{"id":7622,"date":"2022-06-23T12:49:34","date_gmt":"2022-06-23T10:49:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7622"},"modified":"2022-07-22T09:34:00","modified_gmt":"2022-07-22T07:34:00","slug":"boala-parkinson","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7622","title":{"rendered":"Boala Parkinson"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103: 5 minute<\/em><\/p>\n\n\n\n

Aproximativ 10 milioane de persoane din \u00eentreaga lume sufer\u0103 de boala Parkinson, o afec\u021biune numit\u0103 dup\u0103 Dr. James Parkinson, una dintre cele mai frecvente tulbur\u0103ri neurologice, care afecteaz\u0103 aproximativ 1% din persoanele de peste 60 ani. Inciden\u021ba bolii Parkinson cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta, dar se estimeaz\u0103 c\u0103 4% dintre persoanele cu aceast\u0103 boal\u0103 sunt diagnosticate \u00eenainte de v\u00e2rsta de 50 de ani. B\u0103rba\u021bii au o probabilitate de 1,5 ori mai mare de a avea boala Parkinson dec\u00e2t femeile.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Parkinson’s Foundation<\/a>  – www.parkinson.org<\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n

Boala Parkinson este cauzat\u0103 de o pierdere de celule nervoase \u00een partea creierului numit\u0103 substantia nigra. Celulele nervoase din aceast\u0103 parte a creierului sunt responsabile de producerea unei substan\u021be chimice numite dopamin\u0103. Aceasta ac\u021bioneaz\u0103 ca un mesager \u00eentre p\u0103r\u021bile creierului \u0219i sistemul nervos, ajut\u00e2nd la controlul \u0219i coordonarea mi\u0219c\u0103rilor corpului. Dac\u0103 aceste celule nervoase mor sau sunt deteriorate, cantitatea de dopamin\u0103 din creier scade. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 partea din creier care controleaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile nu poate func\u021biona la fel de bine ca \u00een mod normal.<\/p>\n\n\n\n

Pierderea celulelor nervoase este un proces lent. Simptomele bolii Parkinson \u00eencep s\u0103 apar\u0103, de obicei, abia c\u00e2nd aproximativ 80% din celulele nervoase din substantia nigra au fost pierdute.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, se crede c\u0103 o combina\u021bie de modific\u0103ri genetice \u0219i factori de mediu ar putea fi responsabil\u0103 pentru aceast\u0103 afec\u021biune. Totu\u0219i, dovezile care leag\u0103 factorii de mediu de boala Parkinson nu sunt concludente.<\/p>\n\n\n\n

Se estimeaz\u0103 c\u0103 genetica este cauza a aproximativ 10 p\u00e2n\u0103 la 15 la sut\u0103 din cazurile de Parkinson. De-a lungul anilor, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au studiat ADN-ul persoanelor cu Parkinson, compar\u00e2nd genele acestora, \u0219i au descoperit zeci de muta\u021bii genetice legate de aceast\u0103 boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Interac\u021biunile dintre gene \u0219i mediu pot fi destul de complexe. Factorii de risc de mediu asocia\u021bi cu Parkinson includ traumatismele craniene, zona de re\u0219edin\u021b\u0103, expunerea la pesticide \u0219i multe altele.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 un set de semne care pot indica prezen\u021ba acestei boli – dac\u0103 avem mai multe semne concomitent ar trebui s\u0103 ne program\u0103m pentru investiga\u021bii complete.<\/p>\n\n\n\n

Oboseala<\/strong> este adesea unul dintre primele simptome pe care le resimt cei care sufer\u0103 de boala Parkinson. Prezent\u0103 la cel pu\u021bin 33% dintre pacien\u021bi, aceast\u0103 oboseal\u0103 inexplicabil\u0103 este at\u00e2t de intens\u0103 \u00eenc\u00e2t bolnavii nu mai pot duce la bun sf\u00e2r\u0219it sarcinile personale \u0219i profesionale.<\/p>\n\n\n\n

Crizele de insomnie nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat prezen\u021ba bolii Parkinson. Cu toate acestea, trebuie s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 un num\u0103r mare dintre cei care sufer\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103 au probleme cu somnul<\/strong>. Le este greu s\u0103 adoarm\u0103, se trezesc de mai multe ori \u00een timpul nop\u021bii \u0219i au tendin\u021ba de a se trezi prea devreme diminea\u021ba. Cu cinci p\u00e2n\u0103 la \u0219apte ani \u00eenainte de manifestarea simptomelor comune ale bolii Parkinson, unii pacien\u021bi dezvolt\u0103 tulbur\u0103ri de comportament \u00een somnul REM<\/strong>. Ace\u0219tia sufer\u0103 de somn agitat, cu lovituri violente ca \u0219i cum ar fi ataca\u021bi. La trezire, ace\u0219tia nu-\u0219i mai amintesc nimic din comportamentul lor din timpul nop\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Un tremur \u00een degetul mare, m\u00e2n\u0103 sau b\u0103rbie \u00een timpul repausului<\/strong> este un semn timpuriu comun al bolii Parkinson.  De asemenea, o schimbare \u00een scrisul de m\u00e2n\u0103<\/strong> (micro-grafia \u2013 c\u00e2nd scrisul de m\u00e2n\u0103 devine mai mic – dimensiunile literelor sunt mai mici \u0219i cuvintele sunt \u00eenghesuite) poate fi un semn al bolii Parkinson.<\/p>\n\n\n\n

Unele persoane nu mai pot mirosi foarte bine anumite alimente<\/strong>, precum bananele, mur\u0103turile cu m\u0103rar sau lemnul dulce, caz \u00een care ar trebui s\u0103-\u0219i \u00eentrebe medicul despre Parkinson.<\/p>\n\n\n\n

