{"id":7890,"date":"2022-11-24T11:52:37","date_gmt":"2022-11-24T09:52:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7890"},"modified":"2023-01-11T14:24:58","modified_gmt":"2023-01-11T12:24:58","slug":"istoria-antibioticelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=7890","title":{"rendered":"Istoria antibioticelor"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103 8 minute<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Sursa foto: BBC Science Focus Magazine – How do antibiotics work? | BBC Science Focus Magazine<\/a><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Utilizarea microbilor produc\u0103tori de antibiotice pentru a preveni bolile dateaz\u0103 de milenii, cu mai bine de 2000 de ani \u00een urm\u0103 fiind folosite cataplasme tradi\u021bionale din p\u00e2ine muceg\u0103it\u0103 pentru tratarea r\u0103nilor deschise. Cu toate acestea, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul 20, infec\u021biile pe care acum le consider\u0103m simplu de tratat – cum ar fi pneumonia \u0219i diareea – care sunt cauzate de bacterii, reprezentau principala cauz\u0103 de deces, chiar \u0219i \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, introducerea antibioticelor \u00een uzul clinic a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea mai mare descoperire medical\u0103 a secolului 20. \u00cen pu\u021bin peste 100 de ani, antibioticele au schimbat radical medicina modern\u0103 \u0219i au prelungit durata medie de via\u021b\u0103 a oamenilor cu peste 20 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Descoperirea penicilinei, \u00een 1928, de c\u0103tre Fleming (dup\u0103 apari\u021bia primului antibiotic – salvarsan – \u00een 1910) a dat startul epocii de aur a descoperirii antibioticelor, care a atins apogeul \u00een anii 1950.<\/p>\n\n\n\n

Pentru crearea salvarsanului, Paul Ehrlich, un medic german, a observat c\u0103 anumi\u021bi compu\u0219i chimici colorau doar anumite celule bacteriene. El a concluzionat c\u0103, \u00een conformitate cu acest principiu, trebuie s\u0103 fie posibil\u0103 crearea unor substan\u021be care s\u0103 ucid\u0103 anumite bacterii \u00een mod selectiv, f\u0103r\u0103 a afecta alte celule. \u00cen 1909, Ehrlich a descoperit c\u0103 o substan\u021b\u0103 chimic\u0103 numit\u0103 arsfenamin\u0103 (cu denumirea comercial\u0103 salvarsan) era un tratament eficient pentru sifilis. Aceasta a devenit primul antibiotic modern, de\u0219i Ehrlich \u00eensu\u0219i s-a referit la descoperirea sa ca la o „chimioterapie” – utilizarea unei substan\u021be chimice pentru a trata o boal\u0103. Cuv\u00e2ntul „antibiotice” a fost folosit pentru prima dat\u0103 30 de ani mai t\u00e2rziu de c\u0103tre inventatorul \u0219i microbiologul american de origine ucrainean\u0103 Selman Waksman, care, \u00een timpul vie\u021bii sale, a descoperit peste 20 de antibiotice.<\/p>\n\n\n\n

Antibioza (inhibarea reproducerii unui micro-organism prin asocierea unui germen antagonist, ca, de exemplu, rela\u021bia dintre antibiotice \u0219i bacterii) a fost descris\u0103 cu mult \u00eenainte de descoperirea penicilinei, inclusiv de c\u0103tre Louis Pasteur. Se poate spune c\u0103 prima utilizare clinic\u0103 a unui antibiotic a fost raportat\u0103 \u00een anii 1890, c\u00e2nd Emmerich \u0219i L\u00f6w au folosit un extract de Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic) pentru a trata sute de pacien\u021bi, iar acest extract, numit piocianaz\u0103, a fost folosit p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1910.<\/p>\n\n\n\n

