{"id":7439,"date":"2022-02-28T11:23:00","date_gmt":"2022-02-28T09:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7439"},"modified":"2022-03-23T12:32:20","modified_gmt":"2022-03-23T10:32:20","slug":"relatia-bidirectionala-dintre-sanatatea-cardiovasculara-si-cea-cerebrala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7439","title":{"rendered":"Rela\u021bia bidirec\u021bional\u0103 dintre s\u0103n\u0103tatea cardiovascular\u0103 \u0219i cea cerebral\u0103"},"content":{"rendered":"\n

(10 minute, timp de lectur\u0103)<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

O statistic\u0103 recent publicat\u0103 de American Heart Association<\/em> privind bolile de inim\u0103 \u0219i accidentele vasculare cerebrale subliniaz\u0103 rela\u021bia bidirec\u021bional\u0103 dintre s\u0103n\u0103tatea creierului \u0219i cea a inimii.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, patru studii desf\u0103\u0219urate \u00een SUA au constatat c\u0103 persoanele cu insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103 au un risc cu 80% mai mare de a dezvolta demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La nivel mondial, num\u0103rul cazurilor de demen\u021b\u0103 \u0219i al deceselor a crescut alarmant \u00een ultimele 3 decenii, mai mult dec\u00e2t cel al bolilor de inim\u0103. Astfel, demen\u021ba este una dintre cele mai frecvente afec\u021biuni \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei v\u00e2rstnice \u0219i, cu toate acestea, patogeneza bolii este \u00een mare parte necunoscut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, cercet\u0103rile din domeniu eviden\u021biaz\u0103 din ce \u00een ce mai concludent importan\u021ba leg\u0103turii dintre inim\u0103 \u0219i creier \u00een patogeneza \u0219i evolu\u021bia tulbur\u0103rilor cognitive.<\/p>\n\n\n\n

La persoanele s\u0103n\u0103toase, mecanismele sofisticate de control cerebro-vascular asigur\u0103 corela\u021bia dintre alimentarea cu s\u00e2nge a creierului \u0219i cerin\u021bele sale energetice. Aceste cerin\u021be cresc \u00een timpul activit\u0103\u021bii neuronale \u0219i sunt satisf\u0103cute printr-o cre\u0219tere local\u0103 puternic\u0103 a fluxului sanguin. Reactivitatea vasomotorie cerebral\u0103 men\u021bine fluxul sanguin cerebral relativ constant \u00een timpul schimb\u0103rilor tensiunii arteriale, protej\u00e2nd creierul de oscila\u021biile nedorite. Totu\u0219i, acest mecanism nu este \u00eentotdeauna capabil s\u0103 compenseze provoc\u0103rile serioase precum oprirea fluxului sanguin cerebral din cauza unui stop cardiac sau ocluzia unei artere cerebrale mari.<\/p>\n\n\n\n

Ateroscleroza, hipertensiunea arterial\u0103 sau diabetul reprezint\u0103 \u0219i ele provoc\u0103ri demne de subliniat. Studiile au ar\u0103tat c\u0103, \u00een general, reducerea fluxului sanguin cerebral este corelat\u0103 cu o prevalen\u021b\u0103 \u00een cre\u0219tere a disfunc\u021biei cognitive. Mai multe dovezi \u00een favoarea ipotezei c\u0103 alimentarea insuficient\u0103 cu s\u00e2nge a circula\u021biei cerebrale poate duce la afectarea cognitiv\u0103 provin din observa\u021biile la pacien\u021bii cu arterele carotide interne blocate.<\/p>\n\n\n\n

Studiile arat\u0103 c\u0103 disfunc\u021bia unit\u0103\u021bii neurovasculare care formeaz\u0103 bariera hemato-encefalic\u0103 (BHE) joac\u0103 un rol central \u00een conexiunea inim\u0103-creier, induc\u00e2nd scurgerea de constituen\u021bi plasmatici \u0219i infiltrarea celulelor inflamatorii \u00een \u021besutul \u00eenconjur\u0103tor. Stresul oxidativ induce disfunc\u021bia endotelial\u0103, deschiderea BHE \u0219i produc\u021bia de cytokine, iar inflama\u021bia, la r\u00e2ndul s\u0103u, spore\u0219te stresul oxidativ prin cre\u0219terea expresiei enzimelor produc\u0103toare de specii reactive de oxigen \u0219i prin sc\u0103derea nivelului de ap\u0103rare \u00eempotriva stresului oxidativ.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, stresul oxidativ \u0219i inflama\u021bia compromit mecanismul de regenerare a materiei albe deteriorate. Diminuarea factorilor de cre\u0219tere neuronal\u0103, care a fost observat\u0103 \u00een cazul bolii Alzheimer, de exemplu, compromite \u0219i mai mult acest mecanism de regenerare.<\/p>\n\n\n\n

