{"id":7834,"date":"2022-10-31T14:51:39","date_gmt":"2022-10-31T12:51:39","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7834"},"modified":"2022-11-24T12:02:40","modified_gmt":"2022-11-24T10:02:40","slug":"bolile-cardiovasculare-si-antidoturi-la-indemana-continuare-din-septembrie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7834","title":{"rendered":"Bolile cardiovasculare \u0219i antidoturi la \u00eendem\u00e2n\u0103 (continuare din septembrie 2022)"},"content":{"rendered":"\n<h2><strong><em>Timp de lectur\u0103 7 minute<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/inima.jpg\"><img src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/inima.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-7793\" width=\"900\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/inima.jpg 742w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/inima-300x226.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/inima-80x60.jpg 80w\" sizes=\"(max-width: 742px) 100vw, 742px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>La nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste 17.9 milioane de decese \u00een fiecare an \u0219i reprezint\u0103 prima cauz\u0103 de mortalitate. \u00cen SUA, 1 din 4 decese are la baz\u0103 o problem\u0103 cardiovascular\u0103. Una dintre acestea provoac\u0103, potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor, la fiecare 36 de secunde, decesul c\u00e2te unei persoane din aceast\u0103 \u021bar\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, \u00een Rom\u00e2nia, 60% dintre decesele anuale sunt provocate de astfel de afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.healthline.com\/app\/high-cholesterol?subid=Inline+Driver+-+MNT+BSL+High+Cholesterol+-+Lifestyle+1q_37395&amp;correlationId=bef5bd47-18e6-46eb-a8f0-88c41cc6279b\"><\/a>Parte din problem\u0103 rezid\u0103 \u00een slaba educa\u021bie a popula\u021biei cu privire la modul \u00een care ne putem p\u0103stra s\u0103n\u0103tatea \u0219i care sunt ac\u021biunile pe care le putem \u00eentreprinde pentru a gestiona primele semne ale unei afec\u021biuni cardio-vasculare.<\/p>\n\n\n\n<p>Mult r\u0103u pot face \u0219i pre-concep\u021biile existente \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei cu privire la aceste afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n<p>Una dintre ele este aceea c\u0103 bolile cardio-vasculare afecteaz\u0103 doar b\u0103rba\u021bii. \u00cen realitate, acesta este un mit. Este o concep\u021bie gre\u0219it\u0103 comun\u0103 c\u0103 numai b\u0103rba\u021bii sunt afecta\u021bi de bolile de inim\u0103. \u00cen realitate, ele afecteaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile.<\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, \u00een anul 2017, \u00een SUA, 24.2% dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i 21.8% dintre femei au decedat din cauza unor afec\u021biuni cardio-vasculare. Dac\u0103 la acestea ad\u0103ug\u0103m \u0219i accidentele vasculare cerebrale, care au factori de risc similari, cifrele devin mult mai apropiate: 28,7% dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i 28% dintre femei au murit din cauza bolilor de inim\u0103 sau a unui accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n<p>Este adev\u0103rat c\u0103 b\u0103rba\u021bii tind s\u0103 dezvolte boli cardiovasculare la o v\u00e2rst\u0103 mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dec\u00e2t femeile \u0219i au un risc mai mare de apari\u021bie a bolilor coronariene. Cu toate acestea, femeile au un risc mai mare de accident vascular cerebral. \u00cen realitate, de\u0219i inciden\u021ba bolilor cardiovasculare la femei este, de obicei, mai mic\u0103 dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi, femeile au o mortalitate mai mare \u0219i un prognostic mai r\u0103u dup\u0103 evenimentele cardiovasculare acute.