![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/10\/masuri.jpg\")
<\/a>Cercet\u0103torii au colaborat cu IPA \u0219i cu institu\u021bii locale, printre care Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i Protec\u021biei Familiei din Bangladesh, Consiliul de Cercetare Medical\u0103 din Bangladesh, Green Voice \u0219i Universitatea North South, pentru a g\u0103si \u0219i a evalua modalit\u0103\u021bi de cre\u0219tere a num\u0103rului de purt\u0103tori de m\u0103\u0219ti, cu scopul de a oferi comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale dovezi solide pentru a informa deciziile de s\u0103n\u0103tate public\u0103. Mushfiq Mobarak, un economist de la Yale originar din Bangladesh \u0219i autor principal al studiului, \u0219i-a dat seama \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul crizei c\u0103, fiind una dintre cele mai dens populate \u021b\u0103ri din lume \u0219i av\u00e2nd un sistem de s\u0103n\u0103tate relativ slab, Bangladesh era foarte vulnerabil la COVID-19.<\/p>\n\n\n\n
Documentul cercet\u0103rii raporteaz\u0103 c\u0103 purtarea m\u0103\u0219tilor de c\u0103tre mai multe persoane – ca urmare a unei campanii de distribu\u021bie \u0219i promovare a m\u0103\u0219tilor la nivelul comunit\u0103\u021bii – a dus la o reducere semnificativ\u0103 a num\u0103rului de persoane cu COVID-19, identificate pe baza raport\u0103rii simptomelor \u0219i a testelor de anticorpi SARS-CoV-2. Dou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 din fiecare 100 de persoane au \u00eenceput s\u0103 poarte m\u0103\u0219ti datorit\u0103 interven\u021biei. M\u0103\u0219tile chirurgicale au fost deosebit de eficace \u00een reducerea COVID-19, prevenind 1 din 3 infec\u021bii simptomatice \u00een r\u00e2ndul membrilor comunit\u0103\u021bii cu v\u00e2rsta de 60 de ani \u0219i peste.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii subliniaz\u0103 c\u0103 rezultatele privind m\u0103\u0219tile chirurgicale sunt deosebit de relevante pentru politicile actuale de s\u0103n\u0103tate public\u0103. „Rezultatele noastre sunt \u00een concordan\u021b\u0103 cu cercet\u0103rile de laborator care sugereaz\u0103 c\u0103 m\u0103\u0219tile chirurgicale sunt eficiente \u00een reducerea COVID-19″, <\/em>a declarat co-autorul Laura Kwong, profesor asistent de \u0219tiin\u021be ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mediului la \u0218coala de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 din cadrul UC Berkeley. „Aceste rezultate sugereaz\u0103 c\u0103 am putea preveni decesele \u0219i bolile inutile, dac\u0103 am face ca oamenii s\u0103 poarte m\u0103\u0219ti performante, cum ar fi m\u0103\u0219tile chirurgicale, \u00een \u0219coli, locuri de munc\u0103, centre comerciale, l\u0103ca\u0219uri de cult \u0219i alte spa\u021bii interioare<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n Studiul randomizat controlat a fost efectuat \u00een r\u00e2ndul a 341.830 de adul\u021bi din 600 de sate din zonele rurale \u0219i peri urbane din Bangladesh, \u00eentre noiembrie 2020 \u0219i aprilie 2021. Trei sute de sate au participat la campania de promovare a m\u0103\u0219tilor, iar celelalte trei sute au constituit grupul de control, f\u0103r\u0103 nicio interven\u021bie \u00een timpul studiului. Pentru a m\u0103sura impactul asupra r\u0103sp\u00e2ndirii COVID-19, adul\u021bii din comunit\u0103\u021bile studiate au fost mai \u00eent\u00e2i chestiona\u021bi pentru a determina dac\u0103 au avut simptome de COVID-19. Apoi a fost recoltat s\u00e2nge de la persoanele care au consim\u021bit \u0219i au prezentat simptome, \u00een total 10.952 de persoane, \u0219i a fost analizat pentru anticorpi SARS-CoV-2. Echipa de cercetare a planificat apoi un studiu de monitorizare pentru a evalua impactul purt\u0103rii m\u0103\u0219tii asupra infec\u021biilor asimptomatice \u0219i simptomatice.