{"id":7223,"date":"2021-09-28T11:30:55","date_gmt":"2021-09-28T09:30:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7223"},"modified":"2021-10-22T12:57:38","modified_gmt":"2021-10-22T10:57:38","slug":"istoria-dependentelor-de-alcool-si-a-tratamentului-acestora","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7223","title":{"rendered":"Istoria dependen\u021belor de alcool \u0219i a tratamentului acestora"},"content":{"rendered":"\n<p>Dac\u0103 urm\u0103ri\u021bi orice form\u0103 de social media, este foarte probabil s\u0103 \u00eent\u00e2lni\u021bi o dezbatere care este ceva mai veche dec\u00e2t istoria re\u021belelor sociale cu privire la natura dependen\u021bei de alcool \u0219i a tratamentului ei.<\/p>\n\n\n\n<p>De-a lungul istoriei \u00eenregistrate, dependen\u021ba de alcool a pendulat \u00eentre dou\u0103 perspective: prima a sus\u021binut c\u0103 este o alegere adus\u0103 de sl\u0103biciunile morale \u0219i deciziile lipsite de voin\u021b\u0103 ale celor afecta\u021bi, \u00een timp ce cea de-a doua a considerat c\u0103 este o boal\u0103 ca oricare alta, care poate fi abordat\u0103 prin tratamente medicale \u0219i psihiatrice.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image is-style-default\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/dependenta_alcool.jpg\"><img width=\"1024\" height=\"683\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/dependenta_alcool-1024x683.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-7196\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/dependenta_alcool-1024x683.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/dependenta_alcool-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/dependenta_alcool-768x512.jpg 768w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/dependenta_alcool-405x270.jpg 405w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/dependenta_alcool.jpg 1170w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<h2><strong>C\u00e2t de veche este aceast\u0103 problem\u0103?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Odat\u0103 ce omul a descoperit propriet\u0103\u021bile euforice ale substan\u021belor care ofereau min\u021bii \u0219i st\u0103rii de spirit relaxare, \u00eenclina\u021bia naturii umane spre exces a determinat testarea st\u0103rilor extreme.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Epopeea lui Ghilgame\u0219, scris\u0103 despre un rege mesopotamian care a tr\u0103it \u00een jurul anului 2.800 \u00ee.Hr., poezia prezint\u0103 modul \u00een care s\u0103lbaticul Enkidu este introdus \u00een civiliza\u021bia sumerian\u0103 astfel: \u201e<em>Be\u021bi berea, a\u0219a cum este obiceiul \u021b\u0103rii. Enkidu a m\u00e2ncat m\u00e2ncarea p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a s\u0103turat \/ A b\u0103ut berea: \u0219apte ulcioare! \u0219i a devenit expansiv \u0219i a c\u00e2ntat cu bucurie!<\/em> \u201d<\/p>\n\n\n\n<p>O figur\u0103 faimoas\u0103 a lumii antice care a avut probleme cu excesul de alcool este \u0219i regele macedonean Alexandru cel Mare, care a construit un imperiu din Grecia \u00een India \u0219i a murit la 32 de ani. De\u0219i cauza mor\u021bii sale este \u00eenc\u0103 dezb\u0103tut\u0103, nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 be\u021bii crunte au contribuit la arderea marelui s\u0103u palat din Persepolis (conform istoricului grec Diodor Sicul) \u0219i la uciderea unuia dintre ofi\u021berii s\u0103i superiori, Cleitus cel Negru, care-i salvase lui Alexandru propria via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Alte figuri istorice din lumea antic\u0103 care au avut o problem\u0103 documentat\u0103 cu alcoolul \u00eei includ pe:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Attila Hunul, care poate a murit din cauza varicelor esofagiene provocate de b\u0103utura excesiv\u0103;<\/li><li>Alcibiade, general atenian \u00een timpul r\u0103zboiului peloponezian, care a fost descris \u00een \u201eSimpozionul\u201d lui Platon drept un vandal be\u021biv;<\/li><li>Marc Antonius, al c\u0103rui hedonism a fost penalizat prin pierderea favorii lui Iulius Cezar;<\/li><li>\u00cemp\u0103ra\u021bi romani care au avut domnii controversate \u0219i au b\u0103ut mult, inclusiv Claudius, Nero, Tiberius \u0219i Caligula. Conform unui articol din 2006 din revista Current Psychiatry, \u201e<em>Unii istorici au estimat c\u0103 dou\u0103 treimi dintre \u00eemp\u0103ra\u021bii romani care au domnit din 30 \u00ee.Hr. (August) p\u00e2n\u0103 \u00een 220 e.n (Elegabalus) au b\u0103ut mult.