Compromiterea BHE duce ulterior la absorb\u021bia neuronal\u0103 a proteinelor neurotoxice derivate din s\u00e2nge \u0219i la diminuarea micro vascular\u0103 \u0219i reducerea fluxului sanguin cerebral. S-a observat c\u0103 defectele vasculare s-au dezvoltat \u00eenainte de apari\u021bia modific\u0103rilor \u0219i disfunc\u021biilor neuronale, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 defectele vasculare pot ini\u021bia modific\u0103ri neurodegenerative.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, exist\u0103 dovezi din ce \u00een ce mai clare \u0219i numeroase care sus\u021bin o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre afectarea hemodinamic\u0103 cerebral\u0103 \u0219i func\u021bia cognitiv\u0103. Insuficien\u021ba cardiac\u0103, ateroscleroza, bolile steno-ocluzive \u0219i ale arterelor mici deterioreaz\u0103 alimentarea cu s\u00e2nge a creierului, afect\u00e2nd cel mai probabil func\u021bia unit\u0103\u021bii neurovasculare \u0219i a BHE, care, la r\u00e2ndul lor, provoac\u0103 inflama\u021bie, stres oxidativ \u0219i expune neuronii la proteine neurotoxice. Mecanismele fiziopatologice exacte \u0219i rela\u021biile cauzale r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 s\u0103 fie investigate mai profund.<\/p>\n\n\n\n

Toate aceste mecanisme, si nu numai, fac parte din obiectul de studiu al neurocardiologiei. Neurocardiologia se refer\u0103 astfel la interac\u021biunea bi-direc\u021bional\u0103 dintre sistemul nervos \u0219i sistemul cardiovascular, c\u0103ci nu numai sistemul cardiovascular afecteaz\u0103 sistemul nervos, rela\u021bia cauzal\u0103 ac\u021bion\u00e2nd \u0219i \u00een cel\u0103lalt sens, dinspre sistemul nervos \u0219i creier spre inim\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, influen\u021bele creierului asupra inimii pot include markeri cardiaci crescu\u021bi, aritmii sau necroz\u0103 miocardic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, cardiomiopatia Takotsubo sau sindromul inimii fr\u00e2nte este un exemplu perfect al rela\u021biei profunde dintre creier \u0219i inim\u0103. Acesta imit\u0103 un sindrom coronarian acut \u0219i poate duce chiar la moarte subit\u0103. Este un exemplu de patologie cardiac\u0103 major\u0103 cauzat\u0103 de catastrofe emo\u021bionale \u0219i neurologice. Rolul central al sistemului nervos autonom \u00een reglarea func\u021biei cardiace a dus, de asemenea, la introducerea neuromodul\u0103rii pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u00een mod eficient func\u021bia cardiac\u0103. La nivel general, neuromodularea, care ac\u021bioneaz\u0103 direct asupra nervilor, este procesul prin care activitatea acestora este schimbat\u0103 \u2013 sau modulat\u0103 \u2013 prin furnizarea de impulsuri electrice sau agen\u021bi farmacologici direct spre zona \u021bint\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Leg\u0103tura dintre disfunc\u021bia inimii \u0219i cea a creierului ar putea deveni o problem\u0103 foarte important\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u00een viitorul apropiat, deoarece at\u00e2t disfunc\u021bia cardiac\u0103, c\u00e2t \u0219i pierderea progresiv\u0103 a func\u021biilor cognitive, sunt caracteristici ale \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii din domeniul neurocardiologiei \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe clinicienii cardiologi \u0219i neurologi s\u0103 adopte o abordare integratoare asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii inimii \u0219i creierului.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un num\u0103r recent al revistei Journal of Alzheimer’s Disease<\/em>, Dr. Jack de La Torre, Profesor de psihologie la Universitatea din Texas, SUA, \u0219i expert renumit \u00een boala Alzheimer, a declarat c\u0103 „asocierea semnificativ\u0103 dintre bolile cardiovasculare \u0219i un risc crescut de boal\u0103 Alzheimer ofer\u0103 posibilitatea de a reduce \u00een mod semnificativ inciden\u021ba demen\u021bei prin identificarea timpurie \u0219i gestionarea medical\u0103 adecvat\u0103 a factorilor de risc \u0219i a bolilor cardiovasculare. Acest lucru ar putea reprezenta un pas \u00eenainte gigantic \u00een reducerea prevalen\u021bei demen\u021bei la nivel mondial, care va cre\u0219te de la 35 milioane de persoane \u00een prezent la 60 de milioane \u00een 2030<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1993, Dr. de la Torre a avansat pentru prima dat\u0103 conceptul bolii Alzheimer ca fiind o afec\u021biune vascular\u0103 cu consecin\u021be neurodegenerative. Ipoteza vascular\u0103 a bolii Alzheimer a avut o influen\u021b\u0103 profund\u0103 asupra studiilor care implic\u0103 epidemiologia, neuroimagistica, neuropatologia \u0219i terapeutica acestei boli, \u00een \u00eencercarea de a-i defini fiziopatologia \u0219i patogeneza.<\/p>\n\n\n\n

