{"id":8092,"date":"2023-04-28T08:58:57","date_gmt":"2023-04-28T06:58:57","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8092"},"modified":"2023-05-31T10:25:00","modified_gmt":"2023-05-31T08:25:00","slug":"sanatatea-danturii-si-a-cavitatii-bucale-oglinda-a-starii-generale-de-sanatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8092","title":{"rendered":"S\u0103n\u0103tatea danturii \u0219i a cavit\u0103\u021bii bucale, oglind\u0103 a st\u0103rii generale de s\u0103n\u0103tate?"},"content":{"rendered":"\n

Timp de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

V-a\u021bi \u00eentrebat vreodat\u0103 de ce este important s\u0103 fim la fel de aten\u021bi la s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 oral\u0103 ca la s\u0103n\u0103tatea inimii, sau a altor organe \u0219i sisteme ale organismului nostru?<\/p>\n\n\n\n

Poate p\u0103rea nesemnificativ, la o prim\u0103 vedere, dar s\u0103n\u0103tatea oral\u0103 este foarte important\u0103, fiind str\u00e2ns legat\u0103 de starea noastr\u0103 general\u0103 de s\u0103n\u0103tate. Nu numai c\u0103 ofer\u0103 indicii despre s\u0103n\u0103tatea general\u0103, dar e important de \u0219tiut \u0219i c\u0103 problemele din gur\u0103 pot afecta restul corpului nostru.<\/p>\n\n\n\n

Aceste concluzii sunt cu at\u00e2t mai importante cu c\u00e2t o foarte mare parte din popula\u021bia Rom\u00e2niei, aproape 80%, are probleme dentare. \u0218i aceasta \u00een timp ce, la nivel european, media este de 30%.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Sursa foto: Benefits of good oral hygiene Park West Dental Care Idaho Falls<\/a><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Un num\u0103r tot mai mare de cercet\u0103ri arat\u0103 modul \u00een care s\u0103n\u0103tatea oral\u0103 poate afecta alte p\u0103r\u021bi ale corpului.  \u00cen acest context, co-directorul Laboratorului de Cercetare a Microbiomului Oral de la \u0218coala de Stomatologie Kornberg a Universit\u0103\u021bii Temple din Statele Unite ale Americii enumer\u0103 c\u00e2teva boli pentru care exist\u0103 dovezi de la moderate p\u00e2n\u0103 la puternice c\u0103 boala parodontal\u0103 (infec\u021bia \u0219i inflama\u021bia gingiilor \u0219i a osului care ne \u00eenconjoar\u0103 din\u021bii) ar putea fi un factor de risc pentru diabet, anumite tipuri de cancer, bolile cardiovasculare, infec\u021biile respiratorii \u0219i chiar demen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen stadiile incipiente ale bolii gingivale, numit\u0103 gingivit\u0103, gingiile pot deveni umflate, ro\u0219ii sau sensibile \u0219i pot s\u00e2ngera u\u0219or. Dac\u0103 nu este tratat\u0103, gingivita poate ajunge p\u00e2n\u0103 la parodontoz\u0103, o form\u0103 mai grav\u0103 a bolii, \u00een care gingiile se pot retrage, se poate pierde osul, iar din\u021bii se pot sl\u0103bi sau chiar c\u0103dea.  De men\u021bionat c\u0103 aproximativ 47% dintre persoanele cu v\u00e2rsta de 30 de ani \u0219i mai mult din Statele Unite ale Americii au o form\u0103 de boal\u0103 parodontal\u0103, potrivit Centrului de Control al Bolilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul bolii parodontale, bacteriile \u0219i produ\u0219ii lor toxici pot trece de la suprafa\u021ba gingiilor \u0219i a din\u021bilor \u00een s\u00e2nge, unde se pot r\u0103sp\u00e2ndi la diferite organe, a declarat Ananda P. Dasanayake, profesor de epidemiologie la Colegiul de Stomatologie al Universit\u0103\u021bii din New York, Statele Unite ale Americii.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, o declara\u021bie din 2012 a Asocia\u021biei Americane a Inimii a men\u021bionat c\u0103 inflama\u021bia la nivelul gingiilor a fost asociat\u0103 cu niveluri mai ridicate de proteine inflamatorii \u00een s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n

