{"id":7498,"date":"2022-03-23T12:17:22","date_gmt":"2022-03-23T10:17:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7498"},"modified":"2022-04-20T09:52:55","modified_gmt":"2022-04-20T07:52:55","slug":"este-posibil-ca-cercetatorii-sa-fi-identificat-o-ciudatenie-a-creierului-care-promoveaza-pesimismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7498","title":{"rendered":"Este posibil ca cercet\u0103torii s\u0103 fi identificat o ciud\u0103\u021benie a creierului care promoveaz\u0103 pesimismul"},"content":{"rendered":"\n

Cum construie\u0219te creierul \u201crealitatea\u201d pentru fiecare dintre noi \u0219i cum putem ajunge \u201dvictimele\u201d social media<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Timp de lectur\u0103: 4 minute<\/em><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 urm\u0103rim canalele tradi\u021bionale de \u0219tiri sau pe cele online, \u00a0vom ajunge la concluzia c\u0103 ele abund\u0103 \u00een \u0219tiri care implic\u0103 un r\u0103zboi care are loc undeva \u00een lume, o criz\u0103, o catastrof\u0103. Dac\u0103 ne referim doar la \u0219tirile despre r\u0103zboi, oamenii lupt\u0103 de obicei \u00eempotriva terorismului, pentru \u00a0teritorii, pentru motive economice sau politice. Suntem cu to\u021bii at\u00e2t de obi\u0219nui\u021bi cu imaginea oamenilor masacra\u021bi \u0219i uci\u0219i \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri, \u00eenc\u00e2t vedem aceste evenimente brutale drept o realitate foarte apropiat\u0103. Desigur c\u0103 r\u0103zboiul \u0219i violen\u021ba sunt zadarnice \u0219i fac mai mult r\u0103u civiliza\u021biei dec\u00e2t bine. Dar ele au \u0219i un alt rol extrem de periculos. Hr\u0103nesc pesimismul. Lucru care poate fi grav, mai ales \u00een cazul persoanelor anxioase sau care sufer\u0103 de depresii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

De cele mai multe ori ni se pare c\u0103 a observa mediul \u00eenconjur\u0103tor e un proces simplu. Pur \u0219i simplu deschizi ochii \u0219i prive\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, o mare parte a acestui proces const\u0103 din a face predic\u021bii mentale despre ceea ce ne a\u0219tept\u0103m s\u0103 vedem, pe baza experien\u021belor proprii, iar apoi s\u0103 folosim datele ob\u021binute cu ajutorul sim\u021burilor –  senzorial (informa\u021biile colectate privind, de exemplu) pentru a ne valida \u0219i ajusta predic\u021biile.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, memoria influen\u021beaz\u0103 profund ceea ce vedem.<\/p>\n\n\n\n

„Percep\u021biile vin din interior spre exterior la fel de mult, dac\u0103 nu chiar mai mult, dec\u00e2t din exterior spre interior<\/strong>„, a observat Anil Seth, cercet\u0103tor \u00een \u0219tiin\u021bele neurologice la Universitatea din Sussex, Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, diferen\u021ba dintre a vedea ceva \u0219i a ne imagina ceva devine mai pu\u021bin clar\u0103. Ambele folosesc multe dintre acelea\u0219i zone ale creierului.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru a fost demonstrat de un experiment \u00een care cercet\u0103torii le-au cerut oamenilor s\u0103-\u0219i imagineze ceva, cum ar fi o ro\u0219ie, iar apoi le-au oferit unora dintre ei o imagine abia vizibil\u0103 a unei ro\u0219ii. S-a constatat c\u0103 imagina\u021bia este greu de separat \u00een totalitate de activitatea de vizualizare, iar ro\u0219ia era perceput\u0103 foarte bine.<\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 pot observa din ce \u00een ce mai bine creierul \u00een ac\u021biune, prin tehnici ultra moderne de imagistic\u0103, ei descoper\u0103 adesea c\u0103 activitatea pe care o observ\u0103 nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoriile clare pe care cultura noastr\u0103 le-a creat \u0219i pe care ne baz\u0103m pentru a ne \u00een\u021belege pe noi \u00een\u0219ine, ca, de exemplu, categoriile dihotomice ra\u021biune \u2013 emo\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Din ce \u00een ce mai mul\u021bi cercet\u0103tori din domeniul neuro\u0219tiin\u021belor, precum Lisa Feldman Barrett de la Northeastern University, sus\u021bin c\u0103 oamenii construiesc at\u00e2t emo\u021bii c\u00e2t \u0219i g\u00e2nduri \u0219i c\u0103 nu exist\u0103 o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre ele<\/strong>. Oamenii credeau<\/strong> p\u00e2n\u0103 acum c\u0103 pot folosi facultatea ra\u021biunii pentru a-\u0219i st\u0103p\u00e2ni emo\u021biile, dar cercet\u0103torii se \u00eendoiesc<\/strong> c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat. \u00cen plus, emo\u021biile atribuie valoare lucrurilor<\/strong>, deci sunt instrumentale pentru ra\u021biune, nu separate sau opuse acesteia.<\/p>\n\n\n\n

