{"id":7840,"date":"2022-10-31T14:56:55","date_gmt":"2022-10-31T12:56:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7840"},"modified":"2022-11-24T12:02:50","modified_gmt":"2022-11-24T10:02:50","slug":"speranta-de-viata-si-durata-de-viata-de-a-lungul-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7840","title":{"rendered":"Speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u0219i durata de via\u021b\u0103 de-a lungul istoriei"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103 7 minute<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Sursa: https:\/\/www.fellowshipsquareseniorliving.org\/<\/a><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen 2020, speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere \u00een Uniunea European\u0103 (UE) era de 80,4 ani, cu 5,7 ani mai mare pentru femei (83,2 ani) dec\u00e2t pentru b\u0103rba\u021bi (77,5 ani), \u00eenregistr\u00e2nd o sc\u0103dere cu -0,9 ani fa\u021b\u0103 de 2019. B\u0103rba\u021bii au \u00eenregistrat o sc\u0103dere mai mare a speran\u021bei de via\u021b\u0103 (-1,0 ani) dec\u00e2t femeile (-0,8 ani). Aceast\u0103 reducere a speran\u021bei de via\u021b\u0103 la na\u0219tere a fost cauzat\u0103 de cre\u0219terea brusc\u0103 a mortalit\u0103\u021bii \u00een 2020 din cauza pandemiei COVID-19.<\/p>\n\n\n\n

Similar cu evolu\u021bia din UE, speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere \u00een Statele Unite a sc\u0103zut \u0219i \u00een 2020 fa\u021b\u0103 de 2019, dar \u0219i \u00een 2021 fa\u021b\u0103 de 2020, cu aproape un an, \u00eentre 2020 \u0219i 2021, potrivit datelor Centrului Na\u021bional de Statistic\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (NCHS) al Centrului de Control al Bolilor (CDC). Acest declin – de la 77,0 \u00een 2020 la 76,1 ani \u00een 2021 – a dus speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere din SUA la cel mai sc\u0103zut nivel din 1996 \u0219i p\u00e2n\u0103 acum. Sc\u0103derea de 0,9 ani a speran\u021bei de via\u021b\u0103 \u00een 2021, \u00eempreun\u0103 cu o sc\u0103dere de 1,8 ani \u00een 2020, a fost cea mai mare sc\u0103dere a speran\u021bei de via\u021b\u0103 din perioada 1921-1923.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i aceast\u0103 evolu\u021bie este determinat\u0103, \u00een mare parte, de pandemia SARS-COV2. Astfel, \u00een SUA, decesele COVID-19 au contribuit la aproape trei sferturi sau 74% din declinul din 2019 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020 \u0219i 50% din declinul din 2020 p\u00e2n\u0103 \u00een 2021. Se estimeaz\u0103 c\u0103 16% din sc\u0103derea speran\u021bei de via\u021b\u0103 din 2020 p\u00e2n\u0103 \u00een 2021 poate fi atribuit\u0103 cre\u0219terii num\u0103rului de decese cauzate de accidente, inclusiv cele cauzate de supradoze de droguri sau medicamente, un factor \u00een cre\u0219tere. Cele mai recente date raportate de NCHS au indicat peste 109.000 de decese prin supradoz\u0103 \u00een perioada de un an care s-a \u00eencheiat \u00een martie 2022.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul b\u0103rba\u021bilor, sc\u0103derea cu un an a speran\u021bei de via\u021b\u0103 a fost atribuit\u0103 \u00een principal mortalit\u0103\u021bii cauzate de COVID-19, evolu\u021bie similar\u0103 \u0219i \u00een cazul femeilor (51,2% din sc\u0103derea speran\u021bei de via\u021b\u0103 fiind atribuit\u0103 mortalit\u0103\u021bii COVID 19).<\/p>\n\n\n\n

