{"id":7267,"date":"2021-10-22T12:42:20","date_gmt":"2021-10-22T10:42:20","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7267"},"modified":"2021-11-26T13:35:03","modified_gmt":"2021-11-26T11:35:03","slug":"burnout-ul-si-asistentii-medicali-de-prima-linie-din-timpul-pandemiei-covid-19","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7267","title":{"rendered":"Burnout-ul \u0219i asisten\u021bii medicali de prim\u0103 linie din timpul pandemiei COVID 19"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Asisten\u021bii medicali cu roluri clinice lucreaz\u0103 \u00eentr-un mediu foarte stresant prin natura sa, lu\u00e2nd decizii care au impact asupra vie\u021bii pacien\u021bilor, a\u0219a c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 sporit\u0103 pentru a evita starea mental\u0103 \u0219i fizic\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de „burnout”.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta este o stare de epuizare mental\u0103, fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 cauzat\u0103 de factori de stres continuu lega\u021bi de locul de munc\u0103, cum ar fi orele lungi de lucru, presiunea de a lua decizii rapide \u0219i stresul de a avea grij\u0103 de pacien\u021bi, mul\u021bi cu risc crescut de a avea deznod\u0103minte medicale proaste.<\/p>\n\n\n\n

Burnout este astfel un sindrom conceptualizat ca fiind rezultatul unui stres cronic la locul de munc\u0103, stres care nu a fost gestionat cu succes.  Potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), burnout-ul este un fenomen profesional, iar pandemia nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 amplifice problema burnout-ului, dar nu a provocat-o (era prezent\u0103 de mult timp, \u00een cre\u0219tere lent\u0103). <\/p>\n\n\n\n

Burnout-ul se caracterizeaz\u0103 prin trei dimensiuni:<\/p>\n\n\n\n

-st\u0103ri de epuizare.<\/p>\n\n\n\n

-distan\u021bare, deta\u0219are crescut\u0103 fa\u021b\u0103 de propriul loc de munc\u0103 sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

-eficacitate profesional\u0103 redus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Burnout nu este o problem\u0103 a angajatului individual care este suprasolicitat \u0219i are o rezilien\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103, ci este un r\u0103spuns la factorii cronici de stres, nerezolva\u021bi la locul de munc\u0103. Este deci o problem\u0103 a locului de munc\u0103, nu o problem\u0103 individual\u0103, dup\u0103 cum arat\u0103 noile cercet\u0103ri. <\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, cei responsabili trebuie s\u0103 gestioneze cauza, nu doar simptomul, starea de epuizare a angajatului, pentru care mul\u021bi le recomand\u0103 angaja\u021bilor respectivi s\u0103-\u0219i ia un concediu mai lung.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Gestionarea la nivel individual a st\u0103rii de epuizare este o solu\u021bie de scurt\u0103 durat\u0103. Pentru a g\u0103si o solu\u021bie durabil\u0103, liderii organiza\u021bionali trebuie s\u0103 ia \u00een considerare \u00een mod activ nevoile de baz\u0103 ale angaja\u021bilor, mai specific cele 5 nevoi psihologice pe care le avem cu to\u021bii ca indivizi (cunoscute \u00een englez\u0103 \u0219i sub acronimul SCARF = Statut, Certitudine, Autonomie, Rela\u021bionare, Corectitudine).  De asemenea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, de foarte multe ori, oamenii nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc cu ceilal\u021bi faptul c\u0103 se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd este prea t\u00e2rziu, este important ca liderii s\u0103 \u00eencurajeze angaja\u021bii s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis.<\/p>\n\n\n\n

