{"id":7686,"date":"2022-07-22T09:28:05","date_gmt":"2022-07-22T07:28:05","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7686"},"modified":"2022-08-29T10:01:43","modified_gmt":"2022-08-29T08:01:43","slug":"o-scurta-istorie-a-modului-in-care-umanitatea-a-inceput-sa-priveasca-efectele-poluarii-aerului-asupra-sanatatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7686","title":{"rendered":"O scurt\u0103 istorie a modului \u00een care umanitatea a \u00eenceput s\u0103 priveasc\u0103 efectele polu\u0103rii aerului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"\n<p><em>Timp de lectur\u0103: 11 minute<\/em><\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/poluare.jpg\"><img width=\"1024\" height=\"512\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/poluare.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-7666\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/poluare.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/poluare-300x150.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/poluare-768x384.jpg 768w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/figure>\n\n\n\n<p><em>Este un adev\u0103r bine-cunoscut faptul c\u0103 particulele din aerul poluat cauzeaz\u0103 probleme pl\u0103m\u00e2nilor \u0219i inimii noastre. Cu toate acestea, pagubele nu se opresc aici. Un nou studiu al cercet\u0103torilor de la Universitatea din Birmingham din Regatul Unit \u0219i al unor institu\u021bii de cercetare chineze (una dintre \u021b\u0103rile campioane la capitolul poluare \u00een marile aglomer\u0103ri urbane) a constatat c\u0103 astfel de particule toxice transmise de poluare pot ajunge \u0219i \u00een creier. Cercet\u0103torii au examinat lichidul cefalorahidian \u0219i s\u00e2ngele a 25 de pacien\u021bi cu diferite tulbur\u0103ri mintale dintr-un spital chinez \u0219i au descoperit o varietate de particule fine toxice \u00een lichidul cefalorahidian al 32% dintre pacien\u021bi, precum \u0219i \u00een s\u00e2nge. De asemenea, au fost prelevate probe de la 26 de persoane s\u0103n\u0103toase, iar cercet\u0103torii au descoperit particule \u00een suspensie la un singur individ.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>A\u0219adar, c\u00e2t de grav\u0103 a devenit problema polu\u0103rii aerului \u0219i ce efecte are asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre? Sunt particulele din aerul poluat capabile s\u0103 d\u0103uneze \u0219i creierului uman?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ultimii aproximativ 50 de ani vorbim din ce \u00een ce mai mult despre faptul c\u0103 au loc schimb\u0103ri ale climei care afecteaz\u0103 calitatea aerului \u0219i au efecte negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii oamenilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Practic, perturbarea modelelor meteorologice influen\u021beaz\u0103 calitatea aerului prin cre\u0219terea \u0219i distribuirea poluan\u021bilor din aer, cum ar fi ozonul la nivelul solului, particulele fine, fumul de incendiu \u0219i praful. Modific\u0103rile anotimpurilor meteorologice afecteaz\u0103, de asemenea, produc\u021bia, distribu\u021bia \u0219i severitatea alergenilor din aer. De\u0219i afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd calitatea aerului exterior, ace\u0219ti poluan\u021bi \u0219i alergeni pot afecta \u0219i calitatea aerului din interior prin faptul c\u0103 el intr\u0103 \u00een case, \u0219coli \u0219i cl\u0103diri. \u00cen plus, schimb\u0103rile climatice pot contribui la cre\u0219terea prevalen\u021bei poluan\u021bilor din interior, cum ar fi mucegaiul.<\/p>\n\n\n\n<p>Poluarea aerului a devenit deja un pericol cunoscut pentru s\u0103n\u0103tatea mediului \u0219i a oamenilor. \u0218tim la ce ne expunem atunci c\u00e2nd cea\u021ba maronie se instaleaz\u0103 deasupra unui ora\u0219, c\u00e2nd asist\u0103m la un ambuteiaj pe o autostrad\u0103 aglomerat\u0103 sau c\u00e2nd vedem co\u0219ul de evacuare al unui mare combinat. Chiar dac\u0103 poluare aerului nu se vede, mirosul s\u0103u \u00een\u021bep\u0103tor ne pune \u00een gard\u0103. Iar amenin\u021barea nu este deloc de neglijat. Poluarea aerului, sub toate formele, este responsabil\u0103 pentru peste 6,5 milioane de decese \u00een fiecare an, la nivel global, un num\u0103r care a crescut continuu \u00een ultimii 20 de ani.<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Cum arat\u0103 de fapt acest pericol?