Dar cum este definit\u0103 speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u0219i care este diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de durata de via\u021b\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Durata de via\u021b\u0103 define\u0219te num\u0103rul maxim de ani pe care \u00eei poate tr\u0103i o persoan\u0103. \u00cen schimb, speran\u021ba de via\u021b\u0103 este o medie, mai precis este perioada median\u0103 \u00een ani pe care o persoan\u0103 se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 o tr\u0103iasc\u0103. Dac\u0103 avem doi copii, iar unul dintre ei moare \u00eenainte de a \u00eemplini un an, dar cel\u0103lalt tr\u0103ie\u0219te p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 70 de ani, speran\u021ba medie de via\u021b\u0103 a acestora este de 35 de ani. Speran\u021ba de via\u021b\u0103 este afectat\u0103 de stilul de via\u021b\u0103, de mo\u0219tenirea genetic\u0103 \u0219i de istoricul de s\u0103n\u0103tate al unei persoane. Despre persoanele care tr\u0103iesc mult mai mult dec\u00e2t media se spune c\u0103 sunt longevive.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i progresele medicale au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit multe aspecte ale asisten\u021bei medicale, presupunerea c\u0103 durata de via\u021b\u0103 a oamenilor a crescut dramatic de-a lungul secolelor este \u00een\u0219el\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Speran\u021ba de via\u021b\u0103, \u00een schimb, a crescut dramatic de-a lungul istoriei pentru c\u0103 tot mai mul\u021bi dintre noi, ca indivizi, reu\u0219esc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai mult, din ce \u00een ce mai aproape de durata maxim\u0103 de via\u021b\u0103 ca specie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimele c\u00e2teva decenii, speran\u021ba de via\u021b\u0103 a crescut semnificativ \u00een \u00eentreaga lume. Astfel, o persoan\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een 1960, primul an \u00een care Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite a \u00eenceput s\u0103 colecteze date la nivel Mondial \u00een ceea ce prive\u0219te speran\u021ba de via\u021b\u0103, se putea a\u0219tepta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 52,5 ani. Ast\u0103zi, media este de 72 de ani. \u00cen Regatul Unit, unde exist\u0103 date din secolul al 19-lea, cre\u0219terea este \u0219i mai mare – \u00een 1841, o feti\u021b\u0103 se a\u0219tepta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 42 de ani, iar un b\u0103iat p\u00e2n\u0103 la 40 de ani. \u00cen 2016, o feti\u021b\u0103 se putea a\u0219tepta s\u0103 ajung\u0103 la 83 de ani, iar un b\u0103iat, la 79 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Concluzia fireasc\u0103 este c\u0103 at\u00e2t miracolele medicinei moderne, c\u00e2t \u0219i programele de s\u0103n\u0103tate public\u0103, ne-au ajutat s\u0103 tr\u0103im mai mult ca niciodat\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Convingerea c\u0103 specia noastr\u0103 ar fi atins v\u00e2rful longevit\u0103\u021bii\/duratei de via\u021b\u0103 este \u00eent\u0103rit\u0103 \u0219i de unele mituri despre str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri: este o credin\u021b\u0103 comun\u0103 c\u0103 anticii greci sau romani ar fi fost uimi\u021bi s\u0103 vad\u0103 pe cineva cu v\u00e2rsta de peste 50 sau 60 de ani, de exemplu. Dar a\u0219a a fost atunci, oare? Nu neap\u0103rat. Documentele din acea perioad\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 multe persoane au tr\u0103it atunci p\u00e2n\u0103 la 70 de ani \u0219i peste. De exemplu, \u00eemp\u0103ratul Augustus a murit la 75 de ani. Pentru a fi consul roman \u00een acea vreme, trebuia s\u0103 ai 43 de ani – cu opt ani mai mult dec\u00e2t v\u00e2rsta minim\u0103 de 35 de ani impus\u0103 de SUA acum pentru a putea candida la pre\u0219edin\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolul I, Pliniu a dedicat un \u00eentreg capitol din Istoria natural\u0103 oamenilor longevivi din acea perioad\u0103. Printre ace\u0219tia, el \u00eei enumer\u0103 pe consulul M Valerius Corvinos (100 de ani), pe so\u021bia lui Cicero, Terentia (103 ani), pe o femeie pe nume Clodia (115 ani – \u0219i care a avut 15 copii pe parcurs) \u0219i pe actri\u021ba Lucceia, care a jucat pe scen\u0103 chiar \u0219i la venerabila v\u00e2rst\u0103 de 100 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, exist\u0103 inscrip\u021bii de morm\u00e2nt \u0219i epigrame funerare, cum ar fi aceasta pentru o femeie care a murit \u00een Alexandria \u00een secolul al III-lea \u00ee.Hr. „Avea 80 de ani, dar era capabil\u0103 s\u0103 \u021beas\u0103 o \u021bes\u0103tur\u0103 delicat\u0103”.