Burnout-ul nu este specific asisten\u021bilor medicali, cu toate acestea, din cauza mediului de lucru cu stres ridicat, asisten\u021bii medicali \u0219i alte cadre medicale se confrunt\u0103 cu un risc mai mare de a experimenta acest stres extrem.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cengrijirea pacien\u021bilor este unul dintre cele mai satisf\u0103c\u0103toare aspecte ale asisten\u021bei medicale, deoarece sunt stabilite leg\u0103turi cu pacien\u021bii \u0219i asisten\u021bii medicali simt satisfac\u021bia de a-i ajuta s\u0103 se fac\u0103 bine.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre cele mai mari riscuri de epuizare pentru profesioni\u0219tii din orice domeniu este lipsa cronic\u0103 de somn.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru este deosebit de comun pentru asisten\u021bii medicali care lucreaz\u0103 ore lungi \u0219i ture consecutive. \u00centr-un sondaj realizat de Kronos Inc. \u00een SUA, 25% dintre asisten\u021bi au declarat c\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103 doarm\u0103 suficient \u00eentre ture.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 asisten\u021bii medicali lucreaz\u0103 \u00een domeniul medicinei de urgen\u021b\u0103, terapiei intensive sau \u00eengrijirilor paliative, dezam\u0103girile emo\u021bionale aduse de ratele de recuperare mai mici \u0219i de ratele de mortalitate mai mari pot duce la o oboseal\u0103 cronic\u0103, cauzat\u0103 de sentimentele de compasiune, \u0219i la rate crescute de epuizare \u0219i, astfel, la o stare mai accentuat\u0103 de burnout.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, \u00eentr-un sondaj na\u021bional realizat \u00een r\u00e2ndul asisten\u021bilor medicali din SUA \u00een aprilie 2019, 15,6% dintre ace\u0219tia au raportat un sentiment de epuizare, cu un risc mai mare \u00een r\u00e2ndul celor din departamentul de urgen\u021b\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 volumul de munc\u0103, confruntarea cu pacien\u021bi \u00een stare critic\u0103 \u0219i cu rude supra\u00eenc\u0103rcate emo\u021bional reprezint\u0103 o sarcin\u0103 extrem de dificil\u0103 pentru asisten\u021bii medicali care lucreaz\u0103 \u00een departamentul de urgen\u021b\u0103, cu at\u00e2t mai mult \u00een timpul unei pandemii.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, \u00een timpul pandemiei COVID 19, inciden\u021ba epuiz\u0103rii asisten\u021bilor medicali \u0219i infirmierelor este chiar mai mare dec\u00e2t \u00een condi\u021bii normale. Asisten\u021bii din prima linie lucreaz\u0103 non-stop pentru a limita epidemia, a\u0219a c\u0103 ar trebui s\u0103 fim preocupa\u021bi de s\u0103n\u0103tatea lor, at\u00e2t fizic\u0103, c\u00e2t \u0219i mental\u0103. Epidemia de COVID-19 a ad\u0103ugat factori de stres major pentru asisten\u021bii medicali – efortul fizic al purt\u0103rii echipamentelor de protec\u021bie personal\u0103, cu gama de consecin\u021be precum deshidratarea, \u00eenc\u0103lzirea sau epuizarea, izolarea fizic\u0103 (nu pot atinge alte persoane), vigilen\u021ba constant\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te procedurile de control al infec\u021biilor sau temerile legate de infec\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu recent s-a axat pe impactul pandemiei COVID-19 asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale a asisten\u021bilor medicali de prim\u0103 linie din departamentul de urgen\u021b\u0103 al unui centru de \u00eengrijire ter\u021biar\u0103 din nordul Indiei (\u021bar\u0103 profund afectat\u0103 de varianta Delta a virusului SARS-COV-2). Studiile anterioare efectuate \u00een r\u00e2ndul furnizorilor de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 au ar\u0103tat c\u0103 asisten\u021bii medicali prezint\u0103 un risc mai mare de epuizare dec\u00e2t al\u021bi furnizori de asisten\u021b\u0103 medical\u0103, deoarece ace\u0219tia lucreaz\u0103 \u00een contact str\u00e2ns cu pacien\u021bii afecta\u021bi timp de mai multe ore.<\/p>\n\n\n\n

E\u0219antionul a fost alc\u0103tuit din 120 de asistente medicale de prim\u0103 linie selectate prin e\u0219antionare aleatorie simpl\u0103 din diferite zone de \u00eengrijire de urgen\u021b\u0103; departamentele de medicin\u0103, chirurgie \u0219i ambulatoriu ale unui centru de \u00eengrijire ter\u021biar\u0103 din nordul Indiei.<\/p>\n\n\n\n

