{"id":8050,"date":"2023-03-27T10:33:19","date_gmt":"2023-03-27T08:33:19","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8050"},"modified":"2023-04-28T09:17:53","modified_gmt":"2023-04-28T07:17:53","slug":"poluarea-aerului-o-urgenta-de-sanatate-publica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8050","title":{"rendered":"Poluarea aerului \u2013 o urgen\u021b\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/p>\n\n\n\n

Deja este un fapt demonstrat: poluarea aerului contribuie major la povara bolilor la nivel mondial. \u0218i aceasta pentru c\u0103 cea mai mare parte a popula\u021biei de pe glob locuie\u0219te \u00een locuri \u00een care nivelurile de poluare a aerului, din cauza emisiilor industriale, produc\u021biei de energie, transportului \u0219i arderilor de combustibili pentru consumul domestic, dep\u0103\u0219esc considerabil recomand\u0103rile Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii privind calitatea aerului \u201ds\u0103n\u0103tos\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Poluarea aerului exterior reprezint\u0103 o provocare urgent\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103 la nivel mondial, deoarece este omniprezent\u0103 \u0219i are numeroase efecte negative grave asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane, inclusiv cancerul. \u00cen prezent, exist\u0103 dovezi substan\u021biale din studiile asupra oamenilor \u0219i animalelor de laborator, precum \u0219i dovezi mecaniciste care sus\u021bin o leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 \u00eentre poluarea aerului exterior cu particulele toxice \u0219i inciden\u021ba \u0219i mortalitatea asociat\u0103 cancerului pulmonar. Se estimeaz\u0103 c\u0103 sute de mii de decese anuale prin cancer pulmonar \u00een \u00eentreaga lume sunt atribuite polu\u0103rii aerului cu particule \u00een suspensie.<\/p>\n\n\n\n

Dovezile epidemiologice privind poluarea aerului exterior \u0219i riscul altor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de vezic\u0103 urinar\u0103 sau cancerul de s\u00e2n sunt mai limitate, dar apar \u0219i ele. De exemplu, cancerul de s\u00e2n reprezint\u0103 30% din noile cancerele invazive diagnosticate la femeile americane \u00een 2021, potrivit Societ\u0103\u021bii Americane de Cancer. \u00cen plus, datele bazate pe popula\u021bie arat\u0103 cre\u0219teri semnificative \u0219i constante ale cancerului de s\u00e2n din 1935 p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, \u00een special \u00een r\u00e2ndul femeilor mai tinere (v\u00e2rsta 25-39 de ani). Iar afec\u021biunea are leg\u0103turi cunoscute, demonstrate de unele studii sau suspectate, cu mul\u021bi factori de mediu. Poluarea aerului exterior poate fi, de asemenea, asociat\u0103 cu o supravie\u021buire mai slab\u0103 a bolnavilor de cancer, de\u0219i \u0219i asupra acestui subiect mai sunt necesare cercet\u0103ri suplimentare.<\/p>\n\n\n\n

Preocupa\u021bi de acest subiect, v\u0103 propunem s\u0103 urm\u0103rim un interviu de mare actualitate, cu dr. Maria Neira, Director al Departamentului de Mediu, Schimb\u0103ri Climatice \u0219i S\u0103n\u0103tate, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Fiecare dintre noi am experimentat senza\u021bia de oboseal\u0103, sau dificult\u0103\u021bile de respira\u021bie, atunci c\u00e2nd aerul este poluat. Dar sigur lucrurile nu se reduc la aceste nepl\u0103ceri pe care le putem resim\u021bi \u00een momentul \u00een care aerul din zona nu este tocmai \u201drespirabil\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ce efecte are poluarea aerului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i de ce consider\u0103 OMS poluarea aerului o urgen\u021b\u0103 major\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

MN. Atunci c\u00e2nd avem \u00een fiecare an peste 7 milioane de decese premature asociate cu expunerea la aerul poluat, devine evident de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru. Practic, 9 din 10 persoane, mai ales cele care tr\u0103iesc \u00een marile ora\u0219e, nu respir\u0103 un aer care s\u0103 respecte standardele pe care OMS le consider\u0103 potrivite pentru a r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Pentru mult timp s-a considerat c\u0103 expunerea la aerul poluat are efecte doar asupra sistemului respirator. Acest lucru r\u0103m\u00e2ne valabil, \u00een sensul c\u0103 poluarea aerului ne afecteaz\u0103 prin boli precum BPOC, cancer pulmonar sau pneumonie. Dar, \u00een plus de aceasta, \u0219tim acum c\u0103 atunci c\u00e2nd particulele d\u0103un\u0103toare din aerul respirat ajung \u00een pl\u0103m\u00e2ni \u0219i de acolo prin s\u00e2nge, ajung \u00een sistemul cardio-vascular, ele pot fi responsabile de bolile cardiace ischemice, de bolile neurologice, de accidentele cardio-vasculare \u0219i de anumite probleme ale sistemului reproduc\u0103tor. Din toate aceste motive, poluarea aerului este una dintre cele mai mari urgen\u021be de s\u0103n\u0103tate public\u0103 cu care ne confrunt\u0103m \u00een acest moment.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 faptul c\u0103 tr\u0103im \u00een medii poluate ne face mai expu\u0219i la boli respiratorii precum Covid-19?<\/em><\/p>\n\n\n\n