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Poluarea aerului este un amestec de substan\u021be periculoase generate de om, sau din surse naturale. Emisiile vehiculelor, p\u0103cura \u0219i gazele naturale pentru \u00eenc\u0103lzirea locuin\u021belor, centralele electrice pe baz\u0103 de c\u0103rbune, \u0219i fumul de la produc\u021bia chimic\u0103 sunt sursele primare de poluare a aerului provocat\u0103 de om. Natura elibereaz\u0103 substan\u021be periculoase \u00een aer, cum ar fi cenu\u0219a \u0219i gazele din erup\u021bii vulcanice, gaze, cum ar fi metanul, care sunt emise din descompunerea materiei organice din sol.<\/p>\n\n\n\n<p>Poluarea aerului cauzat\u0103 de trafic reprezint\u0103 un amestec de gaze \u0219i particule: ozon la nivelul solului, diferite forme de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, compu\u0219i organici volatili, aromatici policiclici, hidrocarburi \u0219i particule fine. Ozonul, un gaz atmosferic, este adesea numit smog atunci c\u00e2nd este la nivelul solului. Este creat atunci c\u00e2nd poluan\u021bii emi\u0219i de ma\u0219ini, centrale electrice, cazane industriale, rafin\u0103rii \u0219i alte surse reac\u021bioneaz\u0103 chimic \u00een prezen\u021ba luminii solare. Gazele nocive, care includ dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot \u0219i oxizi de sulf, sunt componente ale emisiilor autovehiculelor \u0219i produse secundare ale proceselor industriale. Substan\u021bele \u00een suspensie (PM) sunt compuse din substan\u021be chimice precum sulfa\u021bi, nitra\u021bi, carbon sau praf mineral. Emisiile vehiculelor \u0219i industriale de la arderea combustibililor fosili, fumul de \u021bigar\u0103 \u0219i arderea materiei organice, cum ar fi incendiile, toate con\u021bin PM. Un subset de PM, particule fine (PM 2,5) este de 30 de ori mai sub\u021bire dec\u00e2t un p\u0103r uman. Poate fi inhalat profund \u00een \u021besutul pulmonar \u0219i poate contribui la probleme grave de s\u0103n\u0103tate. Compu\u0219ii organici volatili se vaporizeaz\u0103 aproape de temperatura camerei &#8211; de aici, denumirea de volatili. Se numesc organici deoarece con\u021bin carbon. Ei sunt emi\u0219i de vopsele, materiale de cur\u0103\u021benie, pesticide, unele piese de mobilier \u0219i chiar materiale de artizanat, cum ar fi lipiciul. Benzina \u0219i gazele naturale sunt surse majore de compu\u0219i organici volatili, care sunt elibera\u021bi \u00een timpul arderii. Hidrocarburile aromatice policiclice sunt compu\u0219i organici care con\u021bin carbon \u0219i hidrogen. Din cele peste 100 de astfel de hidrocarburi aromatice policiclice care sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een mediu, 15 sunt enumerate \u00een Raportul privind agen\u021bii cancerigeni. Pe l\u00e2ng\u0103 ardere, multe procese industriale, cum ar fi fabricarea produselor din fier, o\u021bel \u0219i cauciuc, precum \u0219i generarea de energie, produc \u0219i hidrocarburi aromatice policiclice ca produs secundar.<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Ce efecte are poluarea aerului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Expunerea la aerul poluat este asociat\u0103 cu stresul oxidativ \u0219i inflama\u021bia \u00een celulele umane, ceea ce poate duce la boli cronice \u0219i cancer.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 2013, Agen\u021bia Interna\u021bional\u0103 de Cercetare a Cancerului a Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a clasificat poluarea aerului drept un factor cancerigen la om. Cercet\u0103rile privind poluarea aerului \u0219i efectele asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii au devenit o preocupare din ce \u00een ce mai important\u0103 \u0219i analizeaz\u0103 leg\u0103turile cu cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii, diabetul zaharat, obezitatea \u0219i tulbur\u0103rile de reproducere, neurologice \u0219i ale sistemului imunitar.<\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, \u00een ceea ce prive\u0219te cancerul, un studiu amplu pe mai mult de 57.000 de femei a ar\u0103tat c\u0103 cele care locuiesc \u00een apropierea drumurilor principale au un risc mai crescut de a face cancer de s\u00e2n. Alte substan\u021be toxice din aer, \u00een special clorura de metilen, care este utilizat\u0103 \u00een produsele cu aerosoli \u0219i \u00een demachian\u021bii de vopsea, sunt, de asemenea, asociate unui risc crescut de cancer de s\u00e2n. Expunerea profesional\u0103 la benzen, o substan\u021b\u0103 chimic\u0103 industrial\u0103 \u0219i o component\u0103 a benzinei, poate provoca leucemie \u0219i este asociat\u0103 cu limfomul non-Hodgkin. &nbsp;Un studiu pe termen lung, 2000-2016, a constatat o asociere \u00eentre inciden\u021ba cancerului pulmonar \u0219i dependen\u021ba crescut\u0103 de c\u0103rbune pentru generarea de energie.