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centr-un articol din num\u0103rul precedent al revistei vorbeam despre simptomele atacului de cord \u0219i cele ale insuficien\u021bei cardiace.Acum vom continua prin a prezenta principalele simptome ale altor patru afec\u021biuni cardiovasculare: 1. bolile valvelor inimii 2. accidentul vascular cerebral 3. tulbur\u0103rile de ritm \u0219i 4. boala venelor \u0219i arterelor.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Bolile valvelor inimii <\/strong>aparatunci c\u00e2nd valvele inimii sunt deteriorate. Ele sunt de mai multe tipuri, \u00een func\u021bie de tipul de deteriorare: 1. Stenoza, care implic\u0103 \u00eengustarea sau rigidizarea valvelor; 2. Prolapsul, ce const\u0103 din valve care nu se \u00eenchid corect \u0219i astfel permit s\u00e2ngelui s\u0103 curg\u0103 \u00eenapoi \u0219i 3. Atrezie, cauzat\u0103 de valve formate necorespunz\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen stadiile incipiente ale bolii, oamenii pot s\u0103 nu aib\u0103 simptome. Pe m\u0103sur\u0103 ce afec\u021biunea progreseaz\u0103, ea poate duce la insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103 \u0219i, prin urmare, poate avea multe dintre simptomele tipice (dispnee, oboseal\u0103, pierderea muscular\u0103 \u0219i a gr\u0103simii corporale, insomnie, durere, tulbur\u0103ri de dispozi\u021bie, disfunc\u021bii cognitive). Afec\u021biunea poate provoca, de asemenea, hipertensiune arterial\u0103 \u00een pl\u0103m\u00e2ni, cunoscut\u0103 sub numele de hipertensiune pulmonar\u0103. Simptomele difer\u0103 \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Femeile tind s\u0103 raporteze dispneea \u0219i intoleran\u021ba la efort mai frecvent dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii, pe m\u0103sur\u0103 ce stenoza progreseaz\u0103. Femeile pot fi, de asemenea, mai fragile din punct de vedere fizic. Cu toate acestea, b\u0103rba\u021bii sunt mai predispu\u0219i s\u0103 experimenteze dureri la nivelul pieptului.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Accidentul vascular cerebral<\/strong> apare atunci c\u00e2nd alimentarea cu s\u00e2nge a creierului este \u00eentrerupt\u0103 sau redus\u0103. Simptomele acute ale accidentului vascular cerebral sunt adesea un bun element care indic\u0103 poten\u021biala dizabilitate sau calitatea vie\u021bii viitoare. Identificarea bolii \u0219i r\u0103spunsul rapid la simptome sunt esen\u021biale pentru tratament.<\/p>\n\n\n\n<p>Simptomele imediate pot include: sl\u0103biciune \u0219i amor\u021beal\u0103, probleme de vorbire, confuzie, ame\u021beli, pierderea coordon\u0103rii sau a echilibrului \u0219i modific\u0103ri vizuale<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii au observat c\u0103, dup\u0103 un accident vascular cerebral, unele simptome acute ar putea persista sau se pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cu timpul sau cu reabilitarea. \u00cen toate etapele recuper\u0103rii accidentului vascular cerebral, aproximativ:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>1 din 4 persoane experimenteaz\u0103 anxietate.<\/li><li>1 din 3 sufer\u0103 de depresie.<\/li><li>1 din 2 raporteaz\u0103 oboseal\u0103.<\/li><li>Maximum 1 din 2 raporteaz\u0103 durere.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Ei au observat \u0219i c\u0103 femeile sunt mai predispuse dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii s\u0103 prezinte simptome, inclusiv dureri de cap, alterarea st\u0103rii psihice \u0219i com\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Tulbur\u0103rile de ritm<\/strong> \u2013 acestea mai sunt cunoscute sub numele de \u201eb\u0103t\u0103i neregulate ale inimii\u201d sau aritmie cardiac\u0103. Fibrila\u021bia atrial\u0103 este cea mai frecvent\u0103 tulburare de ritm \u0219i apare adesea cu palpita\u021bii. Alte simptome comune includ: oboseala, dificult\u0103\u021bile de respira\u021bie \u0219i ame\u021belile.