Pentru o vreme, cercet\u0103torii \u00een neuro\u0219tiin\u021be au petrecut mult timp \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 afle ce func\u021bie \u00eendepline\u0219te fiecare regiune a creierului. \u00cen prezent, ei analizeaz\u0103, \u00een principal, modul \u00een care re\u021belele vaste din creier, corp \u0219i mediu lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru a crea st\u0103ri mentale cuprinz\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Acum se pune mult mai mult accent pe modul \u00een care oamenii \u0219i grupurile \u00ee\u0219i construiesc \u00een mod creativ propriile realit\u0103\u021bi \u0219i tr\u0103iesc \u00een cadrul propriilor construc\u021bii mentale.<\/p>\n\n\n\n

Realitatea pe care o construie\u0219te creierul nostru este supus\u0103 unui anumit fel de iner\u021bie bazat\u0103 pe experien\u021b\u0103.  <\/p>\n\n\n\n

\u00cen lucrarea lor intitulat\u0103 \u201dSchimbarea conceptului indus\u0103 de prevalen\u021b\u0103 \u00een judecata uman\u0103\u201d,<\/em> David E. Levari, Daniel T. Gilbert, Timothy D. Wilson, Beau Sievers, David M. Amodio \u0219i Thalia Wheatley arat\u0103 c\u0103 oamenii r\u0103spund adesea la sc\u0103deri ale prevalen\u021bei unui stimul prin extinderea conceptului lor despre acesta.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, atunci c\u00e2nd punctele albastre care li se ar\u0103tau unor subiec\u021bi \u00een cadrul experimentului au devenit rare, ace\u0219tia au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 punctele mov ca fiind albastre; atunci c\u00e2nd fe\u021bele amenin\u021b\u0103toare au devenit rare, participan\u021bii au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 fe\u021bele neutre ca fiind amenin\u021b\u0103toare; iar atunci c\u00e2nd solicit\u0103rile ne-etice au devenit rare, participan\u021bii au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 solicit\u0103rile inofensive ca fiind ne-etice. Aceast\u0103 „schimbare de concept indus\u0103 de prevalen\u021b\u0103” a avut loc chiar \u0219i atunci c\u00e2nd participan\u021bii au fost preveni\u021bi s\u0103 nu se l\u0103sa influen\u021ba\u021bi de aceast\u0103 tendin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Studiul subliniaz\u0103 tendin\u021ba aparent\u0103 a creierului de a modela noile informa\u021bii pentru a le alinia cu a\u0219tept\u0103rile sale anterioare<\/strong>. \u00centr-o mul\u021bime de situa\u021bii, aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 de a face ra\u021bionamente relative este util\u0103 \u0219i eficient\u0103 \u2013 de exemplu, poate facilita luarea unor decizii rapide sau construirea unor evalu\u0103ri adecvate contextului. \u00cen acela\u0219i timp, poate avea unele implica\u021bii contra-productive, de exemplu, aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 ne poate determina, de asemenea, s\u0103 percepem amenin\u021b\u0103ri acolo unde nu exist\u0103, afirm\u0103 autorii studiului.<\/p>\n\n\n\n

Levari spune c\u0103 prevalen\u021ba indus\u0103 poate func\u021biona \u00een ambele direc\u021bii – ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne \u0219i poate duce spre puncte de vedere prea optimiste.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 concluzie e cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t propor\u021bia persoanelor care petrece mult timp cu diverse forme de mass media, inclusiv social media, a fost \u00een cre\u0219tere accentuat\u0103 \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit unui raport Nielsen din 2020, adultul american mediu petrece \u00eentre 11 \u0219i 12,5 ore pe zi consum\u00e2nd un anumit tip de media, \u00een cre\u0219tere fa\u021b\u0103 de cele \u0219apte ore \u00een 1980. „Lucrurile pe care le vede\u021bi pe re\u021belele de socializare sau \u00een alte mijloace de comunicare pot s\u0103 nu fie reprezentative \u00een mod corespunz\u0103tor pentru lucrurile din lumea real\u0103 sau din lumea voastr\u0103, dar pot s\u0103 se profileze foarte puternic \u00een mintea voastr\u0103<\/em>„, spune Levari. \u201dDe exemplu, dac\u0103 v\u0103 expune\u021bi creierul la un flux constant de con\u021binut excesiv de agresiv, dezn\u0103d\u0103jduit, preocupat de politic\u0103 sau dezechilibrat \u00een orice mod, aceste atribute v\u0103 vor satura treptat realitatea. Creierul le va detecta peste tot.<\/em> „<\/p>\n\n\n\n

