{"id":7430,"date":"2022-02-28T11:13:00","date_gmt":"2022-02-28T09:13:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7430"},"modified":"2022-03-23T12:32:03","modified_gmt":"2022-03-23T10:32:03","slug":"boala-alzheimer-cercetatorii-propun-o-abordare-holistica-a-planului-de-tratament","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7430","title":{"rendered":"Boala Alzheimer \u2013 cercet\u0103torii propun o abordare holistic\u0103 a planului de tratament"},"content":{"rendered":"\n

(8 minute, timp de lectur\u0103)<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

\u00cen prezent, boala Alzheimer este considerat\u0103 o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n

Una din trei persoane de peste 80 de ani tr\u0103ie\u0219te cu Alzheimer. \u00cen prezent, boala nu poate fi vindecat\u0103 \u0219i nu exist\u0103 niciun tratament care s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 semnificativ progresia ei.<\/p>\n\n\n\n

Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) estimeaz\u0103 c\u0103 peste 55 de milioane de persoane din \u00eentreaga lume tr\u0103iesc cu boala Alzheimer sau cu o form\u0103 de demen\u021b\u0103 \u00eenrudit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim, prevalen\u021ba acestei boli se dubleaz\u0103 la fiecare 5 ani dup\u0103 v\u00e2rsta de 65 de ani.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, cercet\u0103rile se concentreaz\u0103 pe \u00een\u021belegerea patologiei bolii, viz\u00e2nd mai multe mecanisme, cum ar fi metabolismul anormal al proteinei tau<\/em>, acumularea de beta-amiloid<\/em>, r\u0103spunsul inflamator<\/em> sau disfunc\u021biile colinergice<\/em>. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, cercet\u0103torii lucreaz\u0103 \u00een principal cu dou\u0103 clase majore de ipoteze – ipoteza colinergic\u0103<\/em> \u0219i ipoteza acumul\u0103rii de beta-amiloid<\/em>. De asemenea, ipoteza alter\u0103rii \u0219i acumul\u0103rii proteinei tau <\/em>alterate este \u0219i ea pe ecranul radar al cercet\u0103torilor, dar nu este \u00eenc\u0103 clar dac\u0103 acest proces este cauza principal\u0103, o cauz\u0103 secundar\u0103 sau dac\u0103 doar exist\u0103 o corela\u021bie puternic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ipoteza colinergic\u0103<\/em> a fost prezentat\u0103 ini\u021bial \u00een urm\u0103 cu peste 20 de ani \u0219i sugereaz\u0103 c\u0103 o disfunc\u021bie a neuronilor din creier care con\u021bin acetil colin\u0103 contribuie \u00een mod substan\u021bial la declinul cognitiv observat la persoanele cu v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103 care au boala Alzheimer. De atunci, aceast\u0103 ipotez\u0103 a stat la baza dezvolt\u0103rii majorit\u0103\u021bii tratamentelor medicamentoase, precum terapia cu inhibitori ai colinesterazei (enzim\u0103 care scindeaz\u0103 acetil colina), care urm\u0103re\u0219te s\u0103 men\u021bin\u0103 o activitate crescut\u0103 a neuro-transmiterii colinergice inter-neuronale.<\/p>\n\n\n\n

Studii recente ale creierelor pacien\u021bilor care prezentau o deficien\u021b\u0103 cognitiv\u0103 u\u0219oar\u0103 sau un stadiu incipient al bolii Alzheimer, care au ar\u0103tat c\u0103 activitatea neuro-transmiterii colinergice nu era afectat\u0103, i-au determinat pe unii cercet\u0103tori s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 validitatea ipotezei colinergice.<\/p>\n\n\n\n