Pe un plan mai general, viitorul abord\u0103rilor terapeutice \u00een neurocardiologie const\u0103 at\u00e2t \u00een tratamente noi, c\u00e2t \u0219i \u00een aplicarea unor idei medical-\u0219tiin\u021bifice integrative care s\u0103 ia \u00een considerare tulbur\u0103rile degenerative \u0219i vasculare cronice concomitente \u0219i interac\u021biunile multiplelor tratamente medicamentoase \u0219i non-medicamentoase. \u00cen acest sens, neurostimularea electric\u0103, terapia prin muzic\u0103 \u0219i, recent, denervarea renal\u0103 au devenit op\u021biuni interesante \u00een tratamentul anginei pectorale, al insuficien\u021bei cardiace \u0219i al hipertensiunii arteriale.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00een cazul tratamentului hipertensiunii arteriale prin denervarea arterelor renale, mecanismul este urm\u0103torul. Nivelul tensiunii arteriale este citit de anumi\u021bi receptori din organism, trimi\u021b\u00e2nd apoi informa\u021bia c\u0103tre creier, care apoi produce reglarea acesteia prin comenzile date anumitor organe. Orice citire gre\u0219it\u0103 a nivelului tensiunii poate duce apoi la comenzi gre\u0219ite din partea creierului, care, de exemplu, pot cre\u0219te \u0219i mai mult tensiunea arterial\u0103 c\u00e2nd aceasta poate fi deja la un nivel destul de ridicat.<\/p>\n\n\n\n

Receptorii care citesc nivelul tensiunii arteriale se afl\u0103 \u00een principal la nivelul rinichiului. Denervarea arterelor renale urm\u0103re\u0219te ca receptorii ace\u0219tia s\u0103 func\u021bioneze corect, evit\u00e2nd apari\u021bia sau gestion\u00e2nd \u00een mod eficace hipertensiunea arterial\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen\u021belegerea deplin\u0103 a mecanismelor care sus\u021bin rela\u021bia bidirec\u021bional\u0103 dintre inim\u0103 si creier va permite adoptarea unor abord\u0103ri terapeutice mai eficace at\u00e2t pentru pacien\u021bii cu boli cardiovasculare, c\u00e2t \u0219i pentru cei cu afec\u021biuni cerebrovasculare.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Neurocardiology – an overview | ScienceDirect Topics<\/a><\/li>
  2. The heart and the brain: an intimate and underestimated relation (nih.gov)<\/a><\/li>
  3. Neurocardiology: close interaction between heart and brain (nih.gov)<\/a><\/li>
  4. The heart-brain connection: mechanistic insights and models (nih.gov)<\/a><\/li>
  5. How does heart health affect brain health? (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  6. Editor – Jack C. de la Torre | Department of Psychology, Univers | 665 (omicsonline.org)<\/a><\/li>
  7. Hipertensiunea arteriala cu afectare renala | Centrele Ares | Radiologie Interventionala (medicina-interventionala.ro)<\/a><\/li>
  8. Sursa foto: How to Navigate the Heart-Mind Connection – Everyday Health<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    (10 minute, timp de lectur\u0103) O statistic\u0103 recent publicat\u0103 de American Heart Association privind bolile de inim\u0103 \u0219i accidentele vasculare cerebrale subliniaz\u0103 rela\u021bia bidirec\u021bional\u0103 dintre s\u0103n\u0103tatea creierului \u0219i cea a inimii. De asemenea, patru studii desf\u0103\u0219urate \u00een SUA au constatat c\u0103 persoanele cu insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103 au un risc cu 80% mai mare de a dezvolta […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7419,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7439"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7439"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7439\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7440,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7439\/revisions\/7440"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7439"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7439"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7439"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}