{"id":7843,"date":"2022-10-31T14:59:23","date_gmt":"2022-10-31T12:59:23","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7843"},"modified":"2022-11-24T12:02:54","modified_gmt":"2022-11-24T10:02:54","slug":"un-grup-de-experti-in-sanatate-din-sua-recomanda-screening-ul-pe-scara-larga-pentru-depistarea-anxietatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7843","title":{"rendered":"Un grup de exper\u021bi \u00een s\u0103n\u0103tate din SUA recomand\u0103 screening-ul pe scar\u0103 larg\u0103 pentru depistarea anxiet\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103 9 minute<\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
nytimes.com<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un grup de exper\u021bi medicali americani reuni\u021bi \u00eentr-un grup consultativ de lucru numit U.S. Preventive Services Task Force<\/em> a recomandat pentru prima dat\u0103, \u00een septembrie 2022, ca medicii din sistemul primar s\u0103 fac\u0103 un screening pentru anxietate tuturor pacien\u021bilor adul\u021bi sub 65 de ani. Acest grup a f\u0103cut o recomandare similar\u0103 pentru copii \u0219i adolescen\u021bi la \u00eenceputul anului.  Grupul de exper\u021bi va finaliza recomand\u0103rile \u00een lunile urm\u0103toare, dup\u0103 ce se va finaliza consultarea public\u0103. De\u0219i recomand\u0103rile grupului nu sunt obligatorii, acestea influen\u021beaz\u0103 puternic standardul de \u00eengrijire primar\u0103 din \u00eentreaga \u021bar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

„Singura noastr\u0103 speran\u021b\u0103 este ca recomand\u0103rile acestea s\u0103 \u00eendrepte reflectorul asupra necesit\u0103\u021bii de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi accesul la \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale – \u0219i urgent”, <\/em><\/strong>a declarat unul dintre exper\u021bii grupului de lucru.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii 2-3 ani, americanii au raportat niveluri ridicate de anxietate ca r\u0103spuns la combina\u021bia extraordinar\u0103 de factori de stres precum teama de boal\u0103 \u0219i pierderea celor dragi din cauza Covid-19 sau cre\u0219terea ratelor infla\u021biei \u0219i criminalit\u0103\u021bii. Din august 2020 p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 2021, procentul adul\u021bilor cu simptome recente ale unei tulbur\u0103ri de anxietate sau depresive a crescut la 41,5% de la 36,4%, potrivit unui studiu citat de grupul consultativ. Problemele de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u00een cre\u0219tere nu sunt unice \u00een Statele Unite. Anxietatea \u0219i depresia au crescut cu 25 la sut\u0103 la nivel global \u00een primul an al pandemiei, potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, iar de atunci situa\u021bia s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit doar par\u021bial.<\/p>\n\n\n\n

Ca r\u0103spuns la recomand\u0103rile grupului consultativ din SUA, furnizorii de servicii de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 au subliniat deja c\u0103 programele de screening sunt utile doar dac\u0103 \u00eei conduc pe pacien\u021bi c\u0103tre solu\u021bii eficiente. De aceea, av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul insuficient al profesioni\u0219tilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale (psiho-terapeu\u021bi, psihiatri), ace\u0219tia \u00eei sf\u0103tuiesc pe oameni s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i la „\u00eengrijirea de sine<\/em>” prin cre\u0219terea \u201dmu\u0219chiului rezilien\u021bei<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context al \u00eengrijirii de sine, un prim pas deosebit de important pentru fiecare dintre noi este s\u0103 fim capabili s\u0103 \u00een\u021belegem \u0219i s\u0103 diferen\u021biem \u00eentre cele 3 concepte – \u00eengrijorare<\/em>, stres<\/em> \u0219i anxietate<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cengrijorarea<\/em> este ceea ce apare atunci c\u00e2nd mintea noastr\u0103 se g\u00e2nde\u0219te la rezultate incerte sau la lucruri care ar putea merge prost. „\u00cengrijorarea tinde s\u0103 fie adus\u0103 de g\u00e2nduri repetitive, obsesive \u0219i este componenta cognitiv\u0103 a anxiet\u0103\u021bii”, a declarat Melanie Greenberg, psiholog clinician \u00een California, SUA, \u0219i autoarea c\u0103r\u021bii „The Stress-Proof Brain”<\/em> (2017).  \u00cengrijorarea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar \u00een mintea, nu \u0219i \u00een corpul nostru.<\/p>\n\n\n\n

