{"id":8003,"date":"2023-02-24T12:05:44","date_gmt":"2023-02-24T10:05:44","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8003"},"modified":"2023-03-27T10:38:27","modified_gmt":"2023-03-27T08:38:27","slug":"alimentatia-unul-dintre-cei-mai-importanti-factori-de-mediu-care-ne-influenteaza-starea-de-sanatate-in-mod-individualizat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8003","title":{"rendered":"Alimenta\u021bia, unul dintre cei mai importan\u021bi factori de mediu care ne influen\u021beaz\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate \u00een mod individualizat"},"content":{"rendered":"\n

V-a\u021bi \u00eentrebat vreodat\u0103 ce leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u00eentre alimentele pe care le consum\u0103m \u0219i starea noastr\u0103 de s\u0103n\u0103tate? Dr. Thomas Brenna, de la Departamentul de Nutri\u021bie al Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 Dell a Universit\u0103\u021bii din Texas din Statele Unite ale Americii, este specializat \u00een cercet\u0103ri privind genomul uman \u0219i acizii gra\u0219i omega-3. El subliniaz\u0103 c\u0103, dintre to\u021bi factorii de mediu cu care organismele, nu numai cel uman, intr\u0103 \u00een contact, hrana este unul dintre cele mai importante<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Sursa foto: www.utexas.edu<\/a><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile de p\u00e2n\u0103 acum arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o corela\u021bie important\u0103 \u00eentre diet\u0103 \u0219i anumite boli cronice, dar mecanismul nu este pe deplin elucidat. Nu \u0219tim ce rol joac\u0103 genomul uman \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie. Nutrigenomica, un domeniu \u0219tiin\u021bific nou ap\u0103rut, \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere acest rol analiz\u00e2nd rela\u021bia dintre genom \u0219i alimenta\u021bie. Mai precis, nutrigenomica e definit\u0103 ca fiind \u0219tiin\u021ba care studiaz\u0103 rolul nutrien\u021bilor \u0219i al compu\u0219ilor alimentari bioactivi \u00een expresia genelor.<\/p>\n\n\n\n

Exploatarea acestor informa\u021bii genomice permite dob\u00e2ndirea de noi cuno\u0219tin\u021be menite s\u0103 ob\u021bin\u0103 o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a interac\u021biunilor nutrien\u021bi-gene \u00een func\u021bie de genotip, cu scopul final de a dezvolta strategii nutri\u021bionale personalizate pentru o s\u0103n\u0103tate optim\u0103 \u0219i prevenirea bolilor.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 trei factori centrali care stau la baza nutrigenomicii ca \u0219tiin\u021b\u0103 important\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, exist\u0103 o mare diversitate \u00een genomul mo\u0219tenit \u00eentre grupurile etnice \u0219i indivizi, care afecteaz\u0103 bio-disponibilitatea \u0219i metabolismul nutrien\u021bilor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, oamenii difer\u0103 foarte mult \u00een ceea ce prive\u0219te disponibilitatea \u0219i alegerea alimentelor\/nutrien\u021bilor, \u00een func\u021bie de diferen\u021bele culturale, economice, geografice \u0219i de percep\u021bia gustului. \u00cen al treilea r\u00e2nd, malnutri\u021bia (deficien\u021b\u0103 sau exces) poate afecta expresia genetic\u0103 \u0219i stabilitatea genomului, ceea ce poate duce la muta\u021bii la nivelul secven\u021bei genetice sau la nivel cromozomial.<\/p>\n\n\n\n

Ipotezele fundamentale care stau la baza nutrigenomicii sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

  1. nutri\u021bia poate afecta direct expresia genelor din c\u0103ile metabolice critice \u0219i\/sau indirect prin afectarea inciden\u021bei muta\u021biilor genetice la nivelul secven\u021bei de baz\u0103 sau la nivel cromozomial, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, provoac\u0103 modific\u0103ri \u00een dozarea \u0219i expresia genelor.<\/li>
  2. efectele nutrien\u021bilor \u0219i ale nutriomilor (combina\u021bii de nutrien\u021bi) asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii depind de variantele genetice mo\u0219tenite.<\/li>
  3. exist\u0103 beneficii de s\u0103n\u0103tate dac\u0103 cerin\u021bele nutri\u021bionale sunt personalizate pentru fiecare individ, lu\u00e2nd \u00een considerare at\u00e2t caracteristicile genetice mo\u0219tenite, c\u00e2t \u0219i cele dob\u00e2ndite, \u00een func\u021bie de stadiul de via\u021b\u0103, preferin\u021bele alimentare \u0219i starea de s\u0103n\u0103tate.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    Pe m\u0103sur\u0103 ce nutri\u021bia devine din ce \u00een ce mai integrat\u0103 \u00een medicina preventiv\u0103, este esen\u021bial ca dieteticienii \u0219i medicii practicieni, precum \u0219i geneticienii, s\u0103 fie educa\u021bi \u00een mod holistic \u0219i \u00een domeniul nutrigenomicii, astfel \u00eenc\u00e2t principiile, protocoalele bazate pe dovezi \u0219i practicile din acest domeniu s\u0103 fie utilizate \u00een mod eficace.<\/p>\n\n\n\n

