{"id":7722,"date":"2022-08-26T09:48:00","date_gmt":"2022-08-26T07:48:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7722"},"modified":"2022-09-28T09:06:46","modified_gmt":"2022-09-28T07:06:46","slug":"organizatia-mondiala-a-sanatatii-declara-variola-maimutei-drept-o-urgenta-medicala-globala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7722","title":{"rendered":"Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii declar\u0103 variola maimu\u021bei drept o urgen\u021b\u0103 medical\u0103 global\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103 \u2013 7 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Epidemia de variola maimu\u021bei reprezint\u0103 o „urgen\u021b\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 de interes interna\u021bional\u201d, adic\u0103 cel mai \u00eenalt nivel de alert\u0103 al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS). Aceast\u0103 \u00eencadrare OMS este conceput\u0103 pentru a declan\u0219a un r\u0103spuns interna\u021bional coordonat, care ar putea implica deblocarea de fonduri \u0219i colaborarea privind schimbul de vaccinuri \u0219i tratamente. Potrivit declara\u021biei oficiale de pres\u0103 a directorului general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, aceast\u0103 decizie a fost determinat\u0103 de cre\u0219terea num\u0103rului de cazuri raportate \u00een 75 de \u021b\u0103ri \u0219i teritorii, la peste 16.000, dintre care sunt cinci decese.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Monkeypox <\/a>(who.int)<\/a><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Directorul general OMS a declarat c\u0103 riscul de variol\u0103 a maimu\u021bei este moderat la nivel mondial, cu excep\u021bia Europei, unde riscul este ridicat. <\/p>\n\n\n\n

Ce este variola maimu\u021bei?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Variola maimu\u021bei este un virus zoonotic, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se transfer\u0103 de la animale la oameni. De\u0219i numele bolii sugereaz\u0103 c\u0103 maimu\u021bele sunt gazda principal\u0103, rezervorul animal specific al acesteia r\u0103m\u00e2ne necunoscut. \u00cen natur\u0103, s-a constatat c\u0103 multe specii de animale au fost infectate cu variola maimu\u021bei, inclusiv specii de veveri\u021be de fr\u00e2nghie \u0219i de copac, \u0219obolani gigan\u021bi din Gambia, \u0219oareci v\u0103rga\u021bi, \u0219oricei \u0219i primate. Unele dovezi sugereaz\u0103 c\u0103 roz\u0103toarele africane, cum ar fi \u0219obolanii gigan\u021bi gambieni \u0219i veveri\u021bele, ar putea fi un rezervor natural al virusului.<\/p>\n\n\n\n

Cum se transmite \u0219i cine sunt persoanele cele mai expuse?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Variola maimu\u021bei se transmite la om prin contactul cu un animal sau cu un om infectat sau prin contactul cu materiale contaminate cu virusul. Virusul p\u0103trunde \u00een organism prin leziunile pielii, prin tractul respirator sau prin membranele mucoase.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de apari\u021bia focarelor din 2022 s-a presupus c\u0103 transmiterea virusului prin contact direct sau indirect cu animale vii sau moarte era principalul factor al infec\u021biilor cu variola maimu\u021bei la om. Acest lucru poate avea loc prin mu\u0219c\u0103tur\u0103 sau zg\u00e2rietur\u0103, contactul direct cu fluidele corporale sau leziuni de la un animal infectat sau cu materiale contaminate (contact indirect). Consumul de carne g\u0103tit\u0103 necorespunz\u0103tor de la un animal infectat este un factor de risc suplimentar.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, variola maimu\u021bei se poate transmite de la om la om prin pic\u0103turi din tuse sau str\u0103nut, \u00eens\u0103 doar \u00een cazul unui contact prelungit \u0219i de la o distan\u021b\u0103 redus\u0103. O serie de studii au ar\u0103tat c\u0103 mai este posibil\u0103 \u0219i transmiterea prin placent\u0103 de la mam\u0103 la f\u0103t.<\/p>\n\n\n\n

Transmiterea sexual\u0103 a variolei maimu\u021belor nu a fost considerat\u0103 o cale specific\u0103 de transmitere \u00een literatura de specialitate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een raportarea epidemiei din Nigeria, din 2017, de variola maimu\u021bei la om, cadrele medicale au emis ipoteza c\u0103 transmiterea sexual\u0103 era o cale plauzibil\u0103 de infectare. Un studiu publicat recent \u00een New England Journal of Medicine<\/em> a constatat c\u0103, \u00eentre aprilie \u0219i iunie 2022, 98% dintre persoanele cu o infec\u021bie cu variola maimu\u021bei au fost b\u0103rba\u021bi homosexuali sau bisexuali, iar 95% dintre cazuri au ap\u0103rut prin transmitere sexual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Se \u0219tie \u0219i c\u0103 virusurile din genul orthopoxvirus au o stabilitate de lung\u0103 durat\u0103 \u00een mediu. Materialele provenite de la pacien\u021bii infecta\u021bi (de exemplu, cruste dermice, lenjeria de pat) pot r\u0103m\u00e2ne infec\u021bioase timp de luni sau ani de zile. \u00cen ciuda acestor caracteristici, aceste virusuri sunt sensibile la dezinfectan\u021bii obi\u0219nui\u021bi, dar pot fi mai pu\u021bin sensibile la dezinfectan\u021bii organici \u00een compara\u021bie cu alte virusuri.<\/p>\n\n\n\n