Un nume care a f\u0103cut istorie este cel al lui Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei. La \u00eentoarcerea dintr-o vacan\u021b\u0103 \u00een Suffolk, \u00een 1928, a observat c\u0103 o ciuperc\u0103, Penicillium notatum, contaminase o plac\u0103 de cultur\u0103 de bacterii Staphylococcus pe care o l\u0103sase descoperit\u0103 din gre\u0219eal\u0103. Ciuperca crease zone f\u0103r\u0103 bacterii acolo unde crescuse pe plac\u0103. Fleming a izolat \u0219i a crescut mucegaiul \u00een cultur\u0103 pur\u0103. El a descoperit c\u0103 P. notatum s-a dovedit extrem de eficient chiar \u0219i la concentra\u021bii foarte mici, \u00eempiedic\u00e2nd dezvoltarea stafilococului, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd era diluat de 800 de ori, \u0219i c\u0103 era mai pu\u021bin toxic dec\u00e2t dezinfectan\u021bii utiliza\u021bi la acea vreme.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 primele \u00eencerc\u0103ri \u00een tratarea r\u0103nilor umane, colaborarea cu companiile farmaceutice britanice a f\u0103cut posibil\u0103 produc\u021bia \u00een mas\u0103 a penicilinei (antibioticul chimic produs de P. notatum). \u00cen urma unui incendiu din Boston, Massachusetts, SUA, \u00een care au murit aproape 500 de persoane, mul\u021bi supravie\u021buitori au primit grefe de piele, susceptibile de a fi infectate de Staphylococcus. Tratamentul cu penicilin\u0103 a avut un succes enorm, iar guvernul SUA a \u00eenceput s\u0103 sprijine produc\u021bia \u00een mas\u0103 a medicamentului. P\u00e2n\u0103 la Ziua Z, \u00een 1944, penicilina a fost folosit\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 pentru tratarea infec\u021biilor din trupe, at\u00e2t pe teren, c\u00e2t \u0219i \u00een spitalele din Europa. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, penicilina a fost supranumit\u0103 „medicamentul minune” \u0219i a salvat multe vie\u021bi. <\/p>\n\n\n\n

Descoperirile penicilinei, tirocidinei \u0219i numeroasele rapoarte privind producerea de compu\u0219i anti microbieni de c\u0103tre microorganisme l-au determinat pe Selman Waksman s\u0103 \u00eenceap\u0103, la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930, un studiu sistematic al microbilor ca produc\u0103tori de compu\u0219i anti microbieni. Waksman a definit un antibiotic ca fiind „un compus produs de un microb pentru a distruge al\u021bi microbi”. Waksman a descoperit numeroase antibiotice produse de actinomicetele care tr\u0103iesc \u00een sol, inclusiv neomicina \u0219i streptomicina, primul agent activ \u00eempotriva tuberculozei.<\/p>\n\n\n\n

Munca lui Waksman a ini\u021biat Epoca de Aur a descoperirii antibioticelor, din anii 1940 p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1960.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai multe dintre aceste antibiotice sunt \u00eenc\u0103 utilizate clinic, dar eficacitatea lor a fost erodat\u0103 de cre\u0219terea rezisten\u021bei anti microbiene. Aceasta apare atunci c\u00e2nd bacteriile, viru\u0219ii, ciupercile \u0219i parazi\u021bii se modific\u0103 \u00een timp \u0219i nu mai r\u0103spund la medicamente, ceea ce face ca infec\u021biile s\u0103 fie mai greu de tratat \u0219i cre\u0219te riscul de r\u0103sp\u00e2ndire a bolii, de \u00eemboln\u0103vire grav\u0103 \u0219i de deces.<\/p>\n\n\n\n

Care este mecanismul care st\u0103 la baza rezisten\u021bei anti microbiene? Pentru a r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare, s\u0103 vedem mai \u00eent\u00e2i cum func\u021bioneaz\u0103 antibioticele. Multe clase de antibiotice (inclusiv cefalosporinele \u0219i penicilinele) func\u021bioneaz\u0103 deoarece se leag\u0103 puternic de ma\u0219in\u0103ria bacterian\u0103, bloc\u00e2ndu-i func\u021bionarea normal\u0103. Alte clase de antibiotice \u00eempiedic\u0103 bacteria s\u0103 \u00ee\u0219i mute substan\u021bele chimice din peretele celular \u00een exterior. O alt\u0103 \u021bint\u0103 important\u0103 este ribozomul, acea combina\u021bie complex\u0103 de molecule care asambleaz\u0103 proteinele (ma\u0219inile de lucru ale celulei) din ADN. Medicamentele antibiotice precum tetraciclina, eritromicina, streptomicina \u0219i neomicina se leag\u0103 de ribozomii bacterieni, bloc\u00e2ndu-i, astfel \u00eenc\u00e2t proteinele nu pot fi fabricate. Bacteria \u00eenceteaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 mai func\u021bioneze. Desigur, exist\u0103 multe alte mecanisme antibiotice.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, sunt dou\u0103 modalit\u0103\u021bi principale prin care bacteriile pot rezista la efectele unui antibiotic:<\/p>\n\n\n\n