![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/covid19.png\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\nStudiul ofer\u0103 dovezi cu privire la o morbiditate neurologic\u0103 \u0219i psihiatric\u0103 substan\u021bial\u0103 \u00een cele 6 luni dup\u0103 infectarea cu COVID-19.<\/p>\n\n\n\n
Practic, dintre cei 236 379 de pacien\u021bi diagnostica\u021bi cu COVID-19, inciden\u021ba estimat\u0103 a unui diagnostic neurologic sau psihiatric \u00een urm\u0103toarele 6 luni a fost de 33,62%, iar 12,84% au fost persoane care au primit pentru prima dat\u0103 un astfel de diagnostic.<\/p>\n\n\n\n
Pentru pacien\u021bii care au fost interna\u021bi \u00eentr-un unitate de terapie intensiv\u0103, inciden\u021ba estimat\u0103 a unui diagnostic a fost de 46,42%, iar 25,79% au fost persoane care au primit un astfel de diagnostic pentru prima dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te diagnosticele individuale, printre altele, acestea au cuprins hemoragia intracranian\u0103 (0,56%), accidentul vascular cerebral ischemic (2,10%), parkinsonism-ul (0,11%), demen\u021ba (0,67%), tulburarea de anxietate (17,39%) \u0219i tulburarea psihotic\u0103 (1.40%).<\/p>\n\n\n\n
\u00cen grupul cu internare \u00een ATI, inciden\u021bele estimate au fost de 2,66% pentru hemoragia intracranian\u0103, 6,92% pentru accidentul vascular cerebral ischemic, 0,26% pentru parkinsonism, 1,74% pentru demen\u021b\u0103, 19,15% pentru tulburarea de anxietate \u0219i 2,77% pentru tulburarea psihotic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Riscurile au fost cele mai mari la pacien\u021bii care au avut COVID-19 sever, dar f\u0103r\u0103 a se limita doar la ei.<\/p>\n\n\n\n
Analiza de profunzime a fenomenului prin discu\u021bii cu cercet\u0103tori \u0219i un medic direct afectat de efectele pe termen lung ale bolii<\/h2>\n\n\n\n
Pentru a \u00een\u021belege mai \u00een profunzime de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru \u0219i cine este cel mai expus riscului, Medical News Today<\/strong> a realizat o serie de interviuri cu doi cercet\u0103tori, dar \u0219i cu un medic de familie care a tr\u0103it experien\u021ba neuro-COVID. Ele pot constitui elemente utile pentru persoanele aflate \u00een situa\u021bii similare \u0219i nu numai.<\/p>\n\n\n\n Nu a mai profesat timp de 18 luni dup\u0103 ce a contractat COVID-19 de la un pacient care s-a \u00eentors din Wuhan, China, cu febr\u0103 \u0219i tuse persistent\u0103. Este povestea doctorului Kerry Smith, medic de familie din Regatul Unit, care vorbe\u0219te despre simptomele ei post-COVID. \u201eM\u0103 uitam la ni\u0219te obiecte ascu\u021bite \u0219i portocalii care, desigur, sunt morcovii, \u0219i nu-mi aminteam cum se numesc. Pur \u0219i simplu m\u0103 chinuiam s\u0103 caut numele lucrurilor pentru c\u0103 nu mi le mai aminteam<\/em>……Lucrul care m\u0103 \u00eempiedic\u0103 cu adev\u0103rat s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la munca de medic de familie este tocmai aceast\u0103 cea\u021b\u0103 a creierului, problemele mele cognitive. Am probleme de concentrare, de a \u021bine pasul cu conversa\u021biile, de a rezolva diverse probleme legate de munca mea, cum f\u0103ceam \u00eenainte. \u00cemi pierd cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219irul g\u00e2ndurilor. \u0218i am dificult\u0103\u021bi cu memoria<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Dr. Smith are COVID de lung\u0103 durat\u0103, pe care Centrul pentru Controlul \u0219i Prevenirea Bolilor (CDC) \u00eel define\u0219te drept \u201eprobleme de s\u0103n\u0103tate noi, care revin sau care sunt \u00een derulare<\/em>\u201d \u0219i care apar la 4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau mai mult dup\u0103 contractarea SARS-CoV-2, virusul care provoac\u0103 COVID-19.<\/p>\n\n\n\n Pe m\u0103sur\u0103 ce pandemia COVID-19 progreseaz\u0103, este din ce \u00een ce mai cunoscut faptul c\u0103 aproximativ 1 din 3 persoane care au fost testate pozitiv pentru COVID-19 \u0219i care, de obicei, nu au fost internate la spital pentru tratament nu \u00ee\u0219i revin complet dup\u0103 3 luni.