\u00cengrijorarea are, de fapt, o func\u021bie important\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103, potrivit Dr. Luana Marques, profesor asociat de psihiatrie la Harvard Medical School<\/em> \u0219i pre\u0219edinte al Anxiety and Depression Association of America <\/em>din SUA. Este foarte probabil ca \u00eengrijorarea s\u0103 ne determine s\u0103 rezolv\u0103m multe dintre probleme sau m\u0103car s\u0103 lu\u0103m m\u0103suri, ambele fiind lucruri pozitive. „\u00cengrijorarea este o modalitate prin care creierul t\u0103u gestioneaz\u0103 problemele pentru a te men\u021bine \u00een siguran\u021b\u0103<\/em>„, a explicat Dr. Marques. „Doar atunci c\u00e2nd r\u0103m\u00e2nem bloca\u021bi g\u00e2ndindu-ne la o problem\u0103, \u00eengrijorarea \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie func\u021bional\u0103<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, speciali\u0219tii definesc stresul<\/em> drept un r\u0103spuns fiziologic legat de un eveniment extern. Pentru ca ciclul de stres s\u0103 \u00eenceap\u0103, trebuie s\u0103 existe un factor de stres. Acesta este, de obicei, un fel de circumstan\u021b\u0103 extern\u0103, cum ar fi un termen limit\u0103 la serviciu sau un test medical de care ne temem.  \u00cen vremurile preistorice, stresul era un r\u0103spuns natural la o amenin\u021bare, dar \u0219i ast\u0103zi acesta \u00eenc\u0103 mai porne\u0219te sistemul limbic \u0219i elibereaz\u0103 adrenalin\u0103 \u0219i cortizol, care ajut\u0103 la activarea creierului \u0219i a corpului pentru a face fa\u021b\u0103 amenin\u021b\u0103rii reale sau \u00eenchipuite.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd adrenalina \u0219i cortizolul ne inund\u0103 corpul, s-ar putea s\u0103 ne sim\u021bim bine la \u00eenceput. Rememora\u021bi cum v-a\u021bi sim\u021bit c\u00e2nd ati reu\u0219it s\u0103 rezolva\u021bi o problem\u0103 important\u0103 \u00een ultima clip\u0103. Acesta este un exemplu de stres acut, care ne arat\u0103 c\u0103 stresul este \u00eenc\u0103 un r\u0103spuns biologic care este o parte normal\u0103 a vie\u021bii noastre, la fel ca \u00een vremurile preistorice.<\/p>\n\n\n\n

Spre deosebire de stresul acut, stresul cronic apare este atunci c\u00e2nd corpul r\u0103m\u00e2ne \u00een mod continuu \u00een acest mod de lupt\u0103 sau de fug\u0103 (de obicei pentru c\u0103 situa\u021bia nu se rezolv\u0103, cum ar fi stresul financiar prelungit). Stresul cronic poate duce la probleme de s\u0103n\u0103tate, cum ar fi problemele digestive, un risc crescut de boli de inim\u0103 \u0219i o sl\u0103bire a sistemului imunitar.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00eengrijorarea \u0219i stresul sunt simptomele, anxietatea<\/em> este punctul culminant, rezultanta celor dou\u0103. Anxietatea are un element cognitiv (\u00eengrijorarea) \u0219i un r\u0103spuns fiziologic (stresul), ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 experiment\u0103m anxietatea at\u00e2t \u00een mintea noastr\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een corpul nostru.  „\u00centr-un fel”, a spus Dr. Marques, „anxietatea este ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd te confrun\u021bi cu multe griji \u0219i mult stres<\/em>” pe termen mediu \u0219i lung.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 ce am \u00een\u021beles diferen\u021ba dintre cele 3 concepte, este important \u0219i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m cum ne putem cre\u0219te \u201dmu\u0219chiul rezilien\u021bei\u201d pentru a gestiona optim \u00eengrijorarea \u0219i stresul, evit\u00e2nd apari\u021bia anxiet\u0103\u021bii, mai ales a celei prelungite.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce rezilien\u021ba este o abilitate esen\u021bial\u0103 pentru o dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een copil\u0103rie, \u0219tiin\u021ba arat\u0103 c\u0103 \u0219i adul\u021bii pot lua m\u0103suri pentru a stimula rezilien\u021ba la v\u00e2rsta mijlocie, care este adesea momentul \u00een care avem cea mai mare nevoie de ea, deoarece mijlocul vie\u021bii poate aduce tot felul de factori de stres, inclusiv divor\u021bul, moartea unui p\u0103rinte, probleme \u00een carier\u0103 \u0219i griji legate de pensionare.<\/p>\n\n\n\n

Partea bun\u0103 este c\u0103 unele dintre calit\u0103\u021bile v\u00e2rstei de mijloc – o mai bun\u0103 capacitate de a ne regla emo\u021biile, perspectiva dob\u00e2ndit\u0103 din experien\u021bele de via\u021b\u0103 \u0219i preocuparea pentru genera\u021biile viitoare – ar putea oferi persoanelor din aceast\u0103 categorie de v\u00e2rst\u0103 un avantaj fa\u021b\u0103 de cei tineri atunci c\u00e2nd vine vorba de dezvoltarea rezilien\u021bei, a declarat Adam Grant, profesor de management \u0219i psihologie la Wharton School of the University of Pennsylvania<\/em> din SUA.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 care studiaz\u0103 stresul \u0219i rezilien\u021ba spun c\u0103 este important s\u0103 ne g\u00e2ndim la rezilien\u021b\u0103 ca la un mu\u0219chi emo\u021bional care poate fi \u00eent\u0103rit \u00een orice moment. <\/p>\n\n\n\n

