{"id":7547,"date":"2022-04-20T09:38:35","date_gmt":"2022-04-20T07:38:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7547"},"modified":"2022-05-30T09:42:48","modified_gmt":"2022-05-30T07:42:48","slug":"sanatatea-noastra-si-ziua-mondiala-a-sanatatii-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7547","title":{"rendered":"S\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 \u0219i Ziua Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii 2022"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103: 4 minute\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/h4>\n\n\n\n

Lucrurile par s\u0103 fi intrat \u00eentr-o oarecare normalitate, cel pu\u021bin \u00een anumite zone din lume, \u00een timp ce pentru altele, pandemia pare s\u0103 fie \u00eenc\u0103 prilej de restric\u021bii majore. Dar, dac\u0103 modul \u00een care ne raport\u0103m la pandemie este oarecum diferit, cu certitudine to\u021bi avem ceva \u00een comun. Tr\u0103im pe o planet\u0103 pe care omul reu\u0219e\u0219te s\u0103 o polueze din ce \u00een ce mai mult, \u00een timp ce boli precum cancerul, astmul, bolile de inim\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 importante ritmuri de cre\u0219tere. Nu putem s\u0103 nu ne g\u00e2ndim c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre aceste dou\u0103 fenomene.<\/p>\n\n\n\n

Motivat\u0103 de aceast\u0103 evident\u0103 corela\u021bie, de Ziua Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii 2022, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a adus \u00een aten\u021bia tuturor subiectul ac\u021biunilor urgente care sunt necesare pentru a men\u021bine oamenii \u0219i planeta s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i pentru a promova o mi\u0219care care s\u0103 pun\u0103 accentul pe dezvoltarea centrat\u0103 pe bun\u0103stare a societ\u0103\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Via\u021ba noastr\u0103 a tuturor depinde de s\u0103n\u0103tatea planetei pe care tr\u0103im \u00een acest moment. Iar unele lucruri ar trebui s\u0103 ne \u00eengrijoreze.<\/p>\n\n\n\n

Schimb\u0103rile climatice care duc la cre\u0219terea temperaturii \u0219i la inunda\u021bii port cre\u0219te riscul de febr\u0103 dengue pentru 2 miliarde de oameni.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, factorii de mediu, inclusiv schimb\u0103rile climatice, contribuie la pierderea a 12 milioane de vie\u021bi \u00een fiecare an.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

\u00cen plus, 2 miliarde de oameni de pe glob nu beneficiaz\u0103 de ap\u0103 potabil\u0103, ceea ce provoac\u0103 829.000 de decese la persoane afectate anual de diaree sever\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen tot acest timp, aerul poluat omoar\u0103 13 persoane \u00een fiecare minut, decese cauzate de boli precum cancerul de pl\u0103m\u00e2ni, boli cardiace, accidente vasculare cerebrale. <\/p>\n\n\n\n

OMS estimeaz\u0103 c\u0103 peste 13 milioane de decese, \u00een \u00eentreaga lume, \u00een fiecare an,  survin ca urmare a unor factori de mediu \u0219i pot fi evitate. Ace\u0219ti factori \u021bin, \u00een principal, de criza climatic\u0103, care este cea mai mare amenin\u021bare pentru s\u0103n\u0103tate cu care se confrunt\u0103 omenirea. Criza climatic\u0103 este, deci, \u0219i o criz\u0103 de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de bolile men\u021bionate anterior, studii recente au demonstrat \u0219i faptul c\u0103 schimb\u0103rile climatice \u0219i c\u0103ldura extrem\u0103 se asociaz\u0103 \u0219i cu mai multe urgen\u021be de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu recent ap\u0103rut \u00een revista JAMA Psychiatry, care examineaz\u0103 datele medicale de la peste 2 milioane de oameni din SUA, a ob\u021binut rezultate care arat\u0103 c\u0103 zilele de c\u0103ldur\u0103 extrem\u0103 din timpul verii au fost asociate cu rate mai mari de prezent\u0103ri la departamentul de urgen\u021b\u0103 pentru afec\u021biuni de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mai exact, zilele cu c\u0103ldur\u0103 extrem\u0103 au fost asociate cu rate mai mari de vizite la departamentul de urgen\u021b\u0103 pentru afec\u021biuni precum tulbur\u0103rile legate de consumul de substan\u021be, tulbur\u0103rile de anxietate, tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie, tulbur\u0103rile legate de stres \u0219i cele privind autov\u0103t\u0103marea. \u00cen schimb, pentru tulbur\u0103rile de personalitate \u0219i cele comportamentale o astfel de asociere a lipsit.<\/p>\n\n\n\n