S-au evaluat trei dimensiuni diferite, \u0219i anume epuizarea emo\u021bional\u0103, depersonalizarea (un r\u0103spuns impersonal fa\u021b\u0103 de beneficiarul serviciului, \u00eengrijirii, tratamentului sau instruirii cuiva) \u0219i realiz\u0103rile personale.  Cu c\u00e2t scorul pentru epuizare emo\u021bional\u0103 \u0219i depersonalizare este mai mare, cu at\u00e2t epuizarea este mai sever\u0103, \u00een timp ce un scor mai mic al realiz\u0103rilor personale indic\u0103 o epuizare mai sever\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul celor 120 de asisten\u021bi medicali din prima linie participan\u021bi la studiu, v\u00e2rsta a variat \u00eentre 23 \u0219i 45 de ani, cu o v\u00e2rst\u0103 medie de 29 de ani. Femeile au reprezentat 73,3% dintre participan\u021bi. Asisten\u021bii medicali c\u0103s\u0103tori\u021bi reprezentau 45%, iar 54,2% erau singuri, 32% aveau copii \u0219i 1,6% a\u0219teptau un copil la momentul colect\u0103rii datelor. Asistentele medicale participante aveau o medie de 5,6 ani de experien\u021b\u0103 \u00een departamentul de urgen\u021b\u0103 \u0219i majoritatea de\u021bineau o diplom\u0103 de asistent medical de baz\u0103 sau superior de la diferite universit\u0103\u021bi din India.<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea participan\u021bilor la studiu aveau v\u00e2rsta <30 de ani. Doar 11 (9,2%) participan\u021bi aveau o experien\u021b\u0103 >10 ani \u00een departamentul de urgen\u021b\u0103. Aproximativ 91% dintre participan\u021bi locuiau cu familiile lor sau \u00een grupuri. Aproape 72% dintre subiec\u021bi fuseser\u0103 expu\u0219i la cazuri pozitive \u00een mod nea\u0219teptat \u0219i f\u0103r\u0103 echipament de protec\u021bie. \u00cen timp ce 80% dintre subiec\u021bi erau \u00eencrez\u0103tori \u00een autoprotec\u021bia \u00eempotriva infec\u021biei cu COVID-19, 86% se temeau de infectarea membrilor familiei. Mai mult de jum\u0103tate (56%) dintre participan\u021bi au considerat c\u0103 locul lor de munc\u0103 este sigur \u00een privin\u021ba r\u0103sp\u00e2ndirii infec\u021biei COVID-19.<\/p>\n\n\n\n

Studiul de fa\u021b\u0103 a identificat un nivel moderat spre ridicat de epuizare \u00een r\u00e2ndul asistentelor medicale din departamentul de urgen\u021b\u0103, un fenomen alarmant. Scorul procentual mediu total pentru epuizare emo\u021bional\u0103, depersonalizare \u0219i realizare personal\u0103 a fost de 54% (29,13 \u00b1 10,30\/54), 43% (12,9 \u00b1 4,67\/30) \u0219i, respectiv, 78,5% (37,68 \u00b1 5,7\/48). Mai mult de jum\u0103tate dintre asistente (54%) au raportat un nivel ridicat de epuizare emo\u021bional\u0103 \u0219i 37% au raportat un nivel moderat de epuizare emo\u021bional\u0103. Aproximativ 52% dintre participan\u021bi au exprimat un nivel moderat de depersonalizare, \u00een timp ce doar 12,5% au avut un nivel ridicat de realizare personal\u0103 redus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen general, izbucnirea unei boli emergente contribuie la o atmosfer\u0103 general\u0103 de team\u0103 care trebuie studiat\u0103 din punct de vedere psihologic printr-o activitate de cercetare cuprinz\u0103toare pentru a \u00een\u021belege posibilele sale efecte negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mentale \u0219i productivit\u0103\u021bii indivizilor, pentru a atenua astfel de efecte asupra asisten\u021bilor medicali, \u00een special \u00een cazul acelora din prima linie de combatere a bolii.<\/p>\n\n\n\n

