{"id":7827,"date":"2022-10-31T14:40:23","date_gmt":"2022-10-31T12:40:23","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7827"},"modified":"2022-11-24T12:02:31","modified_gmt":"2022-11-24T10:02:31","slug":"trei-noi-descoperiri-legate-de-cancer-partea-a-2a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7827","title":{"rendered":"Trei noi descoperiri legate de cancer \u2013 partea a 2a"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103 7 minute<\/em><\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Medical News Today – TEK IMAGE\/SCIENCE PHOTO LIBRARY\/Getty Images<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii din Anglia \u0219i \u021aara Galilor analizeaz\u0103 un nou test de s\u00e2nge \u2013 Galleri – produs de compania GRAIL Bio UK Ltd, care ar putea detecta o serie de tipuri de cancer. Pentru c\u0103 exist\u0103 diferen\u021be \u00eentre ADN-ul celulelor s\u0103n\u0103toase \u0219i cel al celulelor canceroase, testul Galleri urm\u0103re\u0219te s\u0103 detecteze aceste diferen\u021be, posibile semnale care ar putea \u00eensemna prezen\u021ba cancerului \u00een acel organism. <\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile anterioare din SUA au fost promi\u021b\u0103toare, dar este nevoie de teste suplimentare \u00een cadrul unor studii mai ample, care au fost deja demarate. Astfel, studiul de screening Galleri al National Health System (NHS) din Marea Britanie analizeaz\u0103 testul la persoanele care nu au cancer. Separat, studiul SYMPLIFY analizeaz\u0103 testul Galleri la persoanele cu posibile simptome de cancer. To\u021bi participan\u021bii la studiu au fost supu\u0219i testelor obi\u0219nuite de depistare a cancerului. De asemenea, au donat o prob\u0103 de s\u00e2nge care a fost testat\u0103 cu testul Galleri. \u00a0<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii din SUA analizaser\u0103 o versiune anterioar\u0103 a testului de s\u00e2nge Galleri, iar rezultatele ar\u0103taser\u0103 c\u0103 testul a fost capabil s\u0103 detecteze peste 50 de tipuri de cancer. Printre acestea s-au num\u0103rat \u0219i acele tipuri de cancer care sunt dificil de diagnosticat la timp, cum ar fi cancerul pancreatic \u0219i cancerul esofagian.<\/p>\n\n\n\n

Testul Galleri de s\u00e2nge trebuie acum testat \u00een continuare pe un num\u0103r mai mare de persoane cu cancere at\u00e2t comune, c\u00e2t \u0219i mai pu\u021bin comune. De asemenea, cercet\u0103rile trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 oamenii mai mult timp dup\u0103 efectuarea testului.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii sper\u0103 ca acest test s\u0103 detecteze cancerele \u00eentr-un stadiu incipient, iar studiul PATHFINDER a fost conceput de compania Grail Bio UK Ltd pentru a evalua dac\u0103 testul Gallieri accelereaz\u0103 diagnosticarea cancerului. <\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un e\u0219antion de 6.662 de persoane de peste 50 de ani, testele de s\u00e2nge au descoperit cancere la 92 de participan\u021bi \u0219i au confirmat, \u00een cele din urm\u0103, 11 tipuri de cancer la 35 de participan\u021bi. Aproape jum\u0103tate – 48% dintre cancere – se aflau \u00eentr-un stadiu incipient, atunci c\u00e2nd au fost descoperite. Aproximativ 71% au fost cancere care nu au \u00een prezent programe de screening disponibile, inclusiv cancere de ficat sau pancreas.<\/p>\n\n\n\n

Cei mai mul\u021bi dintre participan\u021bii la care a fost detectat cancerul cu ajutorul testului au fost supu\u0219i unor proceduri imagistice, cum ar fi scan\u0103ri sau RMN-uri, pentru a confirma diagnosticul de cancer. Pu\u021bine cancere nu au fost detectate de acest test, cu o rat\u0103 de fals negativ de mai pu\u021bin de 1%. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 testul Galleri a detectat 99,5% dintre cancere.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a identifica posibilele dezavantaje ale folosirii pe scar\u0103 larg\u0103 a testului Galleri de depistare a cancerului, revista Medical News Today<\/em> a cerut opinia profesorului Paul Pharoah de la Centrul pentru epidemiologie genetic\u0103 a cancerului de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n

Profesorul Pharoah a declarat c\u0103 rezultatele publicate au demonstrat necesitatea unui studiu randomizat pentru a determina dac\u0103 oamenii tr\u0103iesc mai mult dup\u0103 ce cancerul este detectat prin acest test. „\u00cen acest studiu observa\u021bional au fost incluse 92 de persoane cu teste anormale. Dintre ace\u0219tia, doar 35 s-au dovedit a avea cancer, un individ av\u00e2nd dou\u0103 cancere (36 de cancere la 35 de persoane). Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o mul\u021bime de oameni au fost investiga\u021bi pentru ceva ce nu aveau<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus de acest test de depistare timpurie a cancerului, care este analizat acum \u00eentr-o serie de cercet\u0103ri, o alt\u0103 descoperire important\u0103 din domeniul oncologiei este legat\u0103 de alegerea regimului optim de tratament pentru persoanele diagnosticate deja cu cancer. Pe baza rezultatelor unui studiu de mic\u0103 amploare, finan\u021bat par\u021bial de Institutul Na\u021bional al Cancerului<\/em> din SUA, o echip\u0103 de cercet\u0103tori sper\u0103 s\u0103 ofere \u00een cur\u00e2nd oncologilor un nou instrument care s\u0103 ghideze alegerea tratamentului pentru pacien\u021bii lor.<\/p>\n\n\n\n