Cu privire la ipoteza a doua, este cunoscut de c\u00e2teva decenii c\u0103 exist\u0103 o corela\u021bie puternic\u0103 \u00eentre acumularea de beta amiloid \u0219i demen\u021b\u0103, ceea ce a dus la cristalizarea acestei ipoteze cu privire la patogeneza bolii Alzheimer. Cu toate acestea, exist\u0103 numeroase studii care arat\u0103 c\u0103 pl\u0103cile amiloide se depun \u0219i \u00een creierele s\u0103n\u0103toase, odat\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea, ceea ce a ridicat \u00eentrebarea dac\u0103 aceste depuneri sunt sau nu responsabile de apari\u021bia bolii Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Acumularea intra neuronal\u0103 de beta-amiloid joac\u0103 \u00een mod sigur un rol \u00een accelerarea progresiei bolii Alzheimer prin promovarea neurodegener\u0103rii. Boala este asociat\u0103 cu dezvoltarea angiopatiei amiloide, \u00een care beta amiloidul se acumuleaz\u0103 pe pere\u021bii arterelor cerebrale, ceea ce duce la accelerarea dezvolt\u0103rii bolii vasculare cerebrale. Boala vascular\u0103 cerebral\u0103 favorizeaz\u0103, la r\u00e2ndul ei, depunerea de beta amiloid \u0219i dezvoltarea bolii Alzheimer prin dereglarea echilibrului dintre produc\u021bia de beta amiloid \u0219i eliminarea acestuia. Cu toate acestea, nu este \u00eenc\u0103 demonstrat \u00een mod concludent dac\u0103 acumularea de beta amiloid este o cauz\u0103 sau o consecin\u021b\u0103 a bolii. De asemenea, interac\u021biunea dintre boala Alzheimer \u0219i boala vascular\u0103 cerebral\u0103 este un subiect de considerabil interes pentru lumea medical\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Toate tratamentele aprobate \u00een prezent pentru boala Alzheimer sunt agen\u021bi „simptomatici” care au ca scop \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea simptomelor cognitive \u0219i comportamentale, f\u0103r\u0103 a modifica evolu\u021bia bolii. Pe de alt\u0103 parte, majoritatea programelor actuale de dezvoltare a unor terapii medicamentoase pentru boala Alzheimer vizeaz\u0103 prevenirea sau \u00eent\u00e2rzierea apari\u021biei sau \u00eencetinirea progresiei bolii.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu ap\u0103rut \u00een ianuarie 2022 Journal of Molecular Neuroscience a urm\u0103rit \u00een\u021belegerea mai bun\u0103 a neurodegener\u0103rii care apare \u00een boala Alzheimer, cu scopul de a facilita dezvoltarea de op\u021biuni eficace de tratament. \u00cen acest context, este important de men\u021bionat c\u0103 inhibitorii agreg\u0103rii tau<\/em> reprezint\u0103 acum o direc\u021bie terapeutic\u0103 promi\u021b\u0103toare. Neuronii con\u021bin o protein\u0103 specializat\u0103 numit\u0103 tau<\/em>, care este responsabil\u0103 pentru transportul nutrimentelor \u0219i al altor substan\u021be dintr-o parte a neuronului \u00een alta. Cercet\u0103torii au identificat disfunc\u021bii tau<\/em> \u00een mai multe boli neuro-degenerative ale creierului uman.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, o modificare a conforma\u021biei proteinei tau<\/em> are ca rezultat agregarea toxic\u0103. Prin urmare, prevenirea agreg\u0103rii tau <\/em>devine o abordare interesant\u0103 pentru descoperirea de medicamente \u00een vederea reducerii progresiei bolii Alzheimer. Studiile efectuate pe \u0219oareci au ar\u0103tat c\u0103 agreg\u0103rile toxice ale proteinei tau<\/em> cauzeaz\u0103 leziuni mitocondriale, \u00eentreruperea semnaliz\u0103rii neuronale, pierderea sinaptic\u0103 \u0219i afectarea memoriei.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii studiului publicat \u00een Journal of Molecular Neuroscience<\/em> au notat c\u0103 degenerarea \u00eencepe \u00eentr-un singur loc \u0219i se transmite de la o celul\u0103 la alta, r\u0103sp\u00e2ndindu-se \u00een tot creierul \u0219i provoc\u00e2nd daune \u0219i pierderi de \u021besut cerebral pe scar\u0103 larg\u0103. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 consider\u0103 c\u0103, \u00een cazul bolii Alzheimer, acumularea proteinei beta-amiloid<\/em> sau leziunile la nivelul creierului pot duce la malforma\u021bii ale proteinei tau<\/em>. Pe m\u0103sur\u0103 ce tau<\/em> patogen se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te de la o celul\u0103 la alta, provoac\u0103 formarea unei re\u021bele de \u00eenc\u00e2lciri neurofibrilare care duc la moartea neuronal\u0103 observat\u0103 \u00een boala Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Studiul a investigat modul \u00een care tau<\/em> malformat se transmite dintr-o parte a creierului \u00een alta. <\/p>\n\n\n\n