Teama de infectare a propriei persoane \u0219i a familiei a f\u0103cut ca persoanele din prima linie s\u0103 fie mai sensibile la anxietate \u0219i stres \u00een timpul pandemiei. Cre\u0219terea volumului de munc\u0103 fizic\u0103 pentru \u00eengrijirea unui num\u0103r tot mai mare de pacien\u021bi, foarte mul\u021bi \u00een stare grav\u0103, a dus la epuizare sever\u0103, manifestat\u0103 \u00een mai multe forme – epuizare emo\u021bional\u0103, depersonalizare \u0219i perceperea unui nivel redus de realiz\u0103ri personale.  Rezultate similare au fost \u00eenregistrate \u00eentr-un studiu realizat \u00een r\u00e2ndul asistentelor medicale mexicane, unde burnout-ul a fost ridicat \u00een dimensiunile epuiz\u0103rii emo\u021bionale \u0219i depersonaliz\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, un studiu efectuat \u00een Wuhan la \u00eenceputul izbucnirii epidemiei COVID-19 a relevat un nivel mai ridicat de epuizare \u00een r\u00e2ndul asistentelor medicale din prima linie, cu 41,5, 27,6 \u0219i 38,3 % de epuizare \u00een ceea ce prive\u0219te epuizarea emo\u021bional\u0103, depersonalizarea \u0219i realizarea personal\u0103, ceea ce indic\u0103 o prevalen\u021b\u0103 ridicat\u0103 a epuiz\u0103rii \u00een r\u00e2ndul participan\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Din fericire, este posibil s\u0103 prevenim epuizarea asisten\u021bilor medicali \u00eenainte de a se produce \u0219i s\u0103 o trat\u0103m imediat c\u00e2nd se produce. Pentru institu\u021biile medicale, prevenirea epuiz\u0103rii personalului este esen\u021bial\u0103, protejeaz\u0103 angaja\u021bii, pacien\u021bii \u0219i, deci, asigur\u0103 cele mai bune rezultate pentru procesele de \u00eengrijire. Managerii unit\u0103\u021bilor medicale \u0219i liderii echipelor de \u00eengrijire pot contribui la reducerea nivelului de stres cronic perceput de asisten\u021bii medicali la locul de munc\u0103. Asisten\u021bii medicali \u00een\u0219i\u0219i pot lua m\u0103suri preventive \u0219i terapeutice pentru a reduce acest stres \u0219i a evita burnout-ul.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, odat\u0103 ce situa\u021bia pandemic\u0103 se stabilizeaz\u0103, institu\u021biile pot introduce o politic\u0103 de resurse umane care implic\u0103 zile de concediu obligatorii, cu o verificare trimestrial\u0103 pentru a se asigura c\u0103 personalul \u00ee\u0219i ia timpul de care are nevoie. Acest lucru ajut\u0103 la cre\u0219terea satisfac\u021biei la locul de munc\u0103, prevenirea epuiz\u0103rii \u0219i, astfel, a burnout-ului.<\/p>\n\n\n\n