Instrumentul este un nou tip de model tumoral personalizat, numit micro-organosfer\u0103. Cercet\u0103torii au folosit modelul \u00een cadrul unui mic studiu efectuat pe opt persoane cu cancer colo rectal avansat pentru a prezice cu exactitate dac\u0103 un anumit medicament le va mic\u0219ora tumorile.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a construi acest model personalizat, echipa de cercetare preleveaz\u0103 \u021besut din biopsia tumoral\u0103 a unui pacient \u0219i \u00eel trece printr-un dispozitiv de birou, de m\u0103rimea unei imprimante standard. Produsul final: mii de mini-replici tridimensionale ale cancerului suspendate \u00een compartimente minuscule \u00eentr-un recipient de laborator.<\/p>\n\n\n\n

Crearea modelelor cere mult mai pu\u021bin \u021besut tumoral dec\u00e2t este necesar, de obicei, \u00een modelele folosite p\u00e2n\u0103 acum, iar modelele rezultate au fost create rapid, \u00een mai pu\u021bin de 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.  <\/p>\n\n\n\n

Analizele cercet\u0103torilor au ar\u0103tat, de asemenea, c\u0103 microorganismele au p\u0103strat \u00een mare m\u0103sur\u0103 caracteristicile moleculare ale tumorilor din care au fost create. Iar modelele astfel create au \u0219i multe componente ale mediului \u00eenconjur\u0103tor al tumorii, inclusiv celule imune \u0219i celule structurale. Componen\u021ba acestui „micro-mediu” tumoral poate influen\u021ba \u0219i ea modul \u00een care tumorile r\u0103spund la tratament, astfel \u00eenc\u00e2t este foarte important ca el s\u0103 poat\u0103 fi recreat c\u00e2t mai bine \u00een aceste micro-modele ale tumorii, pe care se testeaz\u0103 apoi tratamentele pentru a putea prognoza c\u00e2t mai bine cum va r\u0103spunde tumora la tratament.<\/p>\n\n\n\n

Un alt studiu recent privind cancerul ar putea deschide o nou\u0103 direc\u021bie at\u00e2t pentru diagnosticare c\u00e2t \u0219i pentru tratament. Cercetarea, desf\u0103\u0219urat\u0103 de Institutul Francis Crick<\/em> \u0219i UCL University<\/em> din Marea Britanie ca parte a unui program de cercetare a cancerului finan\u021bat de c\u0103tre Cancer Research UK<\/em> \u0219i ale c\u0103rei rezultate au fost prezentate \u00een septembrie 2022, a dezv\u0103luit modul \u00een care poluarea aerului poate provoca cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i fumatul r\u0103m\u00e2ne cel mai mare factor de risc pentru cancerul pulmonar, se estimeaz\u0103 c\u0103 aproximativ 6.000 de persoane care nu au fumat niciodat\u0103 mor de cancer pulmonar \u00een fiecare an \u00een Marea Britanie (sau 300 000 la nivel mondial), o parte dintre acestea poten\u021bial din cauza expunerii la poluarea aerului, mai precis la particulele PM 2,5.<\/p>\n\n\n\n

Condus\u0103 de profesorul Charles Swanton, cercetarea a analizat date de la peste 400.000 de persoane din Marea Britanie \u0219i din \u021b\u0103rile asiatice, compar\u00e2nd ratele de cancer pulmonar cu mutant EGFR \u00een zone cu niveluri diferite de poluare cu PM2,5. Ace\u0219tia au constatat rate mai mari de cancer pulmonar, precum \u0219i rate mai mari de alte tipuri de cancer, la persoanele care tr\u0103iesc \u00een zone cu niveluri mai ridicate de poluare cu PM2,5.<\/p>\n\n\n\n

Mecanismul ar fi urm\u0103torul – inflama\u021bia treze\u0219te celulele pulmonare, \u00een mod normal inactive, care poart\u0103 muta\u021bii cancerigene (muta\u021bii care se acumuleaz\u0103 \u00een mod natural pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim). Combina\u021bia dintre muta\u021biile cancerigene \u0219i inflama\u021bie poate declan\u0219a o cre\u0219tere necontrolat\u0103 a acestor celule, form\u00e2ndu-se astfel tumori.<\/p>\n\n\n\n

Mecanismul identificat ar putea ajuta la g\u0103sirea unor modalit\u0103\u021bi mai bune de prevenire \u0219i tratare a cancerului pulmonar la cei care nu au fumat niciodat\u0103.  Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 99% din popula\u021bia lumii tr\u0103ie\u0219te \u00een zone care dep\u0103\u0219esc limitele anuale ale OMS pentru PM2,5, acest studiu eviden\u021biaz\u0103 \u00een mod clar provoc\u0103rile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 pe care poluarea aerului le ridic\u0103 \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. What is the Galleri blood test? | Tests and scans | Cancer Research UK<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/gallieri-blood-test-may-detect-cancers-that-are-hard-to-diagnose<\/a><\/li>
  3. Micro-organosphere model may help advance precision oncology – NCI (cancer.gov)<\/a><\/li>
  4. Scientists reveal how air pollution can cause lung cancer in people who have never smoked | Crick<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103 7 minute Cercet\u0103torii din Anglia \u0219i \u021aara Galilor analizeaz\u0103 un nou test de s\u00e2nge \u2013 Galleri – produs de compania GRAIL Bio UK Ltd, care ar putea detecta o serie de tipuri de cancer. Pentru c\u0103 exist\u0103 diferen\u021be \u00eentre ADN-ul celulelor s\u0103n\u0103toase \u0219i cel al celulelor canceroase, testul Galleri urm\u0103re\u0219te s\u0103 detecteze […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7792,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7827"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7827"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7827\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7828,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7827\/revisions\/7828"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7792"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7827"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7827"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7827"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}