<\/em> &#8222;<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Cu timpul, efectele alcoolului asupra celor care f\u0103ceau excese au devenit mai mult o problem\u0103 social\u0103, fapt care-i face pe unii istorici s\u0103 atribuie c\u0103derea Imperiului Roman, cel pu\u021bin par\u021bial, dragostei romanilor pentru vin.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce Imperiul Roman dec\u0103dea \u0219i cre\u0219tinismul \u00eencepea s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een toat\u0103 Europa, Biserica Romano-Catolic\u0103 &#8211; autoritatea religioas\u0103 predominant\u0103 \u00een acea vreme &#8211; a c\u0103utat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un echilibru \u00eentre modera\u021bie \u0219i exces. Vinul a fost declarat un dar de la Dumnezeu \u0219i, \u00een timp ce indivizilor li s-a permis s\u0103 decid\u0103 asupra consumului lor personal, excesul de alcool a devenit un&nbsp; p\u0103cat \u0219i interdic\u021bii au fost impuse, potrivit cercet\u0103torului JD Rolleston (articol din 1933 din publica\u021bia Nature), \u201e<em>impozitarea b\u0103uturii, reducerea orelor de v\u00e2nzare \u0219i a num\u0103rului de taverne \u0219i alte restric\u021bii au fost introduse \u00een Evul Mediu<\/em> \u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Alcoolicii erau adesea percepu\u021bi ca b\u0103rba\u021bi (\u0219i femei) cu caracter slab \u0219i, \u00een unele cazuri, erau \u00eenchi\u0219i, tortura\u021bi \u0219i executa\u021bi pentru c\u0103 erau poseda\u021bi de demoni. \u00cen alte par\u021bi ale lumii au fost folosite alte metode pentru a reduce dependen\u021ba de substan\u021be similare alcoolului: \u201e<em>\u00cen anii 1600, fumatul era pedepsit prin decapitare \u00een Imperiul Otoman \u0219i prin t\u0103ierea buzelor \u00een Rusia, \u00een timp ce oricine fuma ha\u0219i\u0219 \u00een Egiptul secolului al XIV-lea era pedepsit prin scoaterea din\u021bilor<\/em> \u201d, potrivit lui Crocq.<\/p>\n\n\n\n<p>Solu\u021biile mai pu\u021bin agresive au prins contur abia prin secolul XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n<p>Una dintre primele organiza\u021bii de sus\u021binere a pacien\u021bilor a fost Asocia\u021bia American\u0103 pentru Dezintoxicare, organizat\u0103 \u00een 1870 de c\u0103tre managerii a \u0219ase case \u0219i aziluri pentru alcoolici. Ace\u0219tia au militat ca alcoolismul s\u0103 fie tratat mai degrab\u0103 ca o boal\u0103 dec\u00e2t drept un viciu sau o activitate criminal\u0103, iar aceste \u201ecase interzise\u201d \u0219i aziluri au servit drept refugii pentru cei care se luptau cu alcoolismul. Unul dintre primele astfel de aziluri este azilul de dezintoxicare al statului New York, deschis \u00een 1864.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1902, existau peste 100 de astfel de facilit\u0103\u021bi \u00een SUA pentru tratamentul alcoolismului, probabil cea mai popular\u0103 fiind cea dezvoltat\u0103 pornind de la ideile doctorului Leslie E. Keeley. Conform Arhivelor Universit\u0103\u021bii de Stat din Dakota de Nord, \u201e<em>Institutele Keeley erau facilit\u0103\u021bi \u00een franciz\u0103 pentru tratamentul dependen\u021bei de alcool, nicotin\u0103 \u0219i narcotice<\/em>\u201d \u0219i una dintre primele institu\u021bii care au tratat alcoolismul ca pe o boal\u0103. De\u0219i \u201eKeeley Cure\u201d era un cocktail dubios &#8211; stricnin\u0103, aur \u0219i alcool, rata de succes de 50% era surprinz\u0103toare \u0219i nu se putea datora injec\u021biilor cu acest ser, aparent inutil. Ce era \u00eens\u0103 benefic a fost faptul c\u0103 Dr. Keeley a \u00eencurajat terapia de grup \u0219i schimbul de informa\u021bii \u00eentre pacien\u021bi, precum \u0219i implicarea comunit\u0103\u021bii. Aceste grupuri au fost un precursor al grupurilor de ast\u0103zi, cum ar fi Alcoolicii Anonimi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen anul 1956, Asocia\u021bia Medical\u0103 American\u0103 (AMA) a declarat alcoolismul o boal\u0103, idee revolu\u021bionar\u0103 care a devenit mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 odat\u0103 cu publicarea c\u0103r\u021bii lui E.M. Jellinek din 1960 \u201eThe Disease Concept of Alcoholism\u201d. \u00cen ultimii peste 50 de ani, alte organiza\u021bii medicale profesionale au urmat AMA.