Grupurile de sprijin constituite la locul de munc\u0103 pot oferi o cale de eliberare a frustr\u0103rilor, un forum \u00een care pot discuta liber despre conflictele \u0219i provoc\u0103rile profesionale, astfel \u00eenc\u00e2t, atunci c\u00e2nd merg acas\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul zilei de munc\u0103 sau \u00een vacan\u021b\u0103, s\u0103 se poat\u0103 relaxa cu adev\u0103rat. Atunci c\u00e2nd angajatul respectiv \u0219i colegii se simt asculta\u021bi, acest lucru poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, de asemenea, munca \u00een echip\u0103 \u0219i colaborarea.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre cele mai bune modalit\u0103\u021bi de a gestiona factorii de stres de la locul de munc\u0103 este s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 noi abilit\u0103\u021bi de adaptare. Metode precum tehnicile de respira\u021bie, exerci\u021biile fizice de refacere, scrierea unui jurnal \u0219i urmarea unei rutine de relaxare dup\u0103 munc\u0103 pot face o mare diferen\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea sa fizic\u0103 \u0219i mental\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Munc\u0103 neterminat\u0103. Cineva care nu ne \u00een\u021belege. Senza\u021bia de oboseal\u0103, dar f\u0103r\u0103 a putea dormi suficient \u0219i odihnitor.<\/em><\/strong> Creierul se asigur\u0103 c\u0103 acord\u0103m o aten\u021bie special\u0103 unor asemenea probleme, pentru a se asigura c\u0103 suntem preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m situa\u021biile care ne pot pune via\u021ba \u00een pericol. Situa\u021biile pozitive, pe de alt\u0103 parte, nu sunt percepute ca o amenin\u021bare, a\u0219a c\u0103 instinctele noastre ne permit s\u0103 r\u0103m\u00e2nem relaxa\u021bi \u0219i deschi\u0219i. Dar acest lucru poate face, de asemenea, s\u0103 par\u0103 c\u0103 aceste situa\u021bii pozitive nu sunt la fel de importante \u0219i nu insist\u0103m asupra lor \u00een acela\u0219i mod \u00een care ne fr\u0103m\u00e2nt\u0103m asupra experien\u021belor negative.<\/p>\n\n\n\n

Cheia este s\u0103 devenim mai con\u0219tien\u021bi de aceste procese de g\u00e2ndire; \u00een acest fel, putem prelua mai mult controlul asupra g\u00e2ndurilor noastre. De fapt, ne putem antrena procesele mentale astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem dep\u0103\u0219i prejudecata negativ\u0103 \u0219i s\u0103 devenim o persoan\u0103 mai fericit\u0103 \u0219i mai rezilient\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ne putem reconfigura tiparele de g\u00e2ndire bazate pe prejudec\u0103\u021bi negative \u0219i putem dep\u0103\u0219i obiceiuri care nu ne avantajeaz\u0103. Setul de instrumente necesare pentru acest proces const\u0103 din dou\u0103 elemente principale: con\u0219tiin\u021ba \u0219i aten\u021bia, pe care le putem urm\u0103ri prin pa\u0219ii de mai jos:<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pasul 1: Con\u0219tientizarea <\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Primul pas \u00een dezvoltarea unor obiceiuri mentale benefice este con\u0219tientizarea g\u00e2ndurilor pe care le avem deja. Con\u0219tientizarea stimulat\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 devenim con\u0219tien\u021bi de g\u00e2ndurile noastre \u00een mijlocul evenimentelor zilei. Putem s\u0103 ne stabilim un declan\u0219ator, care ne va reaminti s\u0103 ne verific\u0103m procesul de g\u00e2ndire. <\/p>\n\n\n\n

Acest declan\u0219ator poate fi con\u0219tientizarea respira\u021biei sau intrarea \u00eentr-o stare emo\u021bional\u0103 intens\u0103 sau un declan\u0219ator exterior, de exemplu, sirenele ambulan\u021bei, dac\u0103 lucr\u0103m \u00een unitatea de urgen\u021b\u0103. Ori de c\u00e2te ori apare declan\u0219atorul, putem s\u0103 ne acord\u0103m un moment pentru a observa pe ce c\u0103i mentale ne afl\u0103m. De exemplu, cum reac\u021bion\u0103m, rememor\u0103m o experien\u021b\u0103 negativ\u0103 sau ne facem griji cu privire la viitor?<\/p>\n\n\n\n

Pasul 2: Stabilirea unei rela\u021bii s\u0103n\u0103toase cu g\u00e2ndurile noastre<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

G\u00e2ndurile nu sunt realitatea – totu\u0219i, ele pot avea un impact foarte real, \u00een func\u021bie de modul \u00een care le percepem. Atunci c\u00e2nd observ\u0103m c\u0103 \u00een mintea noastr\u0103 apare un anumit g\u00e2nd, cum ar fi: sunt cople\u0219it, nu pot face fa\u021b\u0103, ne putem pune acest tip de \u00eentreb\u0103ri: Cred c\u0103 acest g\u00e2nd este realitate sau recunosc c\u0103 este doar o construc\u021bie mental\u0103? Am putea \u00eentreba pur \u0219i simplu: „Dar este adev\u0103rat?”.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai \u00een\u021beleapt\u0103 rela\u021bie pe care o putem avea cu g\u00e2ndurile noastre este una plin\u0103 de acceptare, dar cu o distan\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 primim cu bucurie orice g\u00e2nd care vine \u0219i nu \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne prefacem c\u0103 nu exist\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp nu ne identific\u0103m cu ele.<\/p>\n\n\n\n