<\/p>\n\n\n\n<p>Particulele fine pot afecta func\u021bionarea vaselor de s\u00e2nge \u0219i pot accelera calcificarea arterelor. Un alt studiu a stabilit leg\u0103turi \u00eentre expunerea zilnic\u0103 pe termen scurt a femeilor aflate \u00een postmenopauz\u0103 la oxizi de azot \u0219i riscul crescut de accident vascular cerebral hemoragic.<\/p>\n\n\n\n<p>Conform unui raport al Programului Na\u021bional de Toxicologie din SUA, expunerea la poluan\u021bi lega\u021bi de trafic cre\u0219te, de asemenea, riscul unei femei \u00eens\u0103rcinate de a avea modific\u0103ri periculoase ale tensiunii arteriale, cunoscute sub numele de tulbur\u0103ri hipertensive, care sunt o cauz\u0103 principal\u0103 a na\u0219terii premature, a greut\u0103\u021bii mici la na\u0219tere \u0219i a mamei \u0219i boli fetale \u0219i moarte.<\/p>\n\n\n\n<p>Poluarea aerului poate afecta dezvoltarea pl\u0103m\u00e2nilor \u0219i este implicat\u0103 \u00een dezvoltarea emfizemului, astmului \u0219i a altor boli respiratorii, cum ar fi boala pulmonar\u0103 obstructiv\u0103 cronic\u0103 (BPOC). &nbsp;PM \u0219i oxidul de azot sunt legate de bron\u0219ita cronic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 2020, o provocare major\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103 a fost confluen\u021ba pandemiei de COVID-19 \u0219i a incendiilor de vegeta\u021bie din vestul Statelor Unite. Baz\u00e2ndu-se pe o conexiune bine stabilit\u0103 \u00eentre poluarea aerului \u0219i infec\u021biile tractului respirator, un studiu a legat fumul de incendii de vegeta\u021bie cu cazuri suplimentare de COVID-19 \u0219i decese.<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Cine pot fi afectat cel mai mult?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Aproape 9 din 10 persoane care locuiesc \u00een zonele urbane din \u00eentreaga lume sunt afectate de poluarea aerului. De\u0219i poluarea aerului afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea tuturor, anumite grupuri pot fi afectate mai mult.<\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, studiul privind s\u0103n\u0103tatea copiilor (Universitatea din California de Sud) este unul dintre cele mai mari studii privind efectele pe termen lung ale polu\u0103rii aerului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii respiratorii a copiilor. El arat\u0103 c\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Nivelurile mai ridicate de poluare a aerului cresc infec\u021biile respiratorii pe termen scurt, ceea ce duce la mai multe absen\u021be la \u0219coal\u0103.<\/li><li>Copiii care fac mai multe sporturi \u00een aer liber \u0219i locuiesc \u00een comunit\u0103\u021bi cu con\u021binut ridicat de ozon au mai multe \u0219anse de a dezvolta astm, la fel ca \u0219i copiii care locuiesc \u00een apropierea drumurilor aglomerate<\/li><li>Copiii cu astm bron\u0219ic care au fost expu\u0219i la niveluri ridicate de poluan\u021bi ai aerului au avut un risc mai mare de a dezvolta simptome de bron\u0219it\u0103.<\/li><li>Cei care locuiesc \u00een comunit\u0103\u021bi cu niveluri mai ridicate de poluare pot prezenta leziuni pulmonare.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Un studiu pe femeile \u00eens\u0103rcinate \u0219i copiii lor \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere dac\u0103 \u0219i cum incendiile de vegeta\u021bie \u0219i fumul lor le-au afectat acestora s\u0103n\u0103tatea. \u00cenceput \u00een 2017, participan\u021bii la studiu sunt femei \u00eens\u0103rcinate care locuiau \u00een California de Nord c\u00e2nd au avut loc incendiile din 2018, 2019 sau 2020. Conform acestuia:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Inhalarea PM 2,5, chiar \u0219i la niveluri relativ sc\u0103zute, poate modifica dimensiunea creierului \u00een curs de dezvoltare al unui copil, ceea ce poate cre\u0219te \u00een cele din urm\u0103 riscul de probleme cognitive \u0219i emo\u021bionale mai t\u00e2rziu \u00een adolescen\u021b\u0103.<\/li><li>Expunerea prenatal\u0103 la poluarea aerului cauzat\u0103 de trafic a fost asociat\u0103 cu efecte de dezvoltare a creierului, vitez\u0103 mai lent\u0103 de procesare, simptome ale tulbur\u0103rii de aten\u021bie \u0219i hiperactivitate (ADHD) \u0219i alte probleme neuro-comportamentale la tinerii din mediul urban.<\/li><li>Expunerea prenatal\u0103 la particule a fost asociat\u0103 cu greutate mic\u0103 la na\u0219tere.<\/li><li>Femeile expuse la niveluri ridicate de particule fine \u00een timpul sarcinii, \u00een special \u00een al treilea trimestru, pot avea un risc de p\u00e2n\u0103 la dublu de a avea un copil cu autism.<\/li><li>Expunerea la PM 2,5 \u00een trimestrul al doilea \u0219i al treilea ar putea cre\u0219te riscul ca acei copii s\u0103 aib\u0103 hipertensiune arterial\u0103 la \u00eenceputul vie\u021bii.