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image is-style-default\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/interviu.jpg\"><img width=\"1024\" height=\"536\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/interviu-1024x536.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-7198\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/interviu-1024x536.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/interviu-300x157.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/interviu-768x402.jpg 768w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/09\/interviu.jpg 1200w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<h2><strong>Interviul motiva\u021bional folosit \u00een tratarea alcoolismului<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen anii 1980, psihologul William Miller a dezvoltat tehnica interviurilor motiva\u021bionale (IM) pe baza experien\u021bei sale \u00een domeniul dependen\u021bei, combinat\u0103 cu dorin\u021ba de a aborda ambivalen\u021ba ca obstacol \u00een calea recuper\u0103rii \u0219i modalit\u0103\u021bi de cre\u0219tere a motiva\u021biei pentru schimbare. Ulterior Miller l-a \u00eent\u00e2lnit pe psihologul Stephen Rollnick \u00een 1990. Ei au lucrat \u00eempreun\u0103 pentru a dezvolta \u00een continuare principiile IM.<\/p>\n\n\n\n<p>Interviurile motiva\u021bionale se bazeaz\u0103 pe sintagma \u201esunt gata, sunt dispus \u0219i sunt capabil\u201d, care descrie 3 componente principale ale motiva\u021biei:<\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li>c\u00e2t de important\u0103 este pentru mine schimbarea,<\/li><li>c\u00e2t de mult\u0103 \u00eencredere am \u00een capacitatea mea de a face schimbarea \u0219i<\/li><li>dac\u0103 schimbarea este o necesitate pentru mine.<\/li><\/ol>\n\n\n\n<p>Munca lui Rollnick \u0219i Miller a condus \u00een cele din urm\u0103 la publicarea manualului lor despre MI, numit <em>Motivational Interviewing: Preparing People to Change Addictive Behaviours <\/em><em>(Interviul motiva\u021bional: preg\u0103tirea oamenilor pentru a-\u0219i schimba comportamentele de tip dependen\u021b\u0103)<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>Interviurile motiva\u021bionale sunt rezultatul unei combina\u021bii de abord\u0103ri, \u0219i anume psihoterapia centrat\u0103 pe client, ascultarea reflexiv\u0103 \u0219i psihologia social\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Abordare centrat\u0103 pe client pune accentul pe ascultarea reflexiv\u0103, \u00eentreb\u0103ri deschise, empatie, acceptare \u0219i optimism \u0219i se bazeaz\u0103 pe ideea c\u0103 o persoan\u0103 va putea g\u0103si propriile solu\u021bii pentru problemele sale prin terapie.<\/p>\n\n\n\n<p>Ascultarea reflexiv\u0103 implic\u0103 doi pa\u0219i principali, care includ un terapeut care-l \u00eencurajeaz\u0103 pe clientul s\u0103u s\u0103-\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 propriile g\u00e2nduri, urmat de momentul \u00een care terapeutul reflect\u0103 ceea ce a spus clientul.<\/p>\n\n\n\n<p>Perspectiva psihologiei sociale \u00eencurajeaz\u0103 oamenii s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la cine sunt \u0219i la modul \u00een care interac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un context social.<\/p>\n\n\n\n<p>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, modelul motiva\u021biei (al lui Prochaska \u0219i DiClemente) indic\u0103 cele 5 faze prin care oamenii tind s\u0103 treac\u0103 atunci c\u00e2nd se g\u00e2ndesc la schimbare.<\/p>\n\n\n\n<p>Ele includ:<\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li>Etapa pre contemplativ\u0103, \u00een care nu iau \u00een considerare necesitatea schimb\u0103rii.