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103ri observa\u021bionale anterioare acestui studiu din Bangladesh au comparat ratele de infectare COVID-19 \u00een r\u00e2ndul persoanelor care poart\u0103 m\u0103\u0219ti cu cele din r\u00e2ndul persoanelor care nu poart\u0103 m\u0103\u0219ti. Riscul acestor compara\u021bii const\u0103 \u00een faptul c\u0103 persoanele care aleg s\u0103 poarte m\u0103\u0219ti pot adopta \u0219i alte comportamente care le reduc riscul. Acest studiu din Bangladesh a fost conceput pentru a dep\u0103\u0219i aceast\u0103 limitare. Comunit\u0103\u021bi \u00eentregi au fost repartizate \u00een mod aleatoriu pentru a participa la promovarea m\u0103\u0219tilor sau pentru a servi drept grup de control.<\/p>\n\n\n\n Pentru a cre\u0219te gradul de purtare a m\u0103\u0219tii \u00een grupul \u021bint\u0103 (non-control), echipa de cercetare a avut o varietate de abord\u0103ri. „Am vrut s\u0103 cre\u0103m un mediu \u00een care purtarea unei m\u0103\u0219ti este un comportament a\u0219teptat<\/em>„, a declarat Jason Abaluck, profesor de economie la Yale. „Strategiile noastre au fost concepute pentru a crea o norm\u0103 social\u0103: oamenii au m\u0103\u0219ti, \u0219tiu de ce trebuie s\u0103 le poarte \u0219i, de asemenea, \u0219tiu c\u0103, dac\u0103 nu o fac, cineva le-ar putea cere politicos s\u0103 poarte una<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au conceput \u0219i folosit un set de baz\u0103 compus din patru strategii, denumit acum modelul NORM. Acesta s-a dovedit eficace, tripl\u00e2nd purtarea m\u0103\u0219tilor de la 13 la sut\u0103 \u00een grupul de control la 42 la sut\u0103 \u00een grupul de tratament\/\u021bint\u0103. Acest „model N-O-R-M” – care \u00eenseamn\u0103 „Distribuirea de m\u0103\u0219ti f\u0103r\u0103 niciun cost pentru primitor, oferirea de informa\u021bii, promovarea purt\u0103rii m\u0103\u0219tilor \u0219i puterea exemplului din partea liderilor locali<\/em>” – este acum luat \u00een calcul pentru reaplicarea la peste 100 de milioane de persoane din mai multe \u021b\u0103ri, av\u00e2nd \u00een vedere impactul ob\u021binut \u00een studiul din Bangladesh.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 cercetare recent\u0103 cu rezultate foarte \u00eencurajatoare pentru politicile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 s-a axat, de asemenea, pe modul de motivare sustenabil\u0103 a oamenilor pentru a respecta m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 anti-covid 19<\/strong>. Ca urmare a acestui studiu, cercet\u0103torii de la Universitatea Princeton au dezvoltat o nou\u0103 abordare care \u00eei ajut\u0103 pe oameni s\u0103 respecte mai consecvent m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 \u00eempotriva r\u0103sp\u00e2ndirii SARS-CoV-2, precum vaccinarea, distan\u021barea fizic\u0103 \u0219i\/sau purtarea unei m\u0103\u0219ti \u00een public. Strategia lor vizeaz\u0103 \u00een mod specific persoanele care cred deja c\u0103 aceste m\u0103suri de precau\u021bie pot reduce riscul de infectare, dar nu se comport\u0103 \u00eentotdeauna \u00eentr-un mod care reflect\u0103 aceste convingeri<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Astfel, studiul „Understanding Coronavirus in America” a raportat \u00een ianuarie c\u0103 \u00eentre 80% \u0219i 90% dintre adul\u021bii din Statele Unite cred \u00een mod constant c\u0103 purtarea unei m\u0103\u0219ti este o modalitate eficient\u0103 de a preveni r\u0103sp\u00e2ndirea SARS-CoV-2. Sondajul, administrat pe internet, a fost conceput de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Centrul de Cercetare Economic\u0103 \u0219i Social\u0103 din cadrul Colegiului de Litere, Arte \u0219i \u0218tiin\u021be Dornsife al Universit\u0103\u021bii din California de Sud, \u0219i a fost realizat cu aproximativ 9.500 de persoane cu v\u00e2rsta de 18 ani \u0219i peste.