{"id":7592,"date":"2022-05-30T10:01:37","date_gmt":"2022-05-30T08:01:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7592"},"modified":"2022-06-23T12:59:24","modified_gmt":"2022-06-23T10:59:24","slug":"o-scurta-istorie-a-electrocardiografiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7592","title":{"rendered":"O scurt\u0103 istorie a electrocardiografiei"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103: 6 minute<\/h2>\n\n\n\n

Ultimul deceniu al secolului al XIX-lea a fost martorul apari\u021biei unei noi ere \u00een medicin\u0103, cea \u00een care, al\u0103turi de anamneza clasic\u0103 \u0219i de examinarea fizic\u0103, medicii au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 intens tehnologia pentru diagnosticarea bolilor de inim\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, o serie de inventatori au pus \u00een mi\u0219care o succesiune fascinant\u0103 de descoperiri \u0219i inven\u021bii care au condus, \u00een timp, la dezvoltarea electrocardiogramei cu 12 deriva\u021bii, a\u0219a cum o cunoa\u0219tem acum. Introducerea radiografiilor toracice (1895) \u0219i a electrocardiogramei (1902) a oferit informa\u021bii obiective despre structura \u0219i func\u021bia inimii. Electrocardiografia este, \u00een zilele noastre, o parte esen\u021bial\u0103 a evalu\u0103rii ini\u021biale pentru pacien\u021bii care prezint\u0103 tulbur\u0103ri cardiace.<\/p>\n\n\n\n

Ca instrument de diagnostic de prim\u0103 linie, furnizorii de servicii medicale de la diferite niveluri de preg\u0103tire \u0219i expertiz\u0103 consider\u0103 c\u0103 este adesea imperativ s\u0103 interpreteze electrocardiogramele. \u00cen acest articol, vom trece \u00een revist\u0103 foarte pe scurt pa\u0219ii importan\u021bi \u00een evolu\u021bia electrocardiogramei. A\u0219a cum este cazul \u00een majoritatea eforturilor umane, \u00een\u021belegerea istoriei permite o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a prezentului.<\/p>\n\n\n\n

Cum a \u00eenceput totul?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u00cen 1786, dr. Luigi Galvani, un medic \u0219i fizician italian de la Universitatea din Bologna, a observat pentru prima dat\u0103 c\u0103 \u00een mu\u0219chii scheletici poate fi \u00eenregistrat curent electric. \u00cen 1842, dr. Carlo Matteucci, profesor de fizic\u0103 la Universitatea din Pisa, a demonstrat c\u0103 fiecare b\u0103taie a inimii la o broasc\u0103 este \u00eenso\u021bit\u0103 de un curent electric. Apoi, \u00een 1887, Augustus Waller, un fiziolog britanic de la St Mary’s Medical School din Londra, a publicat prima electrocardiogram\u0103 uman\u0103 folosind un electrometru capilar \u0219i electrozi plasa\u021bi pe pieptul \u0219i spatele unui om. El a demonstrat c\u0103 activitatea electric\u0103 a precedat contrac\u021bia ventricular\u0103. \u00cen 1891, William Bayliss \u0219i Edward Starling, doi fiziologi britanici de la University College London, folosind un electrometru capilar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, au demonstrat activitatea electric\u0103 cardiac\u0103 trifazic\u0103 \u00een fiecare b\u0103taie a inimii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1901, inspirat de munca lui Waller, un fiziolog olandez, dr. Willem Einthoven a rafinat \u0219i mai mult electrometrul capilar \u0219i a reu\u0219it s\u0103 demonstreze cinci devia\u021bii. Termenul \u201eelectrocardiogram\u0103\u201d folosit pentru a descrie aceste forme de und\u0103 a fost inventat pentru prima dat\u0103 de Einthoven la reuniunea medical\u0103 olandez\u0103 din 1893. El a dezvoltat cu succes un nou galvanometru cu corzi cu o sensibilitate foarte mare, pe care l-a folosit \u00een electrocardiograful s\u0103u. Dispozitivul s\u0103u c\u00e2nt\u0103rea cam 270 kg.<\/a><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Electrocardiogram\u0103 veche cu galvanometru – o ma\u0219in\u0103 mare la care pacientul \u00ee\u0219i introducea extremit\u0103\u021bile \u00een electrozii cilindrici umplu\u021bi cu solu\u021bie de electrolit<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce electrocardiograful galvanometru cu corzi a devenit disponibil pentru utilizare clinic\u0103, i s-au f\u0103cut \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri pentru a-l face mai practic. Electrocardiogramele anterioare \u00eenregistrate de Waller foloseau cinci electrozi, c\u00e2te unul pe fiecare dintre cele patru extremit\u0103\u021bi \u0219i unul pentru gur\u0103, cu 10 deriva\u021bii derivate din diferite combina\u021bii. Einthoven a reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul de electrozi la trei, excluz\u00e2ndu-i pe cei despre care credea c\u0103 ofereau cel mai mic randament (piciorul drept \u0219i electrozii bucali). Cele trei piste rezultate au fost folosite pentru a construi triunghiul lui Einthoven, un concept important p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen 1924, Einthoven a primit Premiul Nobel pentru fiziologie \u0219i medicin\u0103 pentru inventarea electrocardiografului.<\/p>\n\n\n\n