<\/p>\n\n\n\n Un studiu interna\u021bional asupra persoanelor cu COVID de lung\u0103 durat\u0103 a documentat 203 simptome diferite \u00een 10 sisteme ale corpului. Peste 88% dintre cele 3.762 de persoane implicate \u00een studiu care au completat sondajul online au raportat probleme de memorie \u0219i disfunc\u021bii cognitive. Ele s-au demonstrat a fi cele mai persistente simptome raportate de acest grup, indiferent de grupa de v\u00e2rst\u0103. Dou\u0103 treimi (65%) au raportat c\u0103 au avut simptome timp de 6 luni. Disfunc\u021bia cognitiv\u0103 a fost unul dintre primele trei simptome cele mai debilitante, al\u0103turi de oboseal\u0103 \u0219i dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie. Cea\u021ba cerebral\u0103 este cel mai frecvent simptom descris de persoanele cu disfunc\u021bie cognitiv\u0103 \u00een urma bolii COVID-19.<\/p>\n\n\n\n Din discu\u021bia cu Prof. Gabriel de Erausquin (UTHSCSA School of Medicine) \u0219i Dr. Lavanya Visvabharathy (Northwestern University) afl\u0103m ce ne spun cele mai recente cercet\u0103ri despre ipotezele din spatele disfunc\u021biilor cognitive pe termen lung cauzate de Covid 19.<\/p>\n\n\n\n COVID-ul lung, sindromul post-COVID sau sechelele post-acute ale infec\u021biei cu COVID-19 descriu simptomele fizice, cognitive sau ambele \u00een curs de desf\u0103\u0219urare la cel pu\u021bin 6-12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce o persoan\u0103 a avut un test pozitiv pentru COVID-19 sau simptome de COVID acut.<\/p>\n\n\n\n Unii cercet\u0103tori \u0219i clinicieni folosesc termenul neuro-COVID pentru a descrie manifest\u0103rile acute ale COVID-19 \u00een creier, inclusiv durerile de cap frecvente \u0219i pierderea mirosului, sau probleme mai rare, cum ar fi accidentul vascular cerebral, encefalopatia \u0219i sindromul Guillain-Barr\u00e9. Neuro-COVID-ul lung (long-neuro COVID) descrie simptomele neurologice de durat\u0103 \u00een urma infec\u021biei acute cu SARS-CoV-2. Cei cu long-neuro COVID se pl\u00e2ng de obicei de cea\u021b\u0103 cerebral\u0103, manifestat\u0103 prin incapacitatea de a g\u00e2ndi la fel de clar ca de obicei.<\/p>\n\n\n\n Dr. Smith nu a reu\u0219it niciodat\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 un test oficial pentru cea\u021ba cerebral\u0103 de care a suferit. Disperat\u0103, a apelat la un nou studiu online numit Great British Wellbeing Survey, care s-a concentrat asupra modului \u00een care COVID-19 a afectat func\u021bionarea creierului. Grupul de cercetare responsabil pentru sondaj a fost cel care a proiectat anterior Great British Intelligence Test pentru a mapa punctele forte cognitive la un e\u0219antion general de oameni din Anglia. Ca r\u0103spuns la pandemie, cercet\u0103torii au ad\u0103ugat \u00eentreb\u0103ri suplimentare despre s\u0103n\u0103tate \u0219i infec\u021bia cu COVID-19. \u00cen total, 81.337 de persoane, cu v\u00e2rsta medie de 46,75 ani, au completat testele \u0219i chestionarul online. Din acestea. 12.689 (15,6%) au confirmat sau suspectat COVID-19. Echipa a descoperit c\u0103, chiar \u0219i persoanele care nu mai raportau simptome, aveau deficien\u021be cognitive semnificative fa\u021b\u0103 de grupurile de control<\/em>. Deficitul cognitiv a fost vizibil mai ales la cei cu simptome respiratorii mai grave, dar a ap\u0103rut totu\u0219i \u0219i la cei f\u0103r\u0103 simptome respiratorii \u00een timpul fazei acute a bolii. Deoarece aceast\u0103 cercetare a fost un studiu transversal, nu a putut stabili c\u0103 deficitul cognitiv a fost rezultatul contract\u0103rii COVID-19.