{"id":7680,"date":"2022-07-22T09:18:26","date_gmt":"2022-07-22T07:18:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7680"},"modified":"2022-08-29T10:01:30","modified_gmt":"2022-08-29T08:01:30","slug":"creierul-si-sistemul-gastro-intestinal-un-binom-vital-pentru-sanatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7680","title":{"rendered":"Creierul \u0219i sistemul gastro-intestinal, un binom vital pentru s\u0103n\u0103tate"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103: 7 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Problemele de digestie sunt unele dintre cele mai importante cauze care \u00eei trimit pe oameni la medic. \u0218i este foarte interesant de \u0219tiut c\u0103 cele mai multe dintre aceste probleme sunt cauzate de tulbur\u0103ri „func\u021bionale” – ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu pot fi legate de o problem\u0103 fizic\u0103, cum ar fi cancerul sau ulcerul.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Sursa foto: National Institute on Aging (nih.gov)<\/a><\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un intestin cu probleme poate trimite semnale c\u0103tre creier, la fel cum un creier cu probleme poate trimite semnale c\u0103tre intestin.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen foarte multe cazuri, atunci c\u00e2nd nu exist\u0103 o problem\u0103 fizic\u0103 evident\u0103, problemele stomacale sau intestinale ale unei persoane sunt ori cauza ori efectul anxiet\u0103\u021bii, stresului sau depresiei.<\/p>\n\n\n\n

Explica\u021bia este leg\u0103tura foarte str\u00e2ns\u0103 dintre creier \u0219i sistemul gastrointestinal.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Stresul \u0219i emo\u021biile pot juca un rol important \u00een tulbur\u0103rile gastro-intestinale func\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

Devine astfel mai u\u0219or de \u00een\u021beles de ce ne este c\u00e2teodat\u0103 grea\u021b\u0103 \u00eenainte de a face o prezentare sau de ce sim\u021bim dureri intestinale \u00een perioadele de stres. Asta nu \u00eenseamn\u0103, totu\u0219i, c\u0103 afec\u021biunile gastrointestinale func\u021bionale sunt imaginare – factorii psihosociali influen\u021beaz\u0103 fiziologia real\u0103 a intestinului, combin\u00e2ndu-se cu factorii fizici pentru a provoca dureri sau alte simptome intestinale.<\/p>\n\n\n\n

Simptomele legate de stres resim\u021bite la nivelul tractului gastrointestinal variaz\u0103 foarte mult de la o persoan\u0103 la alta, iar tratamentul poate varia \u0219i el.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, o persoan\u0103 care sufer\u0103 de reflux gastroesofagian ar putea avea o senza\u021bie de arsur\u0103 u\u0219oar\u0103 \u0219i ocazional\u0103 \u00een piept, \u00een timp ce o alta resimte un disconfort serios noapte de noapte.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u021bi oameni au simptome u\u0219oare care r\u0103spund rapid la schimb\u0103ri \u00een diet\u0103 sau medicamente. Dac\u0103 simptomele nu se amelioreaz\u0103, medicul dumneavoastr\u0103 v\u0103 poate pune mai multe \u00eentreb\u0103ri despre istoricul dumneavoastr\u0103 medical \u0219i poate efectua unele teste de diagnostic pentru a exclude o cauz\u0103 fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, multe persoane cu tulbur\u0103ri gastrointestinale func\u021bionale percep durerea mai acut dec\u00e2t alte persoane, deoarece creierul lor este mai receptiv la semnalele de durere din tractul gastrointestinal. Stresul poate face ca durerea existent\u0103 s\u0103 par\u0103 \u0219i mai grav\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Studii construite pe baza acestor observa\u021bii au ar\u0103tat ca cel pu\u021bin unii pacien\u021bi cu afec\u021biuni gastrointestinale func\u021bionale au avut simptome ameliorate \u00een urma unor terapii de reducere a stresului sau de tratare a anxiet\u0103\u021bii sau depresiei (precum terapia cognitiv-comportamental\u0103) combinate cu tratamentul medical conven\u021bional \u00een compara\u021bie cu abordarea bazata doar pe tratamentul medical.<\/p>\n\n\n\n

Unii oameni sunt \u00eenc\u0103 reticen\u021bi \u00een a accepta rolul factorilor psiho-sociali \u00een dezvoltarea tulbur\u0103rilor gastro-intestinale. Ace\u0219tia trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 emo\u021biile provoac\u0103 r\u0103spunsuri chimice \u0219i fizice autentice \u00een organism, care pot avea ca rezultat durere \u0219i disconfort<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Terapia comportamental\u0103 \u0219i tratamentele de reducere a stresului ajut\u0103 la gestionarea durerii \u0219i la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea altor simptome \u00een moduri diferite de modul \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 medicamentele.<\/p>\n\n\n\n