\u021ain\u00e2nd cont de aceste elemente, cei mai expu\u0219i \u00een fa\u021ba virusului sunt profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, care trateaz\u0103 persoane deja infectate, dar \u0219i membrii familiei sau partenerii sexuali ai persoanei infectate.<\/p>\n\n\n\n

Cum a fost descoperit\u0103 boala?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Medicii clinicieni au descoperit primele cazuri de variol\u0103 a maimu\u021bei \u00een 1958, \u00een timpul a dou\u0103 focare de infec\u021bie la maimu\u021bele \u021binute pentru cercetare. Primul caz uman al bolii a fost \u00eenregistrat \u00een 1970, \u00een Republica Democrat\u0103 Congo. De atunci, 11 \u021b\u0103ri africane au raportat cazuri de variola maimu\u021bei. Ulterior, primul focar de variol\u0103 de maimu\u021b\u0103 din afara Africii a ap\u0103rut \u00een Statele Unite \u00een 2003. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au legat acest incident de c\u00e2inii de preerie infecta\u021bi cu variola maimu\u021bei. <\/p>\n\n\n\n

Cum arat\u0103 simptomele?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Boala apar\u021bine genului de virusuri Orthopoxvirus, care include \u0219i variola. Din acest motiv, simptomele sale sunt, \u00een general, similare, dar nu la fel de severe ca cele ale variolei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul \u00een care o persoan\u0103 este infectat\u0103 cu variola maimu\u021bei, perioada de incuba\u021bie, anterioar\u0103 apari\u021biei simptomelor, dureaz\u0103 \u00eentre 5 \u0219i 21 de zile.<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea cazurilor de variola maimu\u021bei la om prezint\u0103 simptome u\u0219oare p\u00e2n\u0103 la moderate.<\/p>\n\n\n\n

Practic, vorbim despre dou\u0103 tipuri de simptome. Primele simptome se manifest\u0103 timp de aproximativ 5 zile \u0219i includ: febr\u0103, dureri de cap \u0219i\/sau de spate, ganglioni limfatici umfla\u021bi, dureri musculare sau energie sc\u0103zut\u0103. La c\u00e2teva zile dup\u0103 ce persoana face febr\u0103 apare, \u00een mod normal, o erup\u021bie cutanat\u0103. Erup\u021bia seam\u0103n\u0103 cu co\u0219uri sau vezicule \u0219i poate ap\u0103rea pe mai multe p\u0103r\u021bi ale corpului, inclusiv pe fa\u021b\u0103, piept, palmele m\u00e2inilor, t\u0103lpile picioarelor, interiorul gurii, organele genitale \u0219i\/sau anus. Simptomele dureaz\u0103, \u00een mod normal, \u00eentre dou\u0103 \u0219i patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

Gravitatea bolii poate varia, de asemenea, \u00een func\u021bie de calea de transmitere, de susceptibilitatea gazdei \u0219i de cantitatea de virus inoculat\u0103, modurile invazive de expunere provoc\u00e2nd o boal\u0103 mai sever\u0103 \u0219i o perioad\u0103 de incuba\u021bie mai scurt\u0103. Persoanele care locuiesc \u00een zonele \u00eemp\u0103durite tropicale sau \u00een apropierea acestora pot avea o expunere indirect\u0103 sau de nivel sc\u0103zut la animalele infectate, ceea ce poate duce la o infec\u021bie asimptomatic\u0103. Complica\u021biile \u00een \u021b\u0103rile endemice includ encefalita, infec\u021bii bacteriene cutanate secundare, deshidratare, conjunctivit\u0103, cheratit\u0103 \u0219i pneumonie. Persoanele imunocompromise sunt cele mai expuse riscului de \u00eemboln\u0103vire sever\u0103. \u00cen prezent, variola maimu\u021bei are o rat\u0103 de mortalitate de 3% – 6%. Sechelele majore ale bolii sunt, de obicei, cicatrici desfigurante \u0219i leziuni corneene permanente.<\/p>\n\n\n\n