<\/p>\n\n\n\n Spre deosebire de acesta, studiul U.K. Biobank, care cartografiaz\u0103 datele genetice \u0219i de s\u0103n\u0103tate a 500.000 de persoane de-a lungul timpului, a invitat un subgrup de oameni s\u0103 fac\u0103 o scanare RMN a creierului \u00eenainte de pandemie, \u0219i scan\u0103ri ulterioare acesteia. Rezultatele nu au fost \u00eenc\u0103 supuse evaluarii exper\u021bilor independen\u021bi, de\u0219i sunt disponibile online. P\u00e2n\u0103 \u00een mai 2021, studiul Biobank a identificat 401 de participan\u021bi care au fost testa\u021bi pozitiv pentru SARS-CoV-2 \u0219i care au avut, de asemenea, scan\u0103ri utilizabile pre \u0219i post-COVID-19. Majoritatea nu au petrecut timp \u00een spital, reprezent\u00e2nd un grup de persoane cu infec\u021bie u\u015foar\u0103 p\u00e2n\u0103 la moderat\u0103 cu COVID-19. Cercet\u0103torii au comparat ace\u0219ti indivizi cu alte 384 de persoane care nu au prezentat nicio dovad\u0103 de COVID-19 \u0219i factori de risc similari pentru infec\u021bia cu COVID-19.<\/p>\n\n\n\n Folosind analiza automat\u0103 fin\u0103 a imaginilor scanate ale creierului pentru a detecta modific\u0103ri care nu ar fi vizibile cu ochiul liber, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103, \u00een compara\u021bie cu grupurile de control, participan\u021bii care au avut COVID-19 au prezentat: 1\/ o pierdere mai mare de materie cenu\u0219ie \u00een cortexul orbitofrontal lateral; 2\/o cre\u0219tere a semnelor de deteriorare a \u021besuturilor \u00een diferite regiuni ale creierului, inclusiv \u00een centrul olfactiv al creierului (nucleul olfactiv \u0219i tuberculul); 3\/ mai multe semne de atrofie generalizat\u0103 a creierului. Persoanele care au avut COVID-19 au ar\u0103tat, de asemenea, un declin cognitiv mai mare la mai multe teste ale func\u021biei cognitive. Autorii explic\u0103 c\u0103 descoperirile lor sugereaz\u0103 cu t\u0103rie c\u0103 pierderea func\u021biei creierului este legat\u0103 de infec\u021bia cu SARS-CoV-2.<\/p>\n\n\n\n Prof. de Erausquin a descris dou\u0103 grupuri de pacien\u021bi din clinicile sale care au prezentat diferite forme de neuro-COVID. Primul grup este reprezentat de persoane mai tinere care au avut o boal\u0103 respiratorie mai sever\u0103 \u00een faza acut\u0103. \u00cen timp, ace\u0219ti pacien\u021bi au avut tendin\u021ba de a se recupera. Un al doilea grup, este cel pe care \u00eel descrie ca fiind mai \u00eengrijor\u0103tor. Ei tind s\u0103 aib\u0103 peste 60 de ani \u0219i au dezvoltat un sindrom \u201easem\u0103n\u0103tor cu demen\u021ba\u201d: \u201eEste o afectare a memoriei mult mai dens\u0103, cu o component\u0103 de disfunc\u021bie executiv\u0103 \u0219i tulbur\u0103ri de limbaj. Asta aminte\u0219te foarte mult de boala Alzheimer<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Un alt studiu prezentat la Conferin\u021ba Anual\u0103 de Altzheimer de anul acesta AAIC a legat pierderea sim\u021bului mirosului cu simptome asem\u0103n\u0103toare demen\u021bei la cei care au avut un test pozitiv pentru COVID-19. Acest lucru corespunde cu opinia profesorului de Erausquin c\u0103 la adul\u021bii cu un sindrom asem\u0103n\u0103tor demen\u021bei, \u201epierderea persistent\u0103 a sim\u021bului mirosului este un predictor mult mai bun al deterior\u0103rii cognitive dec\u00e2t severitatea bolii acute<\/em>\u201d. Deficien\u021bele au inclus memoria pe termen scurt, memoria semantic\u0103 (capacitatea de a reaminti un cuv\u00e2nt, concept, num\u0103r), e\u0219ecul func\u021biei executive \u0219i timpii de aten\u021bie redu\u0219i. Severitatea deficien\u021bei cognitive s-a corelat cu pierderea persistent\u0103 a sim\u021bului mirosului, mai degrab\u0103 dec\u00e2t cu severitatea bolii acute, a\u0219a cum s-a constatat la grupul de v\u00e2rst\u0103 mai t\u00e2n\u0103r studiat \u00een studiul Great British Intelligence, suger\u00e2nd diferite mecanisme cauzale ale v\u0103t\u0103m\u0103rii. Cercet\u0103ri ulterioare, publicate \u00een Science Translational Medicine, au descoperit c\u0103, contrar p\u0103rerii acceptate conform c\u0103reia persoanele cu pierdere continu\u0103 a mirosului nu mai au SARS-CoV-2 activ, acesta a fost de fapt prezent \u00een interiorul celulelor epiteliului olfactiv p\u00e2n\u0103 la 6 luni dup\u0103 infec\u021bia acut\u0103 ini\u021bial\u0103. Probele din nas \u0219i g\u00e2t au fost negative, dar celulele extrase din cavitatea nazal\u0103 la nivelul aparatului olfactiv au fost 100% pozitive pentru SARS-CoV-2.