    Odat\u0103 cu dezvoltarea domeniului nutrigenomicii, suntem \u0219i martorii dezvolt\u0103rii f\u0103r\u0103 precedent a unor aplica\u021bii inteligente care urm\u0103resc s\u0103 ne ajute s\u0103  cre\u0219tem aportul de nutrien\u021bi sau s\u0103 monitoriz\u0103m efectele acestora asupra st\u0103rii noastre de s\u0103n\u0103tate. \u00cen acest context, Sara Kostelnick, dietetician pentru performan\u021b\u0103 sportiv\u0103 la University of Kansas – Health System din Statele Unite ale Americii, declara recent: „\u00cen calitate de dietetician, v\u0103d adesea c\u0103 aportul de fructe \u0219i legume este uitat atunci c\u00e2nd se fac schimb\u0103ri \u00een stilul de via\u021b\u0103. Multe studii au investigat rolul monitoriz\u0103rii ca mijloc de cre\u0219tere a responsabilit\u0103\u021bii \u0219i de atingere a obiectivelor de s\u0103n\u0103tate pe care \u021bi le-ai stabilit. Oferirea unei modalit\u0103\u021bi practice de a face acest lucru \u2013 ca, de exemplu, de a monitoriza consumul, poate ajuta utilizatorii s\u0103 \u00ee\u0219i creasc\u0103 consumul zilnic de fructe \u0219i legume<\/em>„, a ad\u0103ugat ea.<\/p>\n\n\n\n

    \"\"<\/a>
    Sursa foto: https:\/\/diettogo.com\/<\/a><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

    Astfel, un studiu din 2019 asupra folosirii aplica\u021biei SMART 5-A-DAY (o aplica\u021bie interactiv\u0103 pentru telefoanele mobile care ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea \u0219i respectarea recomand\u0103rilor din Marea Britanie privind consumul de 5 fructe \u0219i legume pe zi) a constatat o cre\u0219tere (\u00eenc\u0103) modest\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor participan\u021bilor cu privire la recomand\u0103rile privind consumul de fructe \u0219i legume, precum \u0219i a consumului \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n

    De atunci, cercet\u0103torii au \u00eencorporat mai multe actualiz\u0103ri bazate pe feedback-ul utilizatorilor \u0219i se a\u0219teapt\u0103 ca acest lucru s\u0103 aib\u0103 un impact pozitiv asupra consumului general de fructe \u0219i legume. „Cercet\u0103rile au constatat, de asemenea, c\u0103 monitorizarea atingerii unui obiectiv legat de s\u0103n\u0103tate duce la cre\u0219terea probabilit\u0103\u021bii atingerii obiectivului<\/em>„, a declarat pentru revista Medical News Today<\/em> Debbie Fetter, doctor \u00een \u0219tiin\u021be, profesor asistent de nutri\u021bie la Universitatea din California, Davis, din Statele Unite ale Americii.  „Consumarea mai multor fructe \u0219i legume este o modalitate excelent\u0103 de a ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi s\u0103n\u0103tatea, iar o aplica\u021bie poate ajuta oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 obiectivele<\/em>„, a declarat Dr. Fetter.<\/p>\n\n\n\n

    Cercet\u0103torii sper\u0103 ca aplica\u021biile de tipul SMART 5-A-DAY s\u0103 le ofere utilizatorilor cuno\u0219tin\u021be care s\u0103 \u00eei \u00eencurajeze s\u0103 consume mai multe fructe \u0219i legume, precum \u0219i o modalitate practic\u0103 de a monitoriza consumul, ingredient important \u00een atingerea obiectivelor de nutri\u021bie. Pentru a utiliza aplica\u021bia, utilizatorii introduc ce fructe \u0219i legume au m\u00e2ncat la fiecare mas\u0103 \u0219i \u00een ce cantitate, precum \u0219i \u00een rela\u021bie cu recomand\u0103rile britanice de cinci por\u021bii de fructe sau legume diferite pe zi. Aplica\u021bia ia \u00een calcul doar fructele \u0219i legumele relevante pentru aceste recomand\u0103ri din Marea Britanie, astfel \u00eenc\u00e2t cele care nu sunt incluse \u00een recomand\u0103rile britanice, cum ar fi cartofii, nu pot fi ad\u0103ugate.<\/p>\n\n\n\n

    Cercet\u0103torii subliniaz\u0103 c\u0103 unul dintre principalele beneficii ale unei asemenea aplica\u021bii este c\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe utilizatori s\u0103 con\u0219tientizeze c\u00e2t de pu\u021bine fructe \u0219i legume consum\u0103, ceea ce \u00eei poate aten\u021biona s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 dieta \u00een mod permanent.<\/p>\n\n\n\n

    A avea un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos \u00eenseamn\u0103 s\u0103 creezi obiceiuri s\u0103n\u0103toase care dureaz\u0103 o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, cu reale beneficii asupra st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103, dar nu numai.<\/p>\n\n\n\n