Accesarea social media e un instrument \u0219i putem folosi acest instrument \u00een moduri care sunt pozitive pentru bun\u0103starea noastr\u0103 mintal\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Putem, de exemplu, s\u0103 ne conect\u0103m cu comunit\u0103\u021bile de care ne sim\u021bim lega\u021bi, inclusiv grupurile de suport pentru combaterea anxiet\u0103\u021bii. Cercet\u0103torii recomand\u0103 s\u0103 ne punem 3 \u00eentreb\u0103ri c\u00e2nd vrem s\u0103 acces\u0103m social media 1.pentru ce, cu ce scop o facem<\/strong>, 2. de ce \u00een acel moment<\/strong> \u0219i 3.ce altceva a\u0219 putea face acum, \u00een loc de a accesa social media?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Practic, \u00eentrebarea este ce putem face, \u0219tiind c\u0103 realitatea pe care o percepem este \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 o realitate proprie, subiectiv\u0103? \u00cen fapt, nu exist\u0103 un singur r\u0103spuns, iar aceast\u0103 problem\u0103 este una pe care este pu\u021bin probabil s\u0103 o rezolv\u0103m la nivel individual. Una dintre abord\u0103rile recomandate de cercet\u0103tori este s\u0103 ne cultiv\u0103m obiceiul de a c\u0103uta alte perspective, perspective care nu sunt ale noastre<\/strong>. Ar trebui s\u0103 fim curio\u0219i cu privire la imperfec\u021biunile noastre<\/strong>, deoarece aceast\u0103 curiozitate ne poate conduce mai aproape de adev\u0103r.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, aceea\u0219i ma\u0219in\u0103rie neurologic\u0103 care ne conduce la descoperirea adev\u0103rului ne poate conduce \u0219i la perceperea distorsionat\u0103 a realit\u0103\u021bii, \u00een func\u021bie de experien\u021bele anterioare, iar creierul nostru nu ne spune \u00eentotdeauna care este diferen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta este o provocare fundamental\u0103 inerent\u0103 condi\u021biei umane. Iar ce putem face este s\u0103 c\u0103ut\u0103m permanent alte perspective, neobi\u0219nuite, ca s\u0103 separam informa\u021bia de emo\u021biile d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. News | Wu Tsai Neurosciences Institute (stanford.edu)<\/a><\/li>
  2. LEVARI2018COMPLETE.pdf (harvard.edu)<\/a><\/li>
  3. Opinion | How the Brain Shapes Reality and Imagination – The New York Times (nytimes.com)<\/a>, David Brooks, Sep 2021<\/li>
  4. https:\/\/elemental.medium.com\/why-the-world-always-seems-to-be-getting-worse-even-when-its-not-666c42c0cdb9<\/a><\/li>
  5. Yale\u2019s Happiness Professor Says Anxiety Is Destroying Her Students, David MarchesePhoto illustration, Feb 18 2022<\/li>
  6. Cum \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 psihologii calmul? Secretul a fost dezv\u0103luit chiar de ei. Iat\u0103 cele 5 metode eficiente pentru a sc\u0103pa de stres | DCNews<\/a><\/li>
  7. ted.com (sursa foto)<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Cum construie\u0219te creierul \u201crealitatea\u201d pentru fiecare dintre noi \u0219i cum putem ajunge \u201dvictimele\u201d social media Timp de lectur\u0103: 4 minute Dac\u0103 urm\u0103rim canalele tradi\u021bionale de \u0219tiri sau pe cele online, \u00a0vom ajunge la concluzia c\u0103 ele abund\u0103 \u00een \u0219tiri care implic\u0103 un r\u0103zboi care are loc undeva \u00een lume, o criz\u0103, o catastrof\u0103. Dac\u0103 ne […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7485,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7498"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7498"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7498\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7502,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7498\/revisions\/7502"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7485"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}