Complica\u021biile, cum ar fi detresa respiratorie, infec\u021biile bacteriene secundare \u0219i encefalita, precum \u0219i sechelele, s-au dovedit a fi mai pu\u021bin frecvente la pacien\u021bii vaccina\u021bi \u00eempotriva variolei. \u00cen plus, rata atacurilor secundare de variola maimu\u021bei \u00een r\u00e2ndul membrilor gospod\u0103riei a fost semnificativ mai mic\u0103 \u00een cazul celor care au fost vaccina\u021bi anterior \u00eempotriva variolei. Cu toate acestea, un istoric de vaccinare antivariolic\u0103 cu zeci de ani \u00eenainte de infec\u021bie nu a avut niciun efect asupra duratei sau a severit\u0103\u021bii bolii. Markerii imunitari au furnizat dovezi ale infec\u021biilor asimptomatice cu variola maimu\u021bei la persoanele vaccinate \u00eempotriva variolei \u0219i la altele care nu fuseser\u0103 vaccinate.<\/p>\n\n\n\n

Diagnostic \u0219i tratament<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pentru diagnostic, \u00een prezent, se utilizeaz\u0103 reac\u021bia \u00een lan\u021b a polimerazei \u00een timp real (PCR \u00een timp real) a virusului care provoac\u0103 variola maimu\u021bei (MPXV) din leziunile cutanate suspecte.<\/p>\n\n\n\n

Tratamentul este \u00een primul r\u00e2nd simptomatic \u0219i de sus\u021binere (ameliorarea febrei \u0219i a pruritului, hidratare), inclusiv prevenirea \u0219i tratamentul infec\u021biilor bacteriene secundare. Antiviralele (Tecovirimat, Brincidofovir \u0219i Cidofovir) sunt op\u021biuni poten\u021biale pentru cazurile severe. Doar Tecovirimat – un medicament antiviral pentru tratamentul variolei \u0219i al bolilor asociate – are autoriza\u021bie de introducere pe pia\u021b\u0103 \u00een Uniunea European\u0103 (UE). \u00cen prezent, exist\u0103 date limitate privind eficacitatea \u0219i siguran\u021ba, \u00een timp ce studiile clinice sunt \u00een curs de desf\u0103\u0219urare \u00een Africa.<\/p>\n\n\n\n

Cum putem preveni infectarea?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Comitetul pentru medicamente de uz uman al Agen\u021biei Europene a Medicamentului a recomandat \u00een luna iulie extinderea indica\u021biei vaccinului antivariolic Imvanex<\/em> \u00eempotriva variolei maimu\u021belor la adul\u021bi. Acesta a fost aprobat \u00een UE din 2013 pentru prevenirea variolei. El con\u021bine o form\u0103 atenuat\u0103 (sl\u0103bit\u0103) a virusului vaccinia numit „virus vaccinia modificat Ankara<\/em>„, care este \u00eenrudit cu virusul variolei. El a fost considerat un poten\u021bial vaccin pentru variola maimu\u021belor, din cauza similitudinii dintre virusul variolei maimu\u021belor \u0219i virusul variolei.<\/p>\n\n\n\n

Comitetul pentru medicamente de uz uman al Agen\u021biei Europene a Medicamentului \u0219i-a bazat recomandarea pe datele din mai multe studii pe animale care au ar\u0103tat protec\u021bie \u00eempotriva virusului variolei maimu\u021bei la primatele non-umane vaccinate cu Imvanex. Acesta a considerat c\u0103 eficacitatea Imvanex \u00een prevenirea \u00eemboln\u0103virii de variol\u0103 la om poate fi dedus\u0103 din aceste studii.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a confirma eficacitatea vaccinului \u00eempotriva variolei maimu\u021bei, compania va colecta date dintr-un studiu observa\u021bional care va fi efectuat \u00een timpul epidemiei de variol\u0103 \u00een curs de desf\u0103\u0219urare \u00een Europa. Profilul de siguran\u021b\u0103 al medicamentului este favorabil, cu efecte secundare u\u0219oare p\u00e2n\u0103 la moderate, iar Comitetul pentru medicamente de uz uman al Agen\u021biei Europene a Medicamentului a stabilit c\u0103 beneficiile medicamentului sunt mai mari dec\u00e2t riscurile.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 utilizarea pentru prevenirea variolei maimu\u021bei, Comitetul pentru medicamente de uz uman al Agen\u021biei Europene a Medicamentului a recomandat autorizarea Imvanex pentru a proteja persoanele \u00eempotriva bolii cauzate de virusul vaccinia, care duce la simptome similare, dar mai u\u0219oare dec\u00e2t cele ale variolei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce vaccinarea este important\u0103, profesioni\u0219tii din domeniul medical sugereaz\u0103 c\u0103 aceasta ar putea s\u0103 nu fie de ajuns. Este posibil ca vaccinarea s\u0103 nu func\u021bioneze dec\u00e2t dac\u0103 este sus\u021binut\u0103 de alte m\u0103suri de control \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice care vizeaz\u0103 reducerea transmiterii la om prin:<\/p>\n\n\n\n