<\/li><li>Etapa contemplativ\u0103, \u00een care sunt ambivalen\u021bi \u00een mod activ \u00een leg\u0103tur\u0103 cu nevoia de schimbare (caut\u0103 r\u0103spunsuri la o serie de dubii pe care le au).<\/li><li>Etapa de preg\u0103tire, \u00een care \u00eencep s\u0103 planifice s\u0103 fac\u0103 schimb\u0103ri.<\/li><li>Etapa de ac\u021biune, \u00een care sunt implica\u021bi activ \u00een executarea planului de schimbare.<\/li><li>Etapa de \u00eentre\u021binere, \u00een care lucreaz\u0103 la men\u021binerea \u0219i sus\u021binerea schimb\u0103rilor pe termen lung.<\/li><\/ol>\n\n\n\n<h2><strong>C\u00e2nd \u0219tim c\u0103 avem un consum excesiv de alcool?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<ul><li>La femei, dac\u0103 beau peste 7 b\u0103uturi pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau mai mult de 3 b\u0103uturi la ocazii.<\/li><li>La b\u0103rba\u021bi, dac\u0103 beau peste 14 b\u0103uturi pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau mai mult de 4 b\u0103uturi la ocazii.<\/li><li>La persoanele peste 65 de ani (b\u0103rba\u021bi \u0219i femei), dac\u0103 beau peste 7 b\u0103uturi pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau mai mult de 3 b\u0103uturi la ocazii.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>\u00cen cazul \u00een care o persoan\u0103 este \u00een aceast\u0103 situa\u021bie, este util s\u0103 nu uite c\u0103 ingerarea acestor cantit\u0103\u021bi de alcool d\u0103uneaz\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sale, rela\u021biilor cu ceilal\u021bi, muncii \u0219i membrilor familie sale. Uneori, &nbsp;abuzul de alcool poate provoca incidente sau accidente care duc la probleme de ordin legal.<\/p>\n\n\n\n<p>De aceea, dac\u0103 controlul situa\u021biei este dificil, discu\u021bia cu medicul este esen\u021bial\u0103, pentru a demara procesul de recuperare.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a href=\"https:\/\/www.cornerstoneofrecovery.com\/a-history-of-addiction-and-addiction-treatment\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.cornerstoneofrecovery.com\/a-history-of-addiction-and-addiction-treatment\/<\/a><\/li><li><a href=\"http:\/\/www.williamwhitepapers.com\/pr\/AddictionTreatment&amp;RecoveryInAmerica.pdf\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">http:\/\/www.williamwhitepapers.com\/pr\/AddictionTreatment&amp;RecoveryInAmerica.pdf<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.alcohol.org\/therapy\/mi\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.alcohol.org\/therapy\/mi\/<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/familydoctor.org\/condition\/alcohol-abuse\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/familydoctor.org\/condition\/alcohol-abuse\/<\/a><\/li><li>Sursa foto 1: <a href=\"https:\/\/familydoctor.org\/condition\/alcohol-abuse\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/familydoctor.org\/condition\/alcohol-abuse\/<\/a><\/li><li>Sursa foto 2: <a href=\"https:\/\/www.alcohol.org\/therapy\/mi\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.alcohol.org\/therapy\/mi\/<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dac\u0103 urm\u0103ri\u021bi orice form\u0103 de social media, este foarte probabil s\u0103 \u00eent\u00e2lni\u021bi o dezbatere care este ceva mai veche dec\u00e2t istoria re\u021belelor sociale cu privire la natura dependen\u021bei de alcool \u0219i a tratamentului ei. De-a lungul istoriei \u00eenregistrate, dependen\u021ba de alcool a pendulat \u00eentre dou\u0103 perspective: prima a sus\u021binut c\u0103 este o alegere adus\u0103 de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7196,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7223"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7223"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7223\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7225,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7223\/revisions\/7225"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7196"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}