O mare parte din cercet\u0103rile precedente pe aceast\u0103 tem\u0103 au abordat problema din punctul de vedere al modului \u00een care celulele absorb proteina tau<\/em> tipic\u0103 \u00een mod diferit fa\u021b\u0103 de modul \u00een care absorb tau<\/em> malformat, c\u0103ut\u00e2nd o enzim\u0103 sau o protein\u0103 responsabil\u0103 \u00een mod specific pentru absorb\u021bia de tau<\/em> malformat. Identificarea unei asemenea enzime sau proteine ar permite apoi dezvoltarea unei tehnici terapeutice specifice care s\u0103 o \u021binteasc\u0103, oprind astfel absorb\u021bia de tau<\/em> malformat.<\/p>\n\n\n\n

Dovezile g\u0103site de echipa de cercet\u0103tori a profesorului Robinson par a indica c\u0103 o astfel de premiz\u0103 este gre\u0219it\u0103. „Exist\u0103 de fapt mai multe c\u0103i prin care tau poate intra \u00een celule. \u00cen timp ce tau patogen poate fi preluat pu\u021bin mai rapid dec\u00e2t tau normal, neuronii \u0219i alte celule din creier preiau ambele forme relativ repede (\u00een c\u00e2teva minute)<\/em>„, explic\u0103 profesorul Robinson. „Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pentru a face ca neuronii s\u0103 absoarb\u0103 tau s\u0103n\u0103tos, mai degrab\u0103 dec\u00e2t tau malformat, ne va trebui o abordare mult mai nuan\u021bat\u0103 a tratamentului<\/em>„, posibil cu ajutorul unui amestec de medicamente pentru a aborda diferite elemente ale bolii. Aceste concluzii sunt \u00een contrast cu ipotezele din studiile anterioare c\u0103 o singur\u0103 tehnic\u0103 terapeutic\u0103 care s\u0103 anihileze proteina sau enzima responsabil\u0103 de absorb\u021bia tau<\/em> malformat va fi eficace \u00een a preveni apari\u021bia sau \u00eencetini progresia bolii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce rezultatele acestui studiu construiesc o imagine mai clar\u0103 a modului \u00een care boala Alzheimer se formeaz\u0103 \u0219i se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00een creier, profesorul Robinson a men\u021bionat c\u0103 sunt necesare cercet\u0103ri suplimentare. „Urm\u0103torul pas este studierea aprofundat\u0103 a absorb\u021biei tau \u0219i a c\u0103ilor celulare ale acestuia, fie \u00een felii de creier de la subiec\u021bi de origine animal\u0103, fie cu tau izolat din diferite mostre de creier, cum ar fi creier al subiec\u021bilor umani s\u0103n\u0103to\u0219i comparate cu mostre de creier de la pacien\u021bi cu Alzheimer<\/em>„, a declarat conduc\u0103torul studiului, profesorul Robinson.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\u021belegerea mai bun\u0103 pe care studiile ulterioare o vor aduce va fi deosebit de important\u0103 cel pu\u021bin pentru a \u00een\u021belege cum s\u0103 prevenim progresia bolii Alzheimer \u0219i a bolilor conexe.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Comprehensive Review on Alzheimer\u2019s Disease: Causes and Treatment (nih.gov)<\/a> (\u0219i sursa foto)<\/li>
  2. Alzheimer\u2019s disease may require a more holistic treatment plan (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  3. New approaches to symptomatic treatments for Alzheimer\u2019s disease | Molecular Neurodegeneration | Full Text (biomedcentral.com)<\/a><\/li>
  4. The cholinergic hypothesis of age and Alzheimer’s disease-related cognitive deficits: recent challenges and their implications for novel drug development – PubMed (nih.gov)<\/a><\/li>
  5. Is Beta-Amyloid Accumulation a Cause or Consequence of Alzheimer\u2019s Disease? (nih.gov)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    (8 minute, timp de lectur\u0103) \u00cen prezent, boala Alzheimer este considerat\u0103 o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate la nivel mondial. Una din trei persoane de peste 80 de ani tr\u0103ie\u0219te cu Alzheimer. \u00cen prezent, boala nu poate fi vindecat\u0103 \u0219i nu exist\u0103 niciun tratament care s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 semnificativ progresia ei. Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) estimeaz\u0103 c\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7416,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7430"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7430"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7430\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7431,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7430\/revisions\/7431"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7416"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7430"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7430"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7430"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}