De\u0219i este util s\u0103 ne putem dezvolta rezilien\u021ba \u00eenainte de o criz\u0103 personal\u0103, exist\u0103 totu\u0219i pa\u0219i activi pe care \u00eei putem face \u00een timpul \u0219i dup\u0103 o criz\u0103 pentru a ne accelera recuperarea emo\u021bional\u0103, ca de exemplu:<\/p>\n\n\n\n

  1. s\u0103 practic\u0103m optimismul. <\/strong>Optimismul poate fi \u00eenv\u0103\u021bat, cel pu\u021bin par\u021bial \u0219i nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ignor\u0103m realitatea unei situa\u021bii nefaste. Dup\u0103 pierderea unui loc de munc\u0103, de exemplu, un optimist ar recunoa\u0219te provocarea \u00eentr-un mod mai degrab\u0103 plin de speran\u021b\u0103, spun\u00e2ndu-\u0219i: „Va fi dificil, dar este o \u0219ans\u0103 s\u0103-mi reg\u00e2ndesc obiectivele de via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103-mi g\u0103sesc un loc de munc\u0103 \u0219i mai motivant<\/em>„.<\/li>
  2. s\u0103 privim altfel stresul – <\/strong>un studiu de la Harvard a constatat c\u0103 persoanele care au privit stresul ca pe o modalitate de a alimenta ob\u021binerea unei performan\u021be mai bune s-au descurcat mai bine la teste \u0219i \u0219i-au gestionat mai bine stresul din punct de vedere fiziologic.<\/li>
  3. s\u0103 nu ne consider\u0103m vinova\u021bi \u00een mod exclusiv pentru e\u0219ecuri<\/strong>. Avem tendin\u021ba de a ne \u00eenvinov\u0103\u021bi pentru e\u0219ecurile vie\u021bii. Atunci c\u00e2nd \u00eencepem s\u0103 punem astfel problema, s\u0103 ne amintim c\u0103, chiar dac\u0103 am f\u0103cut o gre\u0219eal\u0103, cel mai probabil o serie de factori au contribuit la problem\u0103. Este bine \u0219i s\u0103 ne deplas\u0103m aten\u021bia asupra urm\u0103toarelor m\u0103suri pe care ar trebui s\u0103 le lu\u0103m pe viitor pentru a preveni astfel de probleme.<\/li>
  4. s\u0103 ne amintim de reu\u0219itele \u0219i provoc\u0103rile pe care le-am dep\u0103\u0219it deja prin for\u021be proprii.<\/strong><\/li>
  5. s\u0103 \u00eei sprijinim pe ceilal\u021bi<\/strong>. Studiile privind rezilien\u021ba arat\u0103 c\u0103 oamenii sunt mai rezilien\u021bi nu numai atunci c\u00e2nd au re\u021bele sociale puternice, familie \u0219i prieteni care \u00eei ajut\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unei crize, dar \u0219i atunci c\u00e2nd ofer\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i sprijin altora.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    Asumarea responsabilit\u0103\u021bii pentru crearea unei vie\u021bi cu sens, definirea unei misiuni pentru via\u021ba noastr\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im momentele grele.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

    „F\u0103 ceea ce conteaz\u0103 \u00een vremuri de stres<\/em>” este un ghid al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) de gestionare a stresului.<\/p>\n\n\n\n

    Acest ghid este adresat oric\u0103rei persoane care se confrunt\u0103 cu stresul, de la p\u0103rin\u021bi \u0219i al\u021bi \u00eengrijitori p\u00e2n\u0103 la profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

    Bazat pe dovezile disponibile \u00een acest moment \u0219i pe testele extinse desf\u0103\u0219urate pe teren, ghidul ofer\u0103 informa\u021bii \u0219i modalit\u0103\u021bi de dob\u00e2ndire a unor abilit\u0103\u021bi practice pentru a-i ajuta pe oameni s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 adversit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

    Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

    Surse de documentare:<\/em><\/a><\/p>\n\n\n\n

    1. Health Panel Recommends Anxiety Screening for All Adults Under 65 – The New York Times (nytimes.com)<\/a> – By\u00a0Emily Baumgaertner<\/a>, Sept. 20, 2022<\/li>
    2. Doing What Matters in Times of Stress (who.int)<\/a><\/li>
    3. How to Build Resilience in Midlife – The New York Times (nytimes.com)<\/a><\/li>
    4. Sursa imagine: nytimes.com (Sarah Williamson)<\/em><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Timp de lectur\u0103 9 minute Un grup de exper\u021bi medicali americani reuni\u021bi \u00eentr-un grup consultativ de lucru numit U.S. Preventive Services Task Force a recomandat pentru prima dat\u0103, \u00een septembrie 2022, ca medicii din sistemul primar s\u0103 fac\u0103 un screening pentru anxietate tuturor pacien\u021bilor adul\u021bi sub 65 de ani. Acest grup a f\u0103cut o recomandare […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7789,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7843"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7843"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7843\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7844,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7843\/revisions\/7844"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7789"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}