{"id":7759,"date":"2022-09-28T08:49:45","date_gmt":"2022-09-28T06:49:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7759"},"modified":"2022-10-31T15:03:29","modified_gmt":"2022-10-31T13:03:29","slug":"ziua-mondiala-alzheimer-21-septembrie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7759","title":{"rendered":"Ziua Mondial\u0103 Alzheimer (21 septembrie 2022)"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103 5 minute<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Alzheimer este cunoscut\u0103 de mult timp drept una dintre bolile care distruge mintea, care \u0219terge amintirile \u0219i distruge sentimentul con\u0219tiin\u021bei de sine.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen condi\u021biile \u00een care peste 50 de milioane de oameni din \u00eentreaga lume sufer\u0103 de aceast\u0103 afec\u021biune, a \u0219ti c\u00e2t mai multe despre aceasta, dar mai ales despre terapiile care pot ajuta, pe m\u0103sur\u0103 ce creierul \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te, este esen\u021bial.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de fapt, cu creierul, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim?<\/strong> \u00cencetinirea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii creierului sau p\u0103strarea tinere\u021bii lui ar reprezenta cheia tinere\u021bii ve\u0219nice. \u00cens\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea creierului este inevitabil\u0103. Ceea ce difer\u0103 \u00eens\u0103 este modul \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru la fiecare persoan\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La o greutate de aproximativ 3 kg, creierul uman este un organ miraculos, ce are aproximativ 100 de miliarde de neuroni interconecta\u021bi prin trilioane de sinapse.<\/p>\n\n\n\n

Pe parcursul vie\u021bii, el se schimb\u0103 mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 parte a corpului. Din a treia s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de gesta\u021bie (momentul \u00een care creierul \u00eencepe s\u0103 se dezvolte) p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, structurile \u0219i func\u021biile sale complexe se schimb\u0103. \u00cen primii ani de via\u021b\u0103, creierul formeaz\u0103 peste 1 milion de conexiuni neuronale noi \u00een fiecare secund\u0103. Dimensiunea creierului cre\u0219te de patru ori \u00een perioada pre\u0219colar\u0103, iar p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 6 ani, ajunge la aproximativ 90% din volumul s\u0103u adult. Lobii frontali sunt zona creierului responsabil\u0103 de func\u021biile executive, cum ar fi planificarea, memoria de lucru \u0219i controlul impulsurilor. Acestea sunt printre ultimele zone ale creierului care se maturizeaz\u0103 \u0219i s-ar putea s\u0103 nu se dezvolte complet p\u00e2n\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de 35 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, sistemele lor corporale – inclusiv creierul – \u00eencep treptat declinul. \u201eLapsusurile min\u021bii\u201d sunt asociate cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea. C\u00e2nd apar la 20 de ani, nu reprezint\u0103 un factor de \u00eengrijorare. \u00cens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, adul\u021bii se tem adesea de derapajele de memorie pentru c\u0103 le asociaz\u0103 cu boala Alzheimer. Cu toate acestea, Alzheimer \u0219i alte tipuri de demen\u021b\u0103 nu fac parte din procesul normal de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire.<\/p>\n\n\n\n

Acest proces normal include<\/strong>: dificultatea de a \u00eenv\u0103\u021ba ceva nou (procesul de stocare a informa\u021biilor noi \u00een memorie este mai lent), dificult\u0103\u021bi \u00een a face mai multe sarcini \u00een paralel, dificult\u0103\u021bi \u00een a memora numere, dificult\u0103\u021bi \u00een a memora \u00eent\u00e2lniri programate.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, a\u0219a cum spuneam, nu toate persoanele au acelea\u0219i provoc\u0103ri legate de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire min\u021bii. \u00cen timp ce unele studii arat\u0103 c\u0103 1\/3 dintre adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103 se lupt\u0103 cu memoria declarativ\u0103 (amintirile despre fapte sau evenimente pe care creierul le-a stocat \u0219i le poate recupera), alte studii indic\u0103 c\u0103 1\/5 dintre seniorii de 70 de ani \u0219i peste efectueaz\u0103 teste cognitive \u0219i au rezultate similare precum persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii cred c\u0103 modific\u0103rile generale care apar \u00een timpul<\/strong> \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii creierului<\/strong> includ afectarea:<\/strong> masei cerebrale<\/strong> (contrac\u021bia unor zone care sunt implicate \u00een func\u021bia cognitiv\u0103 superioar\u0103 \u0219i care codific\u0103 noi amintiri, care \u00eencepe \u00een jurul v\u00e2rstei de 60 sau 70 de ani);  densit\u0103\u021bii corticale<\/strong> (sub\u021bierea suprafe\u021bei exterioare a creierului din cauza sc\u0103derii conexiunilor sinaptice, ceea ce poate contribui la o mai lent\u0103 procesare cognitiv\u0103); substan\u021bei albe<\/strong> (format\u0103 din fibre nervoase mielinice care sunt grupate \u00een tracturi \u0219i transport\u0103 semnale nervoase \u00eentre celulele creierului; cercet\u0103torii cred c\u0103 mielina se mic\u0219oreaz\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i, ca urmare, procesarea este mai lent\u0103 \u0219i func\u021bia cognitiv\u0103 mai redus\u0103); sistemelor de neurotransmi\u021b\u0103tori<\/strong> (cercet\u0103torii cred c\u0103, creierul genereaz\u0103 mai pu\u021bine substan\u021be chimice mesager odat\u0103 cu v\u00e2rsta \u0219i c\u0103 aceast\u0103 sc\u0103dere a activit\u0103\u021bii dopaminei, acetilcolinei, serotoninei \u0219i norepinefrinei poate juca un rol \u00een sc\u0103derea cogni\u021biei \u0219i memoriei \u0219i \u00een cre\u0219terea depresiei).<\/p>\n\n\n\n