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a \u00eenc\u00e2t putem trage concluzia c\u0103 \u00een lumea antic\u0103, cel pu\u021bin, oamenii au putut s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la fel de mult ca noi ast\u0103zi (durate de via\u021b\u0103 similare, deci). Legat de speran\u021ba de via\u021b\u0103 de atunci fa\u021b\u0103 de cea de acum, totu\u0219i, \u00eentrebarea cheie este – dar c\u00e2t de frecvent era acest lucru?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1994, un studiu a analizat v\u00e2rsta la care au murit 397 antici care apar \u00een dic\u021bionarul Oxford  din Marea Britanie – 99 au murit \u00een mod violent prin crim\u0103, sinucidere sau \u00een lupt\u0103. Din restul de 298, cei n\u0103scu\u021bi \u00eenainte de anul 100 \u00ee.Hr. au tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 medie de 72 de ani. Cei n\u0103scu\u021bi dup\u0103 anul 100 \u00ee.Hr. au tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 medie de 66 de ani (sc\u0103dere cauzat\u0103, posibil, de prevalen\u021ba mare a instala\u021biilor sanitare cu plumb dup\u0103 100 \u00ee.Hr.).<\/p>\n\n\n\n

Important de remarcat este evolu\u021bia speran\u021bei de via\u021b\u0103 a femeilor de-a lungul istoriei. Na\u0219terea, adesea \u00een condi\u021bii de igien\u0103 precare, este doar unul dintre motivele pentru care femeile au fost expuse unui risc deosebit \u00een timpul anilor fertili. Chiar \u0219i sarcina \u00een sine era un pericol. „Speran\u021ba de via\u021b\u0103 a femeilor romane a crescut, de fapt, odat\u0103 cu declinul fertilit\u0103\u021bii”, spune cercet\u0103torul Gazzaniga. „Cu c\u00e2t popula\u021bia este mai fertil\u0103, cu at\u00e2t mai mic\u0103 este speran\u021ba de via\u021b\u0103 a femeilor”.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, luat\u0103 \u00een ansamblu, durata de via\u021b\u0103 \u00een antichitate nu era probabil foarte diferit\u0103 de cea de ast\u0103zi (existau oameni care tr\u0103iau p\u00e2n\u0103 la 80 \u0219i 90 de ani).  Pe de alt\u0103 parte, speran\u021ba de via\u021b\u0103 era \u00een mod sigur mai sc\u0103zut\u0103 atunci din cauza mortalit\u0103\u021bii ridicate \u00een r\u00e2ndul femeilor \u00eens\u0103rcinate \u0219i a copiilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00censcrisurile arat\u0103 c\u0103 mortalitatea infantil\u0103 a r\u0103mas ridicat\u0103 \u0219i din 1200 p\u00e2n\u0103 \u00een 1745. \u00cen acela\u0219i timp, dac\u0103 un b\u0103rbat ajungea la v\u00e2rsta de 21 de ani \u0219i nu murea din cauza unui accident, a violen\u021bei sau a otr\u0103vii, se putea a\u0219tepta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 aproape la fel de mult ca b\u0103rba\u021bii din ziua de azi. Astfel, \u00eentre 1200 \u0219i 1745, tinerii de 21 de ani ajungeau la o v\u00e2rst\u0103 medie cuprins\u0103 \u00eentre 62 \u0219i 70 de ani – cu excep\u021bia secolului al 14-lea, c\u00e2nd ciuma bubonic\u0103 a redus speran\u021ba de via\u021b\u0103 la doar 45 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Interesant de notat c\u0103 o analiz\u0103 a aproximativ 115.000 de nobili europeni a ar\u0103tat c\u0103 regii au tr\u0103it cu aproximativ \u0219ase ani mai pu\u021bin dec\u00e2t nobilii de rang mai mic, cum ar fi cavalerii. De asemenea, istoricii au descoperit, analiz\u00e2nd registrele parohiale ale comitatelor, c\u0103 \u00een Anglia secolului al 17-lea, speran\u021ba de via\u021b\u0103 era mai mare pentru s\u0103teni dec\u00e2t pentru nobili. Acest lucru s-a datorat probabil faptului c\u0103 membrii familiei regale \u0219i nobilii de rang mai \u00eenalt aveau tendin\u021ba de a tr\u0103i cea mai mare parte a anului \u00een ora\u0219e, unde erau expu\u0219i la mai multe boli. Pe de alt\u0103 parte, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 revolu\u021bia \u00een medicin\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate public\u0103 a adus prima dat\u0103 beneficii majore \u00een mediul urban, speran\u021ba de via\u021b\u0103 a elitelor urbane a crescut semnificativ mai mult ca urmare a acestor progrese dec\u00e2t cea a popula\u021biei rurale.