![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/sleep.jpg\")
<\/a>Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103, persoanele care au dormit mai pu\u021bin de cinci ore pe noapte au avut un risc de dou\u0103 ori mai mare de a dezvolta demen\u021b\u0103 \u0219i de dou\u0103 ori mai mare de a muri, \u00een compara\u021bie cu cele care au dormit \u00eentre \u0219ase \u0219i opt ore pe noapte.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cel de-al doilea studiu, cercet\u0103tori din Europa (din Fran\u021ba, Marea Britanie, Olanda \u0219i Finlanda) au examinat datele de la aproape 8.000 de participan\u021bi la un alt studiu, majoritatea caucazieni, mai bine educa\u021bi \u0219i mai s\u0103n\u0103to\u0219i dec\u00e2t popula\u021bia general\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Acest studiu a controlat, de asemenea, factorii socio-demografici, comportamentali, cardio-metabolici \u0219i de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Concluziile studiului au ar\u0103tat c\u0103 la cei care au dormit \u00een mod constant \u0219ase ore sau mai pu\u021bin la v\u00e2rsta de 50, 60 \u0219i 70 de ani a fost asociat\u0103 o cre\u0219tere cu 30% a riscului de demen\u021b\u0103, comparativ cu cei la care s-a \u00eenregistrat o durat\u0103 normal\u0103 a somnului de \u0219apte ore. V\u00e2rsta medie a diagnosticului de demen\u021b\u0103 a fost de 77 de ani. \u00cen plus, la aproximativ jum\u0103tate dintre participan\u021bi li s-a m\u0103surat \u00een mod obiectiv durata somnului cu ajutorul unui accelerometru portabil – un dispozitiv care le urm\u0103rea somnul cu ajutorul mi\u0219c\u0103rilor corpului – care a confirmat datele din chestionarele procesate.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 rela\u021bie dintre somnul la mijlocul vie\u021bii \u0219i demen\u021ba la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii este important\u0103 nu numai din punct de vedere clinic, ci \u0219i din punct de vedere \u0219tiin\u021bific, deoarece p\u00e2n\u0103 acum, c\u00e2nd s-a \u00eencercat interpretarea rela\u021biei dintre somn \u0219i demen\u021b\u0103, problema s-a pus \u00een principal \u00een nota „cine a fost primul – oul sau g\u0103ina?” – a fost \u00eentr-adev\u0103r somnul insuficient cel care a cauzat demen\u021ba sau simptomele demen\u021bei timpurii cele care au cauzat somnul insuficient?<\/p>\n\n\n\n
Mai multe cercet\u0103ri din ultimul deceniu aduc concluzii din ce \u00een ce mai relevante pentru r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare, aduc\u00e2nd lumin\u0103 \u0219i asupra mecanismelor specifice. Astfel, \u00eencep\u00e2nd cu 2012, dou\u0103 mari descoperiri au schimbat \u00een mod semnificativ \u00een\u021belegerea asupra modului \u00een care creierul cur\u0103\u021b\u0103 de\u0219eurile cerebrale.<\/p>\n\n\n\n
Prima descoperire, din 2012, e a sistemului de circula\u021bie intracerebral\u0103 a lichidului cefalo-rahidian (LCR), denumit „sistem glimfatic” (pornind de la cuvintele „glial” \u0219i „limfatic”). Celulele gliale sunt celulele non-neuronale ale sistemului nervos, care men\u021bin homeostazia, oferind sprijin \u0219i protec\u021bie neuronilor.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen majoritatea organelor corpului, de\u0219eurile, precum proteinele inutile, sunt eliminate de sistemul limfatic \u2013 ele sunt transportate de vase speciale c\u0103tre ganglionii limfatici, unde sunt filtrate \u0219i distruse. Cu c\u00e2t organul este mai activ, cu at\u00e2t sunt mai multe astfel de vase. P\u00e2n\u0103 la aceasta descoperire din 2012, s-a crezut c\u0103 celulele creierului descompun la fa\u021ba locului de\u0219eurile din apropiere.<\/p>\n\n\n\n
Lucrarea publicat\u0103 \u00een 2012 de cercet\u0103torii care lucreaz\u0103 \u00een laboratorul lui Maiken Nedergaard de la Universitatea Rochester statul New York din SUA, a raportat c\u0103 creierul are un sistem propriu de \u201cinstala\u021bii sanitare\u201d pentru a elimina de\u0219eurile. \u00a0 Lichidul cefalo-rahidian – lichidul care \u00eenconjoar\u0103 \u0219i protejeaz\u0103 encefalul \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii – colecteaz\u0103 aceste de\u0219euri \u0219i le transport\u0103 din creier c\u0103tre ganglionii limfatici pentru a fi eliminate.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103rile arat\u0103, de asemenea, c\u0103 lichidul glimfatic (numit astfel din cauza implic\u0103rii celulelor glia) se deplaseaz\u0103 prin creier doar \u00een timpul somnului. Procesul de cur\u0103\u021bare este dezactivat \u00een timpul orelor de veghe \u0219i este cel mai activ \u00een timpul celor mai profunde stadii de somn.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 descoperire a schimbat modul \u00een care cercet\u0103torii au \u00een\u021beles rolul somnului \u0219i, de asemenea, leg\u0103tura dintre somn \u0219i tulbur\u0103rile neurologice. Pentru multe boli, inclusiv boala Alzheimer, lipsa somnului cre\u0219te riscul, despre care Dr. Nedergaard crede c\u0103 este din cauza unei cur\u0103\u021b\u0103ri glimfatice inadecvate.