Echipa de cercet\u0103tori a descoperit \u0219i c\u0103 asocierea dintre zilele de c\u0103ldur\u0103 extrem\u0103 \u0219i ratele mai mari de vizite la departamentul de urgen\u021b\u0103 a fost mai pronun\u021bat\u0103 la b\u0103rba\u021bi, dec\u00e2t la femei.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre autorii studiului, dr. Amruta Nori-Sarma, profesor asistent de s\u0103n\u0103tate a mediului la Boston University School of Public Health, a declarat c\u0103 \u201eMajoritatea oamenilor \u0219tiu deja c\u0103 zilele foarte calde \u00eei expun riscului de a avea probleme de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103, cum ar fi insola\u021bia \u0219i deshidratarea<\/em>\u201d. Ceea ce se adaug\u0103 acum este cunoa\u0219terea privind \u201driscurile mai mari de a avea nevoie de \u00eengrijire pentru afec\u021biuni de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, cum ar fi depresia, anxietatea, consumul de substan\u021be \u0219i autov\u0103t\u0103marea<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dr. Eun-Hye Enki Yoo, profesor asociat la Universitatea din Buffalo, Departamentul de Geografie, care nu a fost implicat \u00een studiu, a declarat: \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere amploarea (\u00eentinderea geografic\u0103) a studiului, constat\u0103rile lui au implica\u021bii semnificative pentru interven\u021bii de s\u0103n\u0103tate public\u0103 pentru a minimiza consecin\u021bele temperaturii extreme asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i pentru prezicerea poten\u021bialelor efecte adverse asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een scenariile de schimbare rapid\u0103 a climei<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te situa\u021bia \u00een Europa, nu putem spune c\u0103 exist\u0103 regiune de pe continentul nostru care este \u00een afara oric\u0103rui pericol. Totu\u0219i, conform datelor, unele zone sunt mai vulnerabile \u00een fa\u021ba schimb\u0103rilor climatice \u0219i vor fi supuse unui impact negativ mai mare dec\u00e2t altele. Toate previziunile arat\u0103 c\u0103 sudul \u0219i sud-estul Europei vor fi puncte fierbin\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te schimb\u0103rile climatice, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aici se a\u0219teapt\u0103 cel mai mare impact negativ. Sunt regiuni care se confrunt\u0103 deja cu cre\u0219teri semnificative ale temperaturilor pozitive extreme, dar \u0219i cu sc\u0103deri ale precipita\u021biilor \u0219i debitelor r\u00e2urilor, ceea ce a sporit riscul de perioade de secet\u0103 mai severe, productivitate mai slab\u0103 a culturilor, pierderi ale biodiversit\u0103\u021bii \u0219i incendii forestiere. \u00cen aceste zone se a\u0219teapt\u0103 \u0219i ca valurile de c\u0103ldur\u0103 mai frecvente \u0219i schimb\u0103rile \u00een distribu\u021bia bolilor infec\u021bioase influen\u021bate de clim\u0103 s\u0103 duc\u0103 la cre\u0219terea riscurilor pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea oamenilor.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, zonele de coast\u0103 \u0219i zonele inundabile din p\u0103r\u021bile vestice ale Europei sunt \u0219i ele considerate a fi puncte fierbin\u021bi, fiind supuse unui risc sporit de inunda\u021bie \u00een urma cre\u0219terii nivelului m\u0103rilor \u0219i al unei poten\u021biale cre\u0219teri a inunda\u021biilor cauzate de furtuni. Totodat\u0103, schimb\u0103rile climatice determin\u0103 schimb\u0103ri majore \u00een ecosistemele marine, cauzate de acidificarea, \u00eenc\u0103lzirea \u0219i extinderea \u201ezonelor moarte\u201d, lipsite de oxigen, ale oceanelor.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i anumite regiuni pot avea parte \u0219i de anumite influen\u021be pozitive, cum ar fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor pentru agricultur\u0103 \u00een regiuni din nordul Europei, majoritatea regiunilor \u0219i sectoarelor vor resim\u021bi un impact negativ, o dat\u0103 cu schimb\u0103rile climatice.<\/p>\n\n\n\n

Principalele efecte ale schimb\u0103rilor climatice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sunt legate de evenimentele meteorologice extreme, de modific\u0103ri \u00een distribu\u021bia bolilor influen\u021bate de clim\u0103, precum \u0219i de modific\u0103ri \u00een condi\u021biile de mediu \u0219i sociale. Valurile de c\u0103ldur\u0103 au devenit mai frecvente \u0219i mai intense, provoc\u00e2nd zeci de mii de cazuri de deces prematur \u00een Europa. Efectele asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii includ r\u0103niri, infec\u021bii, expunere la pericole chimice \u0219i consecin\u021be asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale. Se prevede ca aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 se intensifice, dac\u0103 nu se vor lua m\u0103suri de adaptare corespunz\u0103toare. R\u0103sp\u00e2ndirea speciilor de c\u0103pu\u0219\u0103, a \u021b\u00e2n\u021barului-tigru asiatic \u0219i a altor purt\u0103tori de boli cre\u0219te riscul de apari\u021bie a unor boli precum boala Lyme, encefalita transmis\u0103 de c\u0103pu\u0219e, febra West Nile, febra denga, Chikungunya \u0219i leishmanioza.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, pentru a sc\u0103pa de acest tablou sumbru, avem nevoie s\u0103 ne reg\u00e2ndim s\u0103n\u0103tatea, societatea \u0219i economia. Avem nevoie s\u0103 reg\u00e2ndim lumea \u00een care tr\u0103im. \u0218i avem nevoie s\u0103 facem acest lucru rapid \u0219i aplic\u00e2nd m\u0103suri eficiente.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.who.int\/campaigns\/world-health-day\/2022<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li>
  2. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/climate-change-extreme-heat-linked-to-more-mental-health-emergencies<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.eea.europa.eu\/ro\/highlights\/schimbarile-climatice-reprezinta-un-factor<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n

    <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103: 4 minute\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lucrurile par s\u0103 fi intrat \u00eentr-o oarecare normalitate, cel pu\u021bin \u00een anumite zone din lume, \u00een timp ce pentru altele, pandemia pare s\u0103 fie \u00eenc\u0103 prilej de restric\u021bii majore. Dar, dac\u0103 modul \u00een care ne raport\u0103m la pandemie este oarecum diferit, cu certitudine to\u021bi avem ceva \u00een comun. Tr\u0103im pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7523,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7547"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7547"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7547\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7548,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7547\/revisions\/7548"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7523"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7547"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7547"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7547"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}