Un alt semn timpuriu ar putea fi rigiditatea sau durerea \u00een um\u0103r sau \u0219olduri. Oamenii spun uneori c\u0103 picioarele lor par „lipite de podea”.<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

O schimbare \u00een voce<\/strong> (inclusiv \u00een caz c\u0103 ea sun\u0103 r\u0103gu\u0219it sau mai \u00eencet dec\u00e2t de obicei) ar trebui s\u0103 conving\u0103 persoana \u00een cauz\u0103 s\u0103 se adreseze medicului pentru a vedea dac\u0103 ar putea fi vorba de boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba unei priviri serioase, deprimate sau sup\u0103rate<\/strong> poate reprezenta un semnal de alarm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 persoana pare c\u0103 se apleac\u0103 sau se coco\u0219eaz\u0103 c\u00e2nd st\u0103 \u00een picioare<\/strong>, acesta ar putea fi un semn al bolii Parkinson.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 un tratament pentru aceast\u0103 boal\u0103, exist\u0103 multe medicamente disponibile pentru tratarea simptomelor. Pacien\u021bilor li se administreaz\u0103 o varietate din aceste medicamente – toate \u00een doze diferite \u0219i la momente diferite ale zilei – pentru a gestiona simptomele. Respectarea programului de administrare este absolut esen\u021bial\u0103 pentru gestionarea acestor simptome.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen momentul actual, cercet\u0103rile legate de boala Parkinson abordeaz\u0103 c\u00e2teva direc\u021bii importante.<\/p>\n\n\n\n

Procesele celulare<\/strong>. Cercet\u0103torii investigheaz\u0103 modul \u00een care procesele celulare contribuie la neurodegenerare, inclusiv acumularea toxic\u0103 de alfa-sinuclein\u0103 \u0219i modul \u00een care pierderea dopaminei afecteaz\u0103 comunicarea dintre celulele nervoase.<\/p>\n\n\n\n

Mai multe procese celulare care deterioreaz\u0103 sau ucid celulele nervoase \u00een boala Parkinson sunt implicate \u00een alte boli neurodegenerative, cum ar fi demen\u021ba cu corpi Lewy, boala Alzheimer \u0219i scleroza lateral\u0103 amiotrofic\u0103. Cercet\u0103rile \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a asem\u0103n\u0103rilor \u0219i diferen\u021belor dintre aceste boli, care ar putea duce la tratamente pentru toate.<\/p>\n\n\n\n

Stimularea cerebral\u0103 profund\u0103<\/strong>, care este acum considerat un tratament relativ standard. Cercet\u0103rile de acum urm\u0103resc s\u0103 g\u0103seasc\u0103 locul optim \u00een creier pentru implantarea electrozilor \u0219i pentru a \u00een\u021belege mai bine efectul terapeutic asupra circuitelor neuronale \u0219i a regiunilor cerebrale afectate de boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Studii genetice<\/strong>.  O mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a factorilor de risc genetic joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een dezv\u0103luirea mecanismelor bolii. De exemplu, unul dintre studii \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice factorii genetici care contribuie la dezvoltarea bolii cu debut precoce. Studiile clinice actuale includ leg\u0103tura genetic\u0103 cu memoria \u0219i comportamentul motor, c\u0103utarea de gene care pot cre\u0219te riscul bolii \u0219i de tulbur\u0103ri neurodegenerative conexe \u0219i identificarea biomarkerilor pentru boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Exerci\u021biile fizice<\/strong>. Rutinele de exerci\u021bii fizice sunt adesea recomandate pentru a ajuta persoanele cu boala Parkinson s\u0103 men\u021bin\u0103 capacitatea de mi\u0219care \u0219i echilibrul necesare pentru via\u021ba de zi cu zi. Cercet\u0103rile continu\u0103 cu privire la rolul exerci\u021biilor fizice \u00een \u00eencetinirea declinului func\u021biei motorii \u0219i \u00een modificarea evolu\u021biei bolii.<\/p>\n\n\n\n

Medicamente neuroprotectoare.<\/strong> Multe institu\u021bii promoveaz\u0103 cercetarea fundamental\u0103, clinic\u0103 \u0219i transla\u021bional\u0103 (urm\u0103rind transpunerea teoriilor \u0219tiin\u021bifice \u00een aplica\u021bii concrete) care vizeaz\u0103 protejarea celulelor nervoase de leziunile cauzate de boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Studiile clinice privind boala Parkinson care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een acest moment ofer\u0103 o oportunitate de a ajuta cercet\u0103torii s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u021bi mai bune de a detecta, trata sau preveni boala \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 \u0219i, prin urmare, o speran\u021b\u0103, acum \u0219i \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n

  1. Parkinson’s disease – Causes – NHS (www.nhs.uk)<\/a><\/li>
  2. Parkinson’s disease: watch for these warning signs (msn.com)<\/a><\/li>
  3. What Causes Parkinson’s Disease? | Parkinson’s Foundation<\/a><\/li>
  4. Parkinson’s Disease: Hope Through Research | National Institute of Neurological Disorders and Stroke (nih.gov)<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n

    <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103: 5 minute Aproximativ 10 milioane de persoane din \u00eentreaga lume sufer\u0103 de boala Parkinson, o afec\u021biune numit\u0103 dup\u0103 Dr. James Parkinson, una dintre cele mai frecvente tulbur\u0103ri neurologice, care afecteaz\u0103 aproximativ 1% din persoanele de peste 60 ani. Inciden\u021ba bolii Parkinson cre\u0219te odat\u0103 cu v\u00e2rsta, dar se estimeaz\u0103 c\u0103 4% dintre persoanele cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7611,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7622"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7622"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7622\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7624,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7622\/revisions\/7624"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}