<\/p>\n\n\n\n Ne afl\u0103m \u00een primele etape ale \u00een\u021belegerii acestei pandemii \u0219i a poten\u021bialelor consecin\u021be pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n Constat\u0103rile care indic\u0103 afectare cognitiv\u0103 din teste \u0219i scan\u0103ri la pacien\u021bii cu simptome chiar minime \u00een fazele incipiente ale bolii, de\u0219i \u00een num\u0103r mic, pot avea un impact major atunci c\u00e2nd sunt multiplicate la nivelul \u00eentregii popula\u021bii a globului.<\/p>\n\n\n\n Dintre ac\u021biunile recomandate oamenilor din partea celor doi cercet\u0103tori pentru a aborda aceste probleme pe termen lung amintim men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului prin dieta mediteranean\u0103, exerci\u021bii fizice \u0219i interac\u021biunea social\u0103, iar din perspectiva cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice, testarea sporit\u0103 \u0219i c\u0103utarea infec\u021biei active de care este responsabil virusul. Partea de testare ar implica nu doar testarea nazal\u0103, ci \u0219i teste suplimentare, inclusiv probe de scaun, pentru a verifica dac\u0103 virusul ar putea fi prezent \u00een alte p\u0103r\u021bi ale corpului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen plus, este important\u0103 \u0219i cercetarea pentru a g\u0103si terapii pentru a bloca replicarea viral\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201eCeea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum este asem\u0103n\u0103tor cu ceea ce s-a f\u0103cut cu HIV; poate c\u0103 am putea face cercet\u0103ri pentru a \u00een\u021belege cum s\u0103 bloc\u0103m replicarea viral\u0103 ca terapie. Prima \u00eentrebare este \u00eens\u0103 s\u0103 afl\u0103m dac\u0103 pacien\u021bii cu COVID-19 au virusul \u00een ei pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp \u0219i cum putem afla asta doar printr-un test<\/em>\u201d \u2013 sf\u0103tuie\u0219te Dr. Lavanya Visvabharathy<\/p>\n\n\n\n Dr. Smith a pus o ultim\u0103 \u00eentrebare curajoas\u0103: \u201eVor dezvolta cei ca mine, care au disfunc\u021bie cognitiv\u0103 \u00een urma infec\u021biei cu COVID-19, demen\u021b\u0103 cu debut precoce sau Alzheimer<\/em>?\u201d La aceast\u0103 \u00eentrebare, profesorul de Erausquin a r\u0103spuns cu sinceritate c\u0103, \u00een prezent: \u201eAceasta este o \u00eentrebare de un milion de dolari. Mi-a\u0219 dori s\u0103 pot r\u0103spunde, fie pozitiv, fie negativ<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n Pentru mul\u021bi oameni, a\u0219a numitul \u201dCOVID lung\u201d se asociaz\u0103 cu tulbur\u0103ri neurologice \u0219i neuro-cognitive grave, un fenomen cunoscut uneori sub numele de neuro-COVID. Chiar dup\u0103 primele luni de la debutul pandemiei, au fost raportate o serie de sechele neurologice \u0219i psihiatrice ale COVID-19, \u00eens\u0103, destul de mult timp, au lipsit suficiente date care s\u0103 evalueze […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7290,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7317"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7317"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7317\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7320,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7317\/revisions\/7320"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7290"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7317"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7317"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7317"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Ce este cea\u021ba cerebral\u0103 post COVID?<\/em><\/h2>\n\n\n\n
Se poate m\u0103sura cea\u021ba cerebral\u0103 post COVID?<\/em><\/h2>\n\n\n\n
Cine este cel mai expus riscului de neuro-COVID?<\/em><\/h2>\n\n\n\n
Leg\u0103tura cu pierderea sim\u021bului mirosului<\/em><\/h2>\n\n\n\n
Primele concluzii…<\/em><\/h2>\n\n\n\n