<\/p>\n\n\n\n<p>Simptomele mai pu\u021bin frecvente includ: dureri \u00een piept, senza\u021bie de le\u0219in sau sc\u0103dere brusc\u0103 a tensiunii arteriale \u0219i anxietate. Suferin\u021ba psihologic\u0103 poate agrava severitatea simptomelor.<\/p>\n\n\n\n<p>Simptomele fibrila\u021biei arteriale sunt adesea atribuite gre\u0219it stresului, somnolen\u021bei, efectelor repausului la pat sau al unui stil de via\u021b\u0103 sedentar care duce la \u00eent\u00e2rzieri \u00een solicitarea asisten\u021bei medicale, uneori timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau mai mult.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen timp ce persoanele mai tinere \u0219i femeile cu fibrila\u021bie arterial\u0103 se confrunt\u0103 de obicei cu palpita\u021bii, b\u0103rba\u021bii sunt mai frecvent asimptomatici. Persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 sunt, de asemenea, mai probabil s\u0103 fie asimptomatice sau s\u0103 prezinte simptome non-clasice.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Boala arterial\u0103 periferic\u0103<\/strong> afecteaz\u0103 arterele de la extremit\u0103\u021bile inferioare \u0219i duce la reducerea aportului de s\u00e2nge la nivelul picioarelor. Oamenii pot fi asimptomatici.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu toate acestea, simptomele comune includ: dureri de picioare, durere, oboseal\u0103, greutate, crampe, sindromul picioarelor nelini\u0219tite, irita\u021bie de piele<\/p>\n\n\n\n<p>Femeile cu boala arterial\u0103 periferic\u0103 sunt mai susceptibile fie de a fi asimptomatice, fie de a prezenta simptome clasice. Cercet\u0103torii au remarcat c\u0103 atribuirea simptomelor la femei este complicat\u0103 de afec\u021biuni musculo-scheletice comorbide, cum ar fi osteoartrita \u0219i de o credin\u021b\u0103 gre\u0219it\u0103 c\u0103 boala arterial\u0103 periferic\u0103 este mai frecvent\u0103 la b\u0103rba\u021bi. Cercet\u0103torii au remarcat \u0219i c\u0103 femeile cu boala arterial\u0103 periferic\u0103 au tendin\u021ba de a experimenta un declin mai rapid, o calitate mai proast\u0103 a vie\u021bii \u0219i o povar\u0103 mai mare a depresiei.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 ce ne-am uitat la simptomele principalelor afec\u021biuni cardio-vasculare, s\u0103 vedem care ar fi o serie de comportamente care ne pot ajuta.<\/p>\n\n\n\n<p>Primul \u0219i cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u201dantidot\u201d este <strong>r\u00e2sul<\/strong>. Oric\u00e2t ar p\u0103rea de neobi\u0219nuit, r\u00e2sul este legat de func\u021bionarea s\u0103n\u0103toas\u0103 a vaselor de s\u00e2nge \u0219i ajut\u0103 foarte mult la s\u0103n\u0103tatea inimii. Un studiu al \u0218colii de Medicin\u0103 din Maryland a constatat c\u0103 r\u00e2sul face ca \u021besutul care c\u0103ptu\u0219e\u0219te vasele de s\u00e2nge (endoteliul) s\u0103 se extind\u0103 pentru a cre\u0219te fluxul sanguin, \u00een timp ce stresul are efectul opus, constr\u00e2ng\u00e2nd vasele de s\u00e2nge \u0219i reduc\u00e2nd fluxul sanguin. Endoteliul regleaz\u0103 fluxul sanguin, regleaz\u0103 coagularea \u0219i \u00eengro\u0219area s\u00e2ngelui \u0219i secret\u0103 substan\u021be chimice utile \u00een situa\u021bia \u00een care ne r\u0103nim, dac\u0103 apare o infec\u021bie sau o irita\u021bie. De asemenea, joac\u0103 un rol important \u00een dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Endoteliul este afectat de ateroscleroz\u0103 sau \u00eent\u0103rirea arterelor, o cauz\u0103 major\u0103 a bolilor de inim\u0103 \u0219i a decesului.<\/p>\n\n\n\n<p>Practic, r\u00e2sul men\u021bine un endoteliu s\u0103n\u0103tos \u0219i reduce riscul de boli cardiovasculare, atac de cord \u0219i accident vascular cerebral. C\u00e2nd r\u00e2dem, fluxul sanguin \u0219i tensiunea arterial\u0103 cresc, iar c\u00e2nd r\u00e2sul \u00eenceteaz\u0103, tensiunea arterial\u0103 scade \u00eenapoi la linia de baz\u0103. Acest efect relaxant ajut\u0103, a\u0219adar, la sc\u0103derea tensiunii arteriale. Se genereaz\u0103 astfel o respira\u021bie mai profund\u0103, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, trimite mai mult s\u00e2nge oxigenat prin corp.