MN. Avem acum dovezi \u0219tiin\u021bifice care ne arat\u0103 c\u0103 expunerea prelungit\u0103 la substan\u021bele toxice din aerul poluat ne afecteaz\u0103 sistemul imunitar \u0219i ne face mai susceptibili la orice tip de boal\u0103 respiratorie, precum Covid-19. \u00cen plus, poluarea aerului cre\u0219te riscul bolilor cronice, cum sunt cele cardio-pulmonare, boli metabolice etc., ceea ce determin\u0103 a\u0219a numitul risc asociat cu co-morbidit\u0103\u021bi \u0219i cre\u0219te riscul asociat cu Covid-19. <\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd vorbim despre poluarea aerului, nivelul de pericol pare at\u00e2t de mare c\u0103 devine aproape imposibil de gestionat. Care sunt exemplele concrete de ini\u021biative pe care guvernele sau diversele organiza\u021bii le-au luat pentru a reduce efectiv poluarea aerului?<\/em><\/p>\n\n\n\n

Desigur, cea mai bun\u0103 op\u021biune pe care o avem pentru a reduce poluarea aerului este s\u0103 oprim arderea combustibililor fosili. Aceast\u0103 combustie a combustibililor fosili contribuie nu doar la schimb\u0103rile climatice, ci \u0219i la producerea unor elemente toxice care polueaz\u0103 aerul pe care-l respir\u0103m \u0219i care ajung \u00een pl\u0103m\u00e2nii no\u0219tri. A\u0219adar, schimbarea politicilor \u00een ceea ce prive\u0219te ce surse de energie folosim va fi un element esen\u021bial \u00een combaterea efectelor polu\u0103rii.  Legisla\u021bia potrivit\u0103 \u0219i punerea \u00een aplicare a standardelor de calitate a aerului ale OMS pot \u0219i ele ajuta. Dar dac\u0103 este s\u0103 ne referim la metode concrete, avem prim\u0103rii care decid s\u0103 schimbe modul \u00een care asigur\u0103 transportul \u00een comun, de exemplu, promov\u00e2nd folosirea unor modele de asigurare a transportului public mai adecvate pentru mediu \u0219i s\u0103n\u0103tatea oamenilor, promov\u00e2nd reducerea folosirii autoturismelor personale \u00een centrul localit\u0103\u021bilor unde exist\u0103 alternative pentru transport public sau folosirea de mijloace de transport mai pu\u021bin poluante, sau \u00eencerc\u00e2nd reducerea ambuteiajelor, lucruri care au efecte pozitive imediate asupra calit\u0103\u021bii aerului.<\/p>\n\n\n\n

Popula\u021bia poate pune presiune pe deciden\u021bi, cum ar fi primarii, pentru aplicarea unor astfel de m\u0103suri, inclusiv asigurarea de sisteme de monitorizare a calit\u0103\u021bii aerului pe care-l respir\u0103, pentru a cre\u0219te nivelul de protec\u021bie. Dac\u0103 lu\u0103m m\u0103suri, avem motive de optimism. \u00cen \u021b\u0103rile europene sau America de Nord situa\u021bia s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit semnificativ \u00een ultimii 20 de ani. \u00cens\u0103, exist\u0103 \u021b\u0103ri \u00een care situa\u021bie este \u00eenc\u0103 departe de ceea ce ar trebui s\u0103 fie, unde ar trebui aplicate m\u0103suri de prevenire a polu\u0103rii aerului prin limitarea consumului de combustibil fosil, promovarea folosirii energiilor nepoluante \u0219i reg\u00e2ndirea tuturor obiceiurilor noastre de consum \u0219i reciclare. Doar astfel putem gestiona aceast\u0103 problem\u0103 complicat\u0103 care este poluarea aerului. Dac\u0103 ne ocup\u0103m de problema schimb\u0103rilor climatice, o rezolv\u0103m \u0219i pe aceea a polu\u0103rii aerului \u0219i, ca efect, am putea rezolva \u0219i problemele s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre asociate cu aceasta.  Cu alte cuvinte, exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea planetei.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, pentru binele nostru, ar fi util s\u0103 urm\u0103rim politicile \u0219i recomand\u0103rile de s\u0103n\u0103tate public\u0103, inclusiv interven\u021biile la diverse niveluri, de la ac\u021biunile individuale, la cele de la nivel comunitar sau na\u021bional. Personalul medical poate avea \u0219i roluri mai extinse \u00een ceea ce prive\u0219te prevenirea riscurilor \u0219i advocacy pentru ac\u021biuni precum promovarea mi\u0219c\u0103rilor ecologiste care ne pot ajuta s\u0103 ne protej\u0103m s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. WHO’s Science in 5 : Air pollution, a public health emergency – Bing video<\/a><\/strong><\/li>
  2. Environmental Factor – November 2021: Increasing evidence links air pollution with breast cancer (nih.gov)<\/a><\/li>
  3. Outdoor air pollution and cancer: An overview of the current evidence and public health recommendations – PubMed (nih.gov)<\/a><\/strong><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp de lectur\u0103: 6 minute Deja este un fapt demonstrat: poluarea aerului contribuie major la povara bolilor la nivel mondial. \u0218i aceasta pentru c\u0103 cea mai mare parte a popula\u021biei de pe glob locuie\u0219te \u00een locuri \u00een care nivelurile de poluare a aerului, din cauza emisiilor industriale, produc\u021biei de energie, transportului \u0219i arderilor de combustibili […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8033,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8050"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8050"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8050\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8051,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8050\/revisions\/8051"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8033"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8050"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8050"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8050"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}