<\/li><li>\u00cen Marietta, Ohio, unde se afl\u0103 o rafin\u0103rie de feromangan, concentra\u021biile de mangan \u00een s\u00e2nge \u0219i p\u0103r, un biomarker al expunerii la poluarea aerului, au fost asociate cu scoruri IQ mai mici.<strong><\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n<h2><strong>De ce este important\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii aerului<\/strong>?<\/h2>\n\n\n\n<p>Studiile indic\u0103 faptul c\u0103 eforturile de reducere a expunerii la PM2,5 ar putea duce la reduceri semnificative ale num\u0103rului de sugari cu greutate mic\u0103 la na\u0219tere \u0219i prematuri la nivel mondial. C\u00e2nd se \u00eenchid centralele pe combustibili fosili, poluarea aerului din apropiere scade. Un studiu a constatat c\u0103 inciden\u021ba na\u0219terilor premature a sc\u0103zut pe o raz\u0103 de 5 kilometri de loca\u021biile unor astfel de foste centrale alimentate cu c\u0103rbune \u0219i petrol.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen r\u00e2ndul copiilor din California de Sud, sc\u0103derea dioxidului de azot \u0219i a PM 2,5 a fost asociat\u0103 cu mai pu\u021bine cazuri de astm.<\/p>\n\n\n\n<p>Simptomele bron\u0219itei au sc\u0103zut pe m\u0103sur\u0103 ce nivelurile de poluare au sc\u0103zut \u00een regiunea Los Angeles.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii aerului poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bia cognitiv\u0103 \u0219i poate reduce riscul de demen\u021b\u0103, conform studiilor sus\u021binute de Asocia\u021bia Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n<p><em>A\u0219adar, studiul despre care vorbeam la \u00eenceputul articolului (ca \u0219i alte cercet\u0103ri) sugereaz\u0103 c\u0103 particulele din aerul poluat pe care-l respir\u0103m pot cauza o lung\u0103 serie de probleme neurologice. Acestea includ demen\u021ba, boala Alzheimer \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea creierului \u0219i pot cre\u0219te inciden\u021ba depresiei, ADHD, schizofreniei \u0219i accidentului vascular cerebral. Ele se adaug\u0103 listei lungi de probleme respiratorii, circulatorii, oncologice \u0219i de dezvoltare amintite \u0219i ele ca fiind provocate de aerul poluat.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>De aceea, este important s\u0103 \u00een\u021belegem daunele reale pe care poluarea aerului le poate face organismului uman, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 milit\u0103m pentru limitarea lor \u0219i s\u0103 facem ca mesajul s\u0103 ajung\u0103 la factorii de decizie.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.niehs.nih.gov\/health\/topics\/agents\/air-pollution\/index.cfm#:~:text=Air%20pollution%20can%20affect%20lung,are%20linked%20to%20chronic%20bronchitis\" target=\"_blank\">https:\/\/www.niehs.nih.gov\/health\/topics\/agents\/air-pollution\/index.cfm<\/a> (inclusive sursa foto)<\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.niehs.nih.gov\/research\/programs\/climatechange\/health_impacts\/asthma\/index.cfm\" target=\"_blank\">Health Impacts of Air Quality &#8211; Climate Change and Human Health (nih.gov)<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/are-air-pollution-particles-capable-of-damaging-the-brain?utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=dedicated&amp;utm_content=2022-07-03&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8\" target=\"_blank\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/are-air-pollution-particles-capable-of-damaging-the-brain<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp de lectur\u0103: 11 minute Este un adev\u0103r bine-cunoscut faptul c\u0103 particulele din aerul poluat cauzeaz\u0103 probleme pl\u0103m\u00e2nilor \u0219i inimii noastre. Cu toate acestea, pagubele nu se opresc aici. Un nou studiu al cercet\u0103torilor de la Universitatea din Birmingham din Regatul Unit \u0219i al unor institu\u021bii de cercetare chineze (una dintre \u021b\u0103rile campioane la capitolul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7666,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7686"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7686"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7686\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7687,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7686\/revisions\/7687"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7666"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7686"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7686"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7686"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}