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, speran\u021ba de via\u021b\u0103 \u00een perioada victorian\u0103 de la jum\u0103tatea secolului al 19-lea nu a fost cu mult diferit\u0103 de cea de ast\u0103zi odat\u0103 ce anii periculo\u0219i ai copil\u0103riei au fost dep\u0103\u0219i\u021bi – o feti\u021b\u0103 de cinci ani tr\u0103ia p\u00e2n\u0103 la 73 de ani; un b\u0103iat, p\u00e2n\u0103 la 75 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Speciali\u0219tii sus\u021bin c\u0103, dac\u0103 ast\u0103zi credem c\u0103 tr\u0103im mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 \u00eenregistr\u0103rile noastre din majoritatea \u021b\u0103rilor lumii dateaz\u0103 \u00een principal din jurul anului 1900, care poate fi considerat un an de referin\u021b\u0103 nu tocmai reprezentativ, deoarece \u00een acea perioad\u0103 mari categorii din popula\u021bie nu putea s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 corespunz\u0103tor \u0219i mul\u021bi b\u0103rba\u021bi au \u00eenceput s\u0103 fumeze, ceea ce a dus la sc\u0103derea speran\u021bei de via\u021b\u0103 \u00een acea perioad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Este posibil ca durata noastr\u0103 maxim\u0103 de via\u021b\u0103 s\u0103 nu se fi schimbat prea mult. Dar acest lucru nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 remarc\u0103m progresele extraordinare din ultimele decenii, care au ajutat mult mai mul\u021bi oameni s\u0103 ating\u0103 durata maxim\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u021b\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, a\u0219a cum a subliniat pe 6 octombrie 2022 directorul general al OMS \u00een remarcile sale legate de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i activ\u0103, scopul nostru nu trebuie s\u0103 fie doar s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u201cani la via\u021b\u0103, ci via\u021b\u0103 la ani\u201d.<\/strong> Aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 abord\u0103m \u0219i dep\u0103\u0219im numeroase provoc\u0103ri \u00een calea \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii s\u0103n\u0103toase prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea accesului la serviciile de s\u0103n\u0103tate \u0219i de \u00eengrijire sau dezvoltarea unor comunit\u0103\u021bi care sunt locuri mai bune pentru a \u00eemb\u0103tr\u00e2ni, printre altele.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Life expectancy across EU regions in 2020 – Products Eurostat News – Eurostat (europa.eu)<\/a><\/li>
  2. Life Expectancy in the U.S. Dropped for the Second Year in a Row in 2021 (cdc.gov)<\/a><\/li>
  3. Do we really live longer than our ancestors? – BBC Future<\/a><\/li>
  4. Life expectancy in America has declined for two years in a row | The Economist<\/a><\/li>
  5. WHO Director-General’s opening remarks – Joining Forces for the Decade of Healthy Ageing – 6 October 2022<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103 7 minute \u00cen 2020, speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere \u00een Uniunea European\u0103 (UE) era de 80,4 ani, cu 5,7 ani mai mare pentru femei (83,2 ani) dec\u00e2t pentru b\u0103rba\u021bi (77,5 ani), \u00eenregistr\u00e2nd o sc\u0103dere cu -0,9 ani fa\u021b\u0103 de 2019. B\u0103rba\u021bii au \u00eenregistrat o sc\u0103dere mai mare a speran\u021bei de via\u021b\u0103 (-1,0 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7796,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7840"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7840"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7842,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7840\/revisions\/7842"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7796"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}