<\/p>\n\n\n\n<p>Al doilea element care, dup\u0103 o serie de studii recente, pare s\u0103 ajute este <strong>cofeina<\/strong>. Astfel, cercet\u0103ri recente sugereaz\u0103 c\u0103 persoanele care consum\u0103 cofein\u0103 \u00een b\u0103uturi nealcoolice \u00een doze mai mari de 600 de miligrame pe zi pot reduce riscul cardiovascular. Acest lucru i-a determinat pe cercet\u0103torii de la Universitatea McMaster din Canada s\u0103 investigheze mecanismul din spatele efectului cardio-protector al cofeinei. Echipa \u0219i-a publicat rezultatele \u00een revista <em>Nature Communications<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>Studiul a constat \u00eentr-o serie de experimente pe celule hepatice la \u0219oareci \u0219i a constatat c\u0103 cofeina scade nivelul de proprotein convertaz\u0103 subtilisin\u0103\/kexin\u0103 de tip 9 (PCSK9), care, la r\u00e2ndul s\u0103u, scade colesterolul \u201er\u0103u\u201d sau colesterolul lipoproteinelor cu densitate joas\u0103, care contribuie la dezvoltarea bolilor coronariene.<\/p>\n\n\n\n<p>Autorii au testat, de asemenea, modul \u00een care o doz\u0103 de 400 mg de cofein\u0103 a afectat nivelurile de PCSK9 la voluntari s\u0103n\u0103to\u0219i, care nu m\u00e2ncaser\u0103. La 2 ore, cofeina a redus nivelul PCSK9 cu 25% \u0219i la 4 ore cu 21%. Participan\u021bii din grupul de control care nu au consumat cofein\u0103 (care, la fel, nu m\u00e2ncaser\u0103) nu au experimentat modific\u0103ri ale nivelurilor PCSK9 la aceste intervale de timp.<\/p>\n\n\n\n<p>Pornind de la aceste studii, cercet\u0103torii vor s\u0103 dezvolte noi deriva\u021bi de cofein\u0103 ca poten\u021biale terapii pentru tratarea bolilor cardiovasculare. Ei spun c\u0103, dac\u0103 exist\u0103 mai pu\u021bin PCSK9, vor fi mai mul\u021bi receptori hepatici \u0219i o capacitate mai mare de a elimina excesul de colesterol din s\u00e2ngele nostru.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em><u>Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/most-common-symptoms-of-6-cardiovascular-diseases-men-vs-women?utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=dedicated&amp;utm_content=2022-08-28&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8\" target=\"_blank\">Most common symptoms of 6 cardiovascular diseases: Men vs. women (medicalnewstoday.com)<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.laughteronlineuniversity.com\/heart-health-and-laughter\/\" target=\"_blank\">Heart Health: Why Laughter Helps, Saves Lives (laughteronlineuniversity.com)<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-does-caffeine-reduce-heart-disease-risk?utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2022-02-23&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8\" target=\"_blank\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-does-caffeine-reduce-heart-disease-risk<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp de lectur\u0103 7 minute La nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste 17.9 milioane de decese \u00een fiecare an \u0219i reprezint\u0103 prima cauz\u0103 de mortalitate. \u00cen SUA, 1 din 4 decese are la baz\u0103 o problem\u0103 cardiovascular\u0103. Una dintre acestea provoac\u0103, potrivit Centrului pentru Controlul Bolilor, la fiecare 36 de secunde, decesul c\u00e2te [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7834"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7834"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7834\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7837,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7834\/revisions\/7837"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}