Primii electrozi au fost cilindri cu solu\u021bie de electrolit \u00een care erau introduse extremit\u0103\u021bile. Sondele pozitive au fost plasate pe bra\u021bul \u0219i piciorul st\u00e2ng pentru a produce devia\u021bii pozitive la urm\u0103rirea electrocardiogramei, deoarece activarea electric\u0103 normal\u0103 a inimii s-a observat a fi din cadranul dreapta-sus c\u0103tre cadranul st\u00e2ng-jos.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1908, Sir Edward Schafer de la Universitatea din Edinburgh a fost primul care a cump\u0103rat un electrograf galvanometru cu corzi pentru uz clinic, iar primul aparat de electrocardiogram\u0103 a fost introdus \u00een Statele Unite \u00een 1909 de c\u0103tre dr. Alfred Cohn la Spitalul Mt. Sinai din New York.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce au fost aduse \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri pentru a face echipamentul mai portabil, \u00een primele trei decenii ale secolului al XX-lea, utilizarea electrocardiogramei cu trei deriva\u021bii s-a extins tot mai mult.<\/p>\n\n\n\n

Electrocardiogramele au fost utilizate ini\u021bial pentru a studia aritmiile. \u00cen 1909, Sir Thomas Lewis de la University College Hospital, Londra, a descoperit c\u0103 \u201eDelirium Cordis\u201d, un diagnostic clinic de b\u0103t\u0103i neregulate ale inimii, putea fi identificat folosind fibrila\u021bia atrial\u0103 indicat\u0103 de electrocardiogram\u0103. Dup\u0103 recunoa\u0219terea infarctului miocardic ca entitate clinic\u0103, \u00een 1910, s-au f\u0103cut \u00eencerc\u0103ri de a recunoa\u0219te modelele electrocardiogramei care sugereaz\u0103 boala cardiac\u0103 ischemic\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1930, importan\u021ba electrocardiogramei \u00een diferen\u021bierea durerilor toracice cardiace de cele non-cardiace a c\u0103p\u0103tat recunoa\u0219tere. Unele modele au fost considerate at\u00e2t de caracteristice \u00eenc\u00e2t electrocardiograma singur\u0103 putea fi utilizat\u0103 pentru a confirma diagnosticul de infarct miocardic.<\/p>\n\n\n\n

Cum am ajuns la varianta folosit\u0103 ast\u0103zi?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u00cen timp ce electrocardiograma cu trei deriva\u021bii era consider\u0103 o metod\u0103 satisf\u0103c\u0103toare de evaluare a aritmiilor, s-a demonstrat cur\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 \u201ezone t\u0103cute\u201d \u00een inim\u0103 \u00een care s-ar putea s\u0103 nu fie detectat un infarct miocardic. \u00cen 1934, Dr. Frank N. Wilson de la Universitatea din Michigan a dezvoltat conceptul de \u201eterminal central\u201d. Prin conectarea celor trei electrozi ai membrelor, a fost creat un cablu negativ central care reflect\u0103 \u201e\u00eemp\u0103m\u00e2ntarea\u201d sau un terminal de referin\u021b\u0103. Un electrod de pe suprafa\u021ba corpului conectat printr-un galvanometru la acest \u201dp\u0103m\u00e2nt\u201d a m\u0103surat diferen\u021ba de poten\u021bial dintre acel punct de pe corp \u0219i ceea ce poate fi considerat \u201dnul\u201d. Aceste deriva\u021bii \u201eunipolare\u201d prezentau un contrast cu deriva\u021biile \u201ebipolare\u201d care m\u0103soar\u0103 diferen\u021ba de poten\u021bial dintre dou\u0103 puncte de pe suprafa\u021ba corpului. Acest terminal putea fi, teoretic, plasat \u00een orice punct al corpului \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, a fost numit terminal de explorare. \u00cen 1938, Asocia\u021bia American\u0103 a Inimii \u0219i Societatea Cardiac\u0103 din Marea Britanie \u0219i-au publicat recomandarea pentru \u00eenregistrarea terminalelor de explorare \u00een \u0219ase zone precordiale denumite V1 p\u00e2n\u0103 la V6. Astfel s-au n\u0103scut deriva\u021biile toracice.<\/p>\n\n\n\n