Scopul tuturor terapiilor este de a reduce anxietatea, de a \u00eencuraja comportamente s\u0103n\u0103toase \u0219i de a ajuta oamenii s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 durerii \u0219i disconfortului provocat de afec\u021biunea lor.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 sistemul gastro-intestinal diger\u0103 alimentele \u0219i interac\u021bioneaz\u0103 \u00eendeaproape cu creierul, intestinul nostru, prin intermediul microbiomului s\u0103u (trilioane de microbi – bacterii, viru\u0219i, ciuperci), lupt\u0103 \u00eempotriva agen\u021bilor patogeni d\u0103un\u0103tori, produce vitamina K \u0219i alte substan\u021be chimice importante, afecteaz\u0103 modul \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 medicamentele \u0219i poate influen\u021ba sistemul imunitar si s\u0103n\u0103tatea inimii.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, se pare c\u0103 microbii intestinali pot juca un rol important \u00een \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un studiu publicat de Nature Metabolism<\/em> \u00een februarie 2021, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au observat c\u0103 adul\u021bii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 al c\u0103ror amestec de microbi intestinali s-a schimbat cel mai mult \u00een timp au tr\u0103it mai mult dec\u00e2t acele persoane cu mai pu\u021bine schimb\u0103ri \u00een microbiomul intestinal. Studiul nu a dovedit c\u0103 un microbiom variat este cauza longevit\u0103\u021bii mai bune. Cu toate acestea, un astfel de microbiom a fost asociat, de asemenea, cu niveluri mai sc\u0103zute de colesterol, cu o vitez\u0103 la mers mai mare \u0219i cu niveluri mai ridicate de substan\u021be chimice benefice \u00een s\u00e2nge – to\u021bi ace\u0219tia fiind factori care prelungesc durata de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ce putem face ca microbiomul nostru s\u0103 fie mai divers \u0219i s\u0103 ob\u021binem aceste beneficii pentru s\u0103n\u0103tate?<\/strong> \u00cen primul r\u00e2nd, o alimenta\u021bie corespunz\u0103toare. Alimentele recomandate sunt: fructe, legume (\u00een special cele cu frunze verzi \u00eenchise la culoare), leguminoase (fasole, maz\u0103re) \u0219i cereale integrale (quinoa, gr\u00e2u integral, orez brun). Numitorul comun al acestor alimente este c\u0103 sunt bogate in fibre. Organismul nu descompune fibrele, iar microbii din intestin se hr\u0103nesc din ele, ceea ce ajut\u0103 la crearea sau men\u021binerea diversit\u0103\u021bii microbiomului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus de o alimenta\u021bie bogat\u0103 \u00een fibre, speciali\u0219tii cred c\u0103 activitatea fizic\u0103 ajut\u0103 si ea la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea diversit\u0103\u021bii biomului, de\u0219i mecanismul nu este \u00eenc\u0103 cunoscut. \u00cen acest context, April Pawluk, manager de programe strategice la Harvard Chan Microbiome in Public Health Center <\/em>din SUA, crede c\u0103 sunt plauzibile mai multe mecanisme: „S-ar putea ca exerci\u021biile fizice s\u0103 schimbe rata cu care con\u021binutul se deplaseaz\u0103 prin intestin. Sau poate c\u0103 exerci\u021biile fizice reduc inflama\u021bia din intestin. Sau exerci\u021biile fizice ar putea s\u0103 ne modifice apetitul \u0219i s\u0103 modifice modul \u00een care corpul nostru proceseaz\u0103 alimentele pe care le consum\u0103m. Toate acestea ar putea afecta mediul microbiomului<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

Modific\u0103rile biologice ale microbiomului intestinal pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim sunt legate de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een general \u0219i de cre\u0219terea ratei de supravie\u021buire, potrivit cercet\u0103rii publicate in Nature Metabolism <\/em>pe care am men\u021bionat-o mai sus, cercetare care a fost sus\u021binut\u0103 de National Institute of Aging<\/em> din SUA.<\/p>\n\n\n\n

Cercetarea echilibrului acestui microbiom – toate microorganismele, bacteriile, viru\u0219ii, protozoarele \u0219i ciupercile, precum \u0219i materialul genetic colectiv al acestora din tractul gastrointestinal – este un domeniu \u0219tiin\u021bific \u00een continu\u0103 evolu\u021bie, iar descoperirile de p\u00e2n\u0103 acum sugereaz\u0103 leg\u0103turi poten\u021biale cu multe afec\u021biuni de s\u0103n\u0103tate, inclusiv obezitatea, tulbur\u0103rile metabolice, inflama\u021bia, cancerul \u0219i depresia. Aceste descoperiri ne dau \u0219i mari speran\u021be pentru noi tratamente \u0219i, de ce nu, modalit\u0103\u021bi eficace de prevenire a acestor afec\u021biuni grave.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/p>\n\n\n\n

  1. The gut-brain connection – Harvard Medical School, Jun 29 2022 https:\/\/www.health.harvard.edu<\/a><\/li>
  2. Unique gut microbiome patterns linked to healthy aging, increased longevity | National Institute on Aging (nih.gov)<\/a><\/li>
  3. Healthy gut, healthier aging – Harvard Health<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103: 7 minute Problemele de digestie sunt unele dintre cele mai importante cauze care \u00eei trimit pe oameni la medic. \u0218i este foarte interesant de \u0219tiut c\u0103 cele mai multe dintre aceste probleme sunt cauzate de tulbur\u0103ri „func\u021bionale” – ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu pot fi legate de o problem\u0103 fizic\u0103, cum ar […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7669,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7680"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7680"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7680\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7681,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7680\/revisions\/7681"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7669"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}