Cert este c\u0103, dac\u0103 cercet\u0103torii vor \u00een\u021belege bazele neuronale ale declinului cognitiv, ei pot descoperi care terapii sau strategii pot ajuta la \u00eencetinirea sau prevenirea deterior\u0103rii creierului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, studiile au indicat mai mul\u021bi factori care accelereaz\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea creierului. De exemplu, obezitatea la v\u00e2rsta mijlocie poate accelera \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea creierului cu aproximativ 10 ani, la fel ca zah\u0103rul \u0219i b\u0103uturile carbogazoase, care sunt asociate cu o s\u0103n\u0103tate mai proast\u0103 a creierului.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, un num\u0103r tot mai mare de dovezi sugereaz\u0103 c\u0103 oamenii care sufer\u0103 cele mai pu\u021bine sc\u0103deri ale cogni\u021biei \u0219i memoriei \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc anumite obiceiuri: au activitate fizic\u0103 regulat\u0103 <\/strong>(aerobic sau plimb\u0103ri de 30-45 de minute, de 3-4 ori de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103), activit\u0103\u021bi stimulative intelectual <\/strong>(dansul, c\u00e2ntatul la un instrument muzical); r\u0103m\u00e2n activi social <\/strong>(\u00eent\u00e2lnirile cu prietenii, familia, comunitatea); au strategii de gestionare a stresului<\/strong>; au o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 <\/strong>(de exemplu, cercet\u0103torii au legat acizii gra\u0219i omega-3 \u0219i omega-6 din s\u00e2nge cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea s\u0103n\u0103toas\u0103 a creierului; \u00een plus, o serie de studii efectuate de Universitatea din Illinois din Urbana-Champaign au descoperit c\u0103 persoanele de v\u00e2rst\u0103 mijlocie cu niveluri mai ridicate de lutein\u0103 – care este un nutrient prezent \u00een legumele cu frunze verzi, cum ar fi varza kale \u0219i spanacul, precum \u0219i ou\u0103le \u0219i avocado – au avut r\u0103spunsuri neuronale similare cu indivizi mai tineri dec\u00e2t cu cei de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103) \u0219i dorm bine<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 majoritatea oamenilor trec print-un proces de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire normal\u0103 a creierului, exist\u0103 \u0219i persoane la care<\/strong> declinul este accentuat<\/strong>. La majoritatea dintre cei afecta\u021bi de aceast\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nire mai accelerat\u0103, procesul acesta apare dup\u0103 v\u00e2rsta de 65 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 demen\u021ba Alzheimer care debuteaz\u0103 sporadic la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, exist\u0103 forme familiale insidioase care \u00eencep cu ani sau decenii mai devreme. Debutul precoce se refer\u0103 la boala Alzheimer care debuteaz\u0103 \u00eenainte de v\u00e2rsta de 65 de ani.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, cercet\u0103torii din Suedia au descoperit o form\u0103 rar\u0103, dar agresiv\u0103, de Alzheimer care apare \u00een decada 40 de via\u021b\u0103 \u0219i are o puternic\u0103 component\u0103 genetic\u0103, un subiect despre care vom vorbi \u00eentr-un num\u0103r viitor.<\/p>\n\n\n\n

Boala Alzheimer nu are \u00eenc\u0103 un tratament \u0219i este responsabil\u0103, numai \u00een SUA, de costuri totale de 355 de miliarde de dolari \u00een fiecare an (conform datelor Asocia\u021biei Alzheimer). Dac\u0103 nu se g\u0103se\u0219te un remediu, din cauza \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u021biei, se a\u0219teapt\u0103 ca boala s\u0103 cople\u0219easc\u0103 sistemele globale de s\u0103n\u0103tate, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. How the brain ages | Science Wire | EarthSky<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li>
  2. What happens to the brain as we age? (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  3. Alzheimer’s disease: Symptoms, stages, causes, and treatments (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103 5 minute Alzheimer este cunoscut\u0103 de mult timp drept una dintre bolile care distruge mintea, care \u0219terge amintirile \u0219i distruge sentimentul con\u0219tiin\u021bei de sine. \u00cen condi\u021biile \u00een care peste 50 de milioane de oameni din \u00eentreaga lume sufer\u0103 de aceast\u0103 afec\u021biune, a \u0219ti c\u00e2t mai multe despre aceasta, dar mai ales despre […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7737,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7759"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7759"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7759\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7761,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7759\/revisions\/7761"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}