Deoarece electrocardiograma cu trei deriva\u021bii acoperea planul frontal cu secven\u021be de 60\u00b0, p\u0103rea posibil s\u0103 existe segmente nedescoperite care puteau cre\u0219te posibilitatea unei patologii miocardice silen\u021bioase din punct de vedere electric. \u00cen 1942, dr. Emanuel Goldberger de la Spitalul Lincoln din New York, folosind terminalul central al lui Wilson, a construit cabluri unipolare cu terminal central (zero) \u0219i le-a conectat la cabluri unipolare pozitive suplimentare pe fiecare dintre bra\u021bele st\u00e2ng \u0219i drept \u0219i pe piciorul st\u00e2ng. Aceast\u0103 metod\u0103 a oferit o acoperire mai detaliat\u0103 a planului frontal cu secven\u021be de 30\u00b0. Deoarece semnalul acestor deriva\u021bii unipolare a fost mic, dr. Goldberger a proiectat o metod\u0103 de a cre\u0219te aceste semnale, rezult\u00e2nd ceea ce cunoa\u0219tem acum ca deriva\u021bii unipolare augmentate ale membrelor a-VL, a-VR \u0219i a-VF. Aceasta era prima dat\u0103 c\u00e2nd un electrod pozitiv a fost plasat peste bra\u021bul drept, \u00eempotriva direc\u021biei de activare electric\u0103, duc\u00e2nd la aspectul ciudat a-VR. Inven\u021bia deriva\u021biilor unipolare a \u00eencheiat progresul major c\u0103tre electrocardiograma cu 12 deriva\u021bii a\u0219a cum o cunoa\u0219tem ast\u0103zi. \u00cen 1954, Asocia\u021bia American\u0103 a Inimii \u0219i-a publicat recomandarea pentru standardizarea electrocardiogramei cu 12 deriva\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Electrocardiografia a jucat un rol important \u00een \u00een\u021belegerea bolilor de inim\u0103. \u00cempreun\u0103 cu descenden\u021bii s\u0103i, electrofiziologia, r\u0103m\u00e2ne solu\u021bia identific\u0103rii tulbur\u0103rilor de ritm. Mai mult, are un rol important \u00een gestionarea pacien\u021bilor cu boal\u0103 cardiac\u0103 ischemic\u0103. A fost printre primele solu\u021bii tehnologice care a ajutat diagnosticul bolilor cardiace, oferind date obiective despre func\u021bia \u0219i structura corpului uman. Iar cunoa\u0219terea evolu\u021biei acestei tehnologii poate ajuta, cu siguran\u021b\u0103, la o mai bun\u0103 interpretare a rezultatelor oferite de aceasta.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. History of the Electrocardiogram \u2022 LITFL \u2022 Medical Eponym Library<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pmc\/articles\/PMC3714093\/ (inclusiv sursa foto)<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/325199<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n

    <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103: 6 minute Ultimul deceniu al secolului al XIX-lea a fost martorul apari\u021biei unei noi ere \u00een medicin\u0103, cea \u00een care, al\u0103turi de anamneza clasic\u0103 \u0219i de examinarea fizic\u0103, medicii au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 intens tehnologia pentru diagnosticarea bolilor de inim\u0103. \u00cen prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, o serie de inventatori au […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7562,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7592"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7592"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7592\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7594,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7592\/revisions\/7594"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7562"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7592"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7592"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7592"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}