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, doar aproximativ jum\u0103tate dintre participan\u021bii la sondaj au purtat o masc\u0103 \u00eentotdeauna sau \u00een cea mai mare parte a timpului atunci c\u00e2nd au intrat \u00een contact apropiat – la 1,80 m sau mai aproape – cu persoane din afara gospod\u0103riei lor. \u00centr-un studiu care apare \u00een revista Basic and Applied Social Psychology, cercet\u0103torii de la Princeton \u0219i-au propus s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 ar putea folosi o abordare specific\u0103 pentru a cre\u0219te gradul de respectare a m\u0103surilor de siguran\u021b\u0103 concepute pentru a reduce probabilitatea de a contracta SARS-CoV-2.<\/p>\n\n\n\n Inventat\u0103 de Leon Festinger \u00een 1957, teoria disonan\u021bei cognitive se refer\u0103 la disconfortul resim\u021bit de indivizii care au dou\u0103 convingeri care se contrazic sau care au convingeri \u0219i comportamente care se contrazic. De exemplu, un fum\u0103tor care \u0219tie foarte bine c\u0103 fumatul cauzeaz\u0103 cancer pulmonar \u0219i totu\u0219i continu\u0103 s\u0103 fumeze.<\/p>\n\n\n\n Pearce \u0219i cel\u0103lalt coautor al studiului, Joel Cooper, profesor de psihologie la Princeton, scriu \u00een cercetarea lor c\u0103 acest concept poate fi folosit pentru a schimba comportamentul uman. De exemplu, \u00eentr-un studiu din 1994, cercet\u0103torii le-au cerut participan\u021bilor s\u0103 pledeze public pentru importan\u021ba practic\u0103rii sexului protejat \u0219i apoi le-au cerut s\u0103-\u0219i reaminteasc\u0103 momentele \u00een care nu au reu\u0219it s\u0103 foloseasc\u0103 prezervative \u00een trecut. Dup\u0103 ce aceast\u0103 parte a experimentului a fost finalizat\u0103, acei participan\u021bi au cump\u0103rat mai multe prezervative dec\u00e2t participan\u021bii din grupul de control.<\/p>\n\n\n\n Folosind un instrument de recrutare online a participan\u021bilor numit Prolific, Pearce a selectat 101 participan\u021bi. Ace\u0219tia proveneau din 18 \u021b\u0103ri, printre care Statele Unite, Regatul Unit, Polonia \u0219i Portugalia, \u0219i aveau v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 67 de ani. \u00cenainte de a fi selecta\u021bi, to\u021bi participan\u021bii au r\u0103spuns la un chestionar de preselec\u021bie, care \u00eei \u00eentreba despre atitudinea lor fa\u021b\u0103 de m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 concepute pentru a se proteja \u00eempotriva infec\u021biilor cu SARS-CoV-2. Cercet\u0103torii au eliminat mai mul\u021bi participan\u021bi prospectivi pentru c\u0103 au r\u0103spuns c\u0103 nu cred c\u0103 era important s\u0103 respecte m\u0103surile de siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Participan\u021bii au fost apoi \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een patru categorii. O cohort\u0103, pe care cercet\u0103torii au numit-o grupul de sus\u021binere, a fost rugat\u0103 s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un videoclip creat de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) despre purtarea \u00een siguran\u021b\u0103 a unei m\u0103\u0219ti din \u021bes\u0103tur\u0103. Autorii studiului le-au cerut apoi s\u0103 scrie propozi\u021bii care s\u0103 pledeze pentru respectarea precau\u021biilor concepute pentru a preveni infec\u021biile cu SARS-CoV-2. Un alt grup, denumit grupul de aten\u021bie, a vizionat videoclipul \u0219i apoi au fost ruga\u021bi s\u0103 scrie propozi\u021bii despre un moment \u00een care nu au respectat m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 concepute pentru a preveni COVID-19. Un al treilea, etichetat ca fiind grupul de disonan\u021b\u0103, a vizionat videoclipul, a scris declara\u021bii \u00een care pledau pentru ca al\u021bii s\u0103 urmeze m\u0103surile de siguran\u021b\u0103, apoi a trebuit s\u0103 scrie despre un moment \u00een care nu au urmat m\u0103surile de siguran\u021b\u0103. Ultima cohort\u0103, grupul de control, doar a vizionat videoclipul.