Pasul 3: Acceptarea \u0219i alegerea<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Con\u0219tientizarea obiceiurilor mentale ne permite s\u0103 decidem dac\u0103 ne „ag\u0103\u021b\u0103m” de ele sau nu. Con\u0219tiin\u021ba ne permite s\u0103 trecem dincolo de convingerea c\u0103 g\u00e2ndurile noastre sunt „adev\u0103rate” \u0219i s\u0103 le vedem a\u0219a cum sunt ele de fapt: interpret\u0103ri mentale provenite din mintea incon\u0219tient\u0103 \u2013 \u0219i s\u0103 le accept\u0103m ca atare.<\/p>\n\n\n\n

Putem cultiva unele dintre aceste interpret\u0103ri \u00een detrimentul altora – f\u0103r\u0103 a respinge niciuna dintre ele.<\/p>\n\n\n\n

Avem libertatea de a alege. Noi alegem cum ne interpret\u0103m experien\u021ba de via\u021b\u0103 \u0219i pe care dintre aceste interpret\u0103ri le favoriz\u0103m \u0219i le cultiv\u0103m. Cu c\u00e2t ne vedem mai clar g\u00e2ndurile, cu at\u00e2t ne d\u0103m seama c\u0103 alegerea unora dintre ele \u00een detrimentul altora, cum ar fi alegerea bun\u0103voin\u021bei \u0219i a accept\u0103rii \u00een locul judec\u0103\u021bii \u0219i a regretului, ne va aduce beneficii semnificative pentru starea de bine \u0219i, ca urmarea, pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 mental\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.usa.edu\/blog\/nurse-burnout\/<\/a><\/li>
  2. https:\/\/betterhumans.pub\/want-to-be-happier-how-to-take-charge-of-your-thoughts-e74ad496aced<\/a><\/li>
  3. Burnout and Resilience among Frontline Nurses during COVID-19 Pandemic: A Cross-sectional Study in the Emergency Department of a Tertiary Care Center, North India (nih.gov)<\/a> – Burnout and Resilience among Frontline Nurses during COVID-19 Pandemic: A Cross-sectional Study in the Emergency Department of a Tertiary Care Center, North India<\/li>
  4. Sinu Jose<\/a>,1<\/sup>\u00a0Manju Dhandapani<\/a>,2<\/sup>\u00a0and\u00a0Maneesha C Cyriac<\/a>3<\/sup><\/li>
  5. Author information<\/a>\u00a0Copyright and License information<\/a>\u00a0Disclaimer<\/a><\/li>
  6. World Health Organization, \u201cBurn-out an \u2018\u201doccupational phenomenon\u2019\u201d: International Classification of Diseases,\u201d May 2019:\u00a0https:\/\/www.who.int\/mental_health\/evidence\/burn-out\/en\/<\/a><\/li>
  7. https:\/\/www.kronos.com\/resource\/download\/24266<\/a><\/li>
  8. Job Burnout: What it is and Three Things Organizations Can do Differently to Prevent It<\/em>, by NeuroLeadership Institute<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Asisten\u021bii medicali cu roluri clinice lucreaz\u0103 \u00eentr-un mediu foarte stresant prin natura sa, lu\u00e2nd decizii care au impact asupra vie\u021bii pacien\u021bilor, a\u0219a c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 sporit\u0103 pentru a evita starea mental\u0103 \u0219i fizic\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de „burnout”. Aceasta este o stare de epuizare mental\u0103, fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 cauzat\u0103 de factori de stres […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7254,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7267"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7267"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7267\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7268,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7267\/revisions\/7268"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7254"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7267"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7267"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7267"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}