u021bii medicale care puteau fi tratate, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru terapii scumpe, s\u0103-\u0219i auto-administreze medica\u021bie cu substan\u021be poten\u021bial toxice sau s\u0103 utilizeze terapii alternative care puteau interac\u021biona negativ cu alte tratamente.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Exper\u021bii implica\u021bi \u00een studiu au descoperit, de asemenea, c\u0103 articolele cu informa\u021bii d\u0103un\u0103toare primeau \u00een medie 2.300 de share-uri, \u00een timp ce articolele cu informa\u021bii corecte primeau 1.500 de share-uri.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii concluzioneaz\u0103 c\u0103 descoperirile lor ar putea ajuta s\u0103 pun\u0103 bazele instrumentelor de informare centrate pe nevoile pacientului \u0219i a interven\u021biilor comportamentale pentru a contracara dezinformarea online pe teme legate de cancer.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i acest studiu nu a evaluat \u0219i de ce exist\u0103 dezinformare sau de ce indivizii o transmit mai mult, alte cercet\u0103ri au constatat c\u0103, de multe ori, schimbul de dezinformare provine dintr-o lips\u0103 de aten\u021bie pentru verificarea informa\u021biilor, \u0219i nu din dorin\u021ba de a transmite altora lucruri neadev\u0103rate.<\/p>\n\n\n\n<p>Alte studii au indicat c\u0103 oamenii pot \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i dezinform\u0103ri deoarece aceste informa\u021bii sunt conforme convingerilor lor. Un studiu axat pe dezinformarea \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a constatat c\u0103 persoanele care nu au \u00eencredere \u00een sistemul de s\u0103n\u0103tate \u0219i au o viziune favorabil\u0103 asupra tratamentelor alternative sunt mai susceptibile s\u0103 cread\u0103 dezinformarea legat\u0103 de s\u0103n\u0103tate dec\u00e2t al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Acest studiu demonstreaz\u0103 de ce este important ca oamenii s\u0103 apeleze la informa\u021biile produse de organiza\u021bii de renume \u0219tiin\u021bific sau s\u0103 vorbeasc\u0103 cu medicul lor atunci c\u00e2nd caut\u0103 informa\u021bii despre cancer<\/em>\u201d, a declarat Martin Ledwick, cercet\u0103tor asupra Cancerului \u00een Marea Britanie \u0219i asistent medical specializat \u00een informa\u021bii despre cancer, expert independent (care nu a fost implicat \u00een studiul men\u021bionat mai sus).<\/p>\n\n\n\n<p>Opinia sa este sus\u021binut\u0103 \u0219i de Dr. Joel Newman, consultant hematolog \u00een filiala East Sussex Healthcare a Serviciului Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate (NHS) din Regatul Unit, expert independent.<\/p>\n\n\n\n<p>Conform opiniei sale \u201d<em>pacien\u021bii no\u0219tri au \u00een mod natural \u00eentreb\u0103ri \u0219i doresc s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u021bi de a se \u00eens\u0103n\u0103to\u0219i sau de a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u0219ansele \u00een urma tratamentului pentru cancer. Cu toate acestea, \u201ecercetarea\u201d \u00een aceste zile poate implica o c\u0103utare rapid\u0103 pe Google sau o verificare prin intermediul re\u021belelor sociale, metode care nu constituie deloc cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103<\/em> &#8230;.<\/p>\n\n\n\n<p>Dimpotriv\u0103, <em>cea mai bun\u0103 modalitate de a ob\u021bine informa\u021bii despre diagnostic \u0219i tratament este s\u0103 discu\u021bi cu partenerii t\u0103i din domeniul medical &#8211; medici \u0219i asisten\u021bi medicali speciali\u0219ti &#8211; sau cu organiza\u021biile caritabile de renume care se ocup\u0103 de problematicile legate de cancer \u0219i care sunt capabili s\u0103 ofere informa\u021bii \u0219i asisten\u021b\u0103 independente \u0219i viabile<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Surse de documentare<\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/1-in-3-cancer-articles-on-social-media-contain-harmful-misinformation?utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2021-07-29&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8\" target=\"_blank\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/1-in-3-cancer-articles-on-social-media-contain-harmful-misinformation<\/a> (\u0219i sursa foto)<\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/cancer-rates-by-country?utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2021-07-30&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8#lowest-cancer-rates\" target=\"_blank\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/cancer-rates-by-country<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.euractiv.ro\/economic\/romanii-pe-unul-din-ultimele-locuri-din-ue-la-folosirea-internetului-17225\" target=\"_blank\">Rom\u00e2nii, pe unul din ultimele locuri din UE la folosirea Internetului | EurActiv<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen lume, cancerul este una dintre principalele cauze de deces. Rata sa de inciden\u021b\u0103 este influen\u021bat\u0103 de genetic\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea personal\u0103, dar \u0219i de cauzele de mediu. \u021aara cu cea mai sc\u0103zut\u0103 rat\u0103 a mortalit\u0103\u021bii prin cancer din lume este India, situa\u021bie pus\u0103 pe seama importan\u021bei pe care medicii de aici o dau depist\u0103rii precoce [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7146,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7171"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7171"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7171\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7173,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7171\/revisions\/7173"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7146"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}