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au evaluat apoi participan\u021bii din toate cele patru grupuri \u00een ceea ce prive\u0219te atitudinile \u0219i inten\u021biile lor cu privire la m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 COVID-19 \u0219i disponibilitatea de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i resursele COVID-19 cu al\u021bii. La aproximativ o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 ce au finalizat aceste sarcini, participan\u021bii \u0219i-au analizat comportamentul recent \u00een ceea ce prive\u0219te m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 pe care le-au luat pentru a preveni infec\u021biile cu SARS-CoV-2.<\/p>\n\n\n\n Membrii cohortei de disonan\u021b\u0103 au fost mult mai predispu\u0219i s\u0103 respecte m\u0103surile de siguran\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 se prezinte la program\u0103rile pentru vaccinare dec\u00e2t participan\u021bii din celelalte grupuri. Profesoara Stephanie Preston, cercet\u0103tor \u00een neuro\u0219tiin\u021be comportamentale la Departamentul de psihologie al Universit\u0103\u021bii Michigan din Ann Arbor, SUA, care nu a fost implicat\u0103 \u00een acest studiu, a declarat pentru Medical News Today<\/em> c\u0103 este de acord c\u0103 teoria disonan\u021bei cognitive poate fi un instrument util pentru modelarea comportamentelor legate de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n „A\u0219adar, scrierea acestor lucruri ajut\u0103 la cimentarea \u00een mintea lor a faptului c\u0103 [\u0219i-au] luat un angajament. \u0218i c\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti la momentele \u00een care nu ai purtat masca, de exemplu, atunci te po\u021bi angaja [\u00eentr-un fel de] proces de planificare viitoare \u00een care \u00ee\u021bi imaginezi „OK, ce voi face data viitoare?”. \u0218i s-ar putea s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti din nou la asta, s-ar putea s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti de asta […] data viitoare c\u00e2nd te afli \u00een situa\u021bia respectiv\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t este mai u\u0219or s\u0103 adop\u021bi acel comportament<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n \u00cen lucrarea lor, Pearce \u0219i Cooper fac \u0219i c\u00e2teva recomand\u0103ri pentru factorii de decizie implica\u021bi \u00een campaniile de prevenire a r\u0103sp\u00e2ndirii COVID 19 \u2013 ei sugereaz\u0103, de exemplu, c\u0103 s-ar putea organiza concursuri \u00een care concuren\u021bii s\u0103 aduc\u0103 argumente despre motivul pentru care toat\u0103 lumea ar trebui s\u0103 se vaccineze \u00eempotriva SARS-CoV-2 sau s\u0103 urmeze m\u0103surile de siguran\u021b\u0103. Concursurile ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u0219i o a doua etap\u0103 crucial\u0103: cei care se \u00eenscriu \u00een concurs ar fi ruga\u021bi s\u0103 vorbeasc\u0103 despre un moment \u00een care nu au respectat m\u0103surile de precau\u021bie menite s\u0103 previn\u0103 infec\u021biile SARS-CoV-2.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cazul \u00een care abordarea general\u0103 recomandat\u0103 de acest studiu va fi implementat\u0103 la scar\u0103 larg\u0103, cercet\u0103torii de la Princeton doresc s\u0103 evalueze \u00een mod critic impactul acesteia, ei subliniind c\u0103, chiar dac\u0103 va determina un procent mic de persoane s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe comportamentul, ar putea salva vie\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Pandemia COVID 19 a demonstrat \u00een mod dramatic c\u00e2t de importante sunt aceste m\u0103suri de siguran\u021b\u0103, inclusiv bunele practici de igien\u0103 a m\u00e2inilor<\/strong>, pentru reducerea riscului de transmitere, atunci c\u00e2nd sunt utilizate ca parte a unui pachet cuprinz\u0103tor de m\u0103suri preventive.