    Astfel, \u00een ultimii c\u00e2\u021biva ani, mai multe studii au sugerat c\u0103 alegerea unei diete mai s\u0103n\u0103toase, bogat\u0103 \u00een legume, fructe \u0219i cereale integrale, poate contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea simptomelor depresiei. De exemplu, un studiu din aprilie 2022 f\u0103cut de cercet\u0103tori de la Universitatea de Tehnologie din Sidney, Australia, a constatat c\u0103 b\u0103rba\u021bii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 25 de ani au \u00eenregistrat o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a simptomelor depresiei dup\u0103 ce au trecut la o diet\u0103 mediteraneean\u0103. R\u0103m\u00e2ne totu\u0219i neclar ce mediaz\u0103 leg\u0103tura dintre calitatea dietei \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, ceea ce face necesar\u0103 organizarea mai multor studii relevante pentru a \u00een\u021belege acest mecanism.<\/p>\n\n\n\n

    Exist\u0103 deja c\u00e2teva studii \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, cu descoperiri cu poten\u021bial important. Astfel, dou\u0103 studii publicate \u00een revista Nature Communications<\/em> la sf\u00e2r\u0219itul anului 2022 au analizat leg\u0103tura dintre microbiota intestinal\u0103 \u0219i simptomele depresiei. Unul dintre studii a constatat c\u0103 13 tipuri de bacterii sunt asociate \u00een mod special cu simptomele depresiei. Dr. Najaf Amin, cercet\u0103tor asociat senior \u00een cadrul Departamentului Nuffield de S\u0103n\u0103tate a Popula\u021biei de la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, specializat \u00een utilizarea datelor genomice pentru a identifica biomarkeri ai tr\u0103s\u0103turilor neuro-psihiatrice, este unul dintre autorii unuia dintre studiile publicate \u00een revista Nature Communications. <\/em>Este posibil ca modul \u00een care aceste bacterii contribuie la activarea diferitelor semnale \u00een creier s\u0103 fie cel care poate explica leg\u0103tura dintre compozi\u021bia bacterian\u0103 a intestinului \u0219i simptomele depresiei. Iar aici intervine rolul dietei: cu anumite schimb\u0103ri \u00een alimenta\u021bie, am putea influen\u021ba abunden\u021ba anumitor bacterii \u00een intestin.<\/em><\/p>\n\n\n\n

    Dezvoltarea unei abord\u0103ri personalizate a nutri\u021biei pentru prevenirea \u0219i terapia bolilor va necesita o \u00een\u021belegere mult mai cuprinz\u0103toare a interac\u021biunilor nutrien\u021bi-gene \u0219i a impactului acestora asupra fenotipului, pentru a identifica, evalua \u0219i dezvolta priorit\u0103\u021bi \u0219i strategii de interven\u021bie dietetic\u0103, cu implica\u021bii poten\u021bial majore pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103. Este important s\u0103 se analizeze raportul cost-beneficiu, lu\u00e2ndu-se \u00een calcul at\u00e2t beneficiile de prevenire \u0219i tratare a unor condi\u021bii medicale, c\u00e2t \u0219i costul oferirii pe scar\u0103 larg\u0103 a consilierii pentru o nutri\u021bie personalizat\u0103, cu recomand\u0103ri individualizate \u0219i adaptate, bazate pe descoperirile nutrigenomicii.  <\/p>\n\n\n\n

    Cercet\u0103torii cred c\u0103, pe termen lung, acest domeniu ar putea fi modalitatea cheie de a optimiza nutri\u021bia pentru efecte pozitive asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, a st\u0103rii de bine \u0219i a \u00eencetinirii deterior\u0103rii asociate cu procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire, depinz\u00e2nd \u0219i de m\u0103sura \u00een care oamenii vor fi motiva\u021bi \u0219i \u00ee\u0219i vor permite o diet\u0103 personalizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

    Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

    1. Nutrigenomics: Understanding Nutrition and Health (utexas.edu)<\/a><\/li>
    2. Nutrigenetics and Nutrigenomics: Viewpoints on the Current Status and Applications in Nutrition Research and Practice – PMC (nih.gov)<\/a><\/li>
    3. SMART 5-A-DAY app | Bournemouth University<\/a><\/li>
    4. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-a-new-app-could-help-people-eat-more-fruits-and-vegetables<\/a><\/li>
    5. Depression and the gut: Can diet help improve mental health? (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      V-a\u021bi \u00eentrebat vreodat\u0103 ce leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u00eentre alimentele pe care le consum\u0103m \u0219i starea noastr\u0103 de s\u0103n\u0103tate? Dr. Thomas Brenna, de la Departamentul de Nutri\u021bie al Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 Dell a Universit\u0103\u021bii din Texas din Statele Unite ale Americii, este specializat \u00een cercet\u0103ri privind genomul uman \u0219i acizii gra\u0219i omega-3. El subliniaz\u0103 c\u0103, dintre to\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":7977,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8003"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8003"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8003\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8004,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8003\/revisions\/8004"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7977"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}