<\/p>\n\n\n\n \u00cenc\u0103 de la primele studii privind sistemul glimfatic, cercet\u0103torii s-au g\u00e2ndit c\u0103 acesta ar putea fi implicat \u00een prevenirea bolii Alzheimer. Conform unei ipoteze importante cu privirea la boala Alzheimer, aceasta este cauzat\u0103 de o acumulare a dou\u0103 tipuri de proteine, amiloid-beta \u0219i tau, care, agreg\u00e2ndu-se, \u00eempiedic\u0103 neuronii s\u0103 func\u021bioneze corect \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, duc la moartea acestora. Atunci c\u00e2nd func\u021bioneaz\u0103 normal, sistemul glimfatic elimin\u0103 amiloid-beta \u0219i tau. Cu toate acestea, la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 sau la cele care sufer\u0103 de Alzheimer, acest proces este mai lent – l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 mai multe proteine poten\u021bial d\u0103un\u0103toare. Important de \u0219tiut c\u0103 mul\u021bi cercet\u0103tori consider\u0103 c\u0103 \u0219i dup\u0103 o singur\u0103 noapte lipsit\u0103 de somn poate cre\u0219te cantitatea de beta-amiloid care se acumuleaz\u0103 \u00een creier.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii analizeaz\u0103 acum cum s\u0103 stimuleze cur\u0103\u021barea glimfatic\u0103 prin diferite mijloace. Un proiect, care a examinat \u0219oareci modifica\u021bi genetic pentru a fi predispu\u0219i la Alzheimer, a constatat c\u0103 cre\u0219terea undelor lente \u00een timpul somnului, stimul\u00e2ndu-se astfel fluxul de lichid prin creier, a redus cantitatea de amiloid acumulat\u0103. Aceast\u0103 lucrare a implicat „optogenetica”, \u00een care celulele sunt modificate genetic pentru a r\u0103spunde la lumin\u0103, un tratament care nu poate fi aplicat oamenilor, dar un efect similar poate fi indus \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 la oameni prin stimulare electric\u0103 neinvaziv\u0103. Unele studii raporteaz\u0103 c\u0103 o astfel de stimulare poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi formarea memoriei la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pe l\u00e2ng\u0103 sublinierea importan\u021bei vitale a unui somn bun, descoperirea sistemului glimfatic a eviden\u021biat \u0219i alte moduri \u00een care o via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 poate promova un creier s\u0103n\u0103tos. La \u0219oareci, exerci\u021biile fizice \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc fluxul limfatic, elimin\u00e2nd amiloid-beta. \u00cen schimb, tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103, care \u00eempiedic\u0103 pulsa\u021bia normal\u0103 a arterelor \u0219i venelor care ac\u021bioneaz\u0103 sistemul glimfatic, reduce mi\u0219carea lichidului cerebro-rahidian. \u00cen acest context, nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 hipertensiunea arterial\u0103 la v\u00e2rsta mijlocie cre\u0219te riscul de a dezvolta boala Alzheimer mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Descoperirea sistemului glimfatic a avut efecte \u0219i \u00een afara cercet\u0103rii bolii Alzheimer. Traumatismele craniene, boala Parkinson \u0219i tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie sunt toate legate de cur\u0103\u021barea glimfatic\u0103. Cercet\u0103torii analizeaz\u0103 acum cum pot folosi sistemul glimfatic pentru a administra medicamente pentru creier \u00een modul cel mai eficace. Trecerea medicamentelor prin bariera hemato-encefalic\u0103 este dificil\u0103, iar injectarea lor direct \u00een lichidul cefalo-rahidian, permi\u021b\u00e2ndu-le apoi s\u0103 fie \u201csp\u0103late\u201d \u00een tot creierul \u00een timpul somnului, ar putea face diferen\u021ba \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pentru viitor, acest sistem glimfatic al creierului ofer\u0103 noi \u021binte \u0219i noi modalit\u0103\u021bi de a g\u00e2ndi prevenirea sau tratamentul bolilor. Pe de alt\u0103 parte, vestea cea mai bun\u0103 pe care o avem deja, acum, este c\u0103 ne putem reduce riscul de demen\u021b\u0103, pur si simplu d\u0103ruindu-ne p\u00e2n\u0103 la opt ore de somn \u00een fiecare noapte \u0219i, \u00een general, un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n De\u0219i se \u0219tie de ceva timp c\u0103 persoanele cu demen\u021b\u0103 au frecvent un somn fragmentat, de calitate proast\u0103, dou\u0103 noi studii indic\u0103 conving\u0103tor c\u0103, dac\u0103 nu dormim suficient, avem un risc crescut de demen\u021b\u0103. \u00cen primul studiu, cercet\u0103torii de la Harvard Medical School au studiat mai mult de 2.800 de persoane cu v\u00e2rste de peste […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7570,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7595"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7595"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7595\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7596,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7595\/revisions\/7596"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7570"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7595"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7595"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7595"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/a>