<\/p>\n\n\n\n Igiena m\u00e2inilor este o provocare serioas\u0103 \u00een orice moment \u0219i cu at\u00e2t mai mult \u00een timpul pandemiei COVID-19.<\/p>\n\n\n\n O bun\u0103 igien\u0103 a m\u00e2inilor este promovat\u0103 \u00een mod special \u00een fiecare an la 15 octombrie, \u00een cadrul Zilei mondiale a sp\u0103latului pe m\u00e2ini<\/em>, instituit\u0103 de Parteneriatul mondial pentru sp\u0103larea pe m\u00e2ini<\/em> \u00een 2008.<\/p>\n\n\n\n Igiena m\u00e2inilor este vital\u0103 pentru prevenirea oric\u0103ror infec\u021bii dob\u00e2ndite \u00een cadrul asisten\u021bei medicale, a r\u0103sp\u00e2ndirii rezisten\u021bei anti-microbiene \u0219i a altor amenin\u021b\u0103ri la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. <\/p>\n\n\n\n Infec\u021biile dob\u00e2ndite \u00een timpul acord\u0103rii asisten\u021bei medicale reprezint\u0103 o problem\u0103 major\u0103 de s\u0103n\u0103tate la nivel mondial, iar pacien\u021bii din \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii sunt de dou\u0103 ori mai susceptibili de a se confrunta cu acestea dec\u00e2t pacien\u021bii din \u021b\u0103rile cu venituri ridicate (15% \u0219i, respectiv, 7% dintre pacien\u021bi). De asemenea, riscul \u00een unit\u0103\u021bile de terapie intensiv\u0103, \u00een special \u00een r\u00e2ndul nou-n\u0103scu\u021bilor, este de 2 p\u00e2n\u0103 la 20 de ori mai mare.<\/p>\n\n\n\n Unul dintre motive este faptul c\u0103, \u00een unele \u021b\u0103ri cu venituri mici, doar 1 din 10 lucr\u0103tori din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii practic\u0103 o igien\u0103 adecvat\u0103 a m\u00e2inilor \u00een timp ce \u00eengrijesc pacien\u021bi \u00een sec\u021biile de terapie intensiv\u0103 – deseori pentru c\u0103 pur \u0219i simplu nu dispun de facilit\u0103\u021bile necesare pentru a face acest lucru.<\/p>\n\n\n\n Raportul Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii pentru 2020 relev\u0103 faptul c\u0103, la nivel global, 1 din 4 unit\u0103\u021bi de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 nu dispune de servicii de ap\u0103 de baz\u0103 \u0219i 1 din 3 nu dispune de consumabile pentru igiena m\u00e2inilor la locul de \u00eengrijire.<\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 respectarea de c\u0103tre lucr\u0103torii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a practicilor de igien\u0103 a m\u00e2inilor este unul dintre principalii indicatori de performan\u021b\u0103 pentru siguran\u021ba pacien\u021bilor \u0219i calitatea serviciilor de s\u0103n\u0103tate la nivel mondial, OMS \u0219i Parteneriatul mondial pentru sp\u0103larea pe m\u00e2ini \u0219i partenerii acestora de la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional promoveaz\u0103 necesitatea \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii igienei m\u00e2inilor \u00een unit\u0103\u021bile de asisten\u021b\u0103 medical\u0103.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n Potrivit unui nou studiu condus de cercet\u0103tori de la Universitatea Yale, \u0218coala de Medicin\u0103 Stanford, Universitatea din California, Berkeley \u0219i Innovations for Poverty Action (IPA), purtarea m\u0103\u0219tilor, \u00een special a celor chirurgicale, de c\u0103tre un num\u0103r mai mare de persoane este eficace \u00een prevenirea r\u0103sp\u00e2ndirii COVID-19. Evaluarea randomizat\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een Bangladesh este cel mai mare […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7245,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7278"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7278"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7278\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7279,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7278\/revisions\/7279"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n