Dintre toate asocierile dintre s\u0103n\u0103tatea oral\u0103 \u0219i diverse boli, cea pentru care exist\u0103 cele mai multe dovezi este \u00een cazul diabetului, iar cele dou\u0103 afec\u021biuni par s\u0103 aib\u0103 o rela\u021bie bidirec\u021bional\u0103: boala parodontal\u0103 pare s\u0103 creasc\u0103 riscul de diabet \u0219i invers. Cercet\u0103torii nu au \u00een\u021beles \u00eenc\u0103 care este mecanismul specific, dar, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 \u00een 2017, s-a ar\u0103tat c\u0103 inflama\u021bia sistemic\u0103 cauzat\u0103 de boala parodontal\u0103 poate \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi capacitatea organismului de a r\u0103spunde la insulin\u0103. \u00centr-un alt studiu, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 diabeticii care au fost trata\u021bi pentru boala parodontal\u0103 au avut costuri generale de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een sc\u0103dere cu 12-14%.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, \u00een cazul \u00een care cantit\u0103\u021bi mari de bacterii din gur\u0103 ajung \u00een pl\u0103m\u00e2ni, acest lucru poate duce la apari\u021bia pneumoniei bacteriene prin aspira\u021bie, a declarat Dr. Frank Scannapieco, profesor de biologie oral\u0103 la University at Buffalo School of Dental Medicine din Statele Unite ale Americii. Acest fenomen a fost observat mai ales la pacien\u021bii spitaliza\u021bi sau la adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103 din c\u0103minele de b\u0103tr\u00e2ni \u0219i reprezint\u0103 un factor de risc important pentru cei care nu pot folosi a\u021ba dentar\u0103 sau nu se pot sp\u0103la singuri pe din\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un studiu publicat \u00een 2020, o echip\u0103 interna\u021bional\u0103 de exper\u021bi a concluzionat c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre boala parodontal\u0103 \u0219i atacul de cord, accidentul vascular cerebral, acumularea de plac\u0103 \u00een artere \u0219i alte afec\u021biuni cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00eentr-un studiu publicat \u00een 2019, cercet\u0103torii au analizat dosarele de s\u0103n\u0103tate a aproape 250.000 de adul\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i care tr\u0103iesc \u00een Coreea de Sud \u0219i au constatat c\u0103, timp de aproximativ 10 ani, cei care s-au sp\u0103lat regulat pe din\u021bi \u0219i au avut cur\u0103\u021b\u0103ri dentare regulate au fost mai pu\u021bin susceptibili de a avea evenimente cardiovasculare dec\u00e2t cei care au avut o igien\u0103 dentar\u0103 mai slab\u0103, au format mai multe carii, au suferit pierderi de din\u021bi sau au dezvoltat boala parodontal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i cercet\u0103torii nu au determinat modul \u00een care o s\u0103n\u0103tate oral\u0103 precar\u0103 ar putea duce la o s\u0103n\u0103tate mai proast\u0103 a inimii, unele dovezi sugereaz\u0103 c\u0103 bacteriile parodontale din gur\u0103 pot c\u0103l\u0103tori spre arterele pacien\u021bilor cu boli vasculare, put\u00e2nd juca un rol \u00een dezvoltarea bolii.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, la nivel mondial, cercet\u0103torii au fost din ce \u00een ce mai interesa\u021bi de rolul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii orale \u00een apari\u021bia demen\u021bei, \u00een special a bolii Alzheimer. \u00centr-o analiz\u0103 recent\u0103, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au observat c\u0103 bacteriile orale – \u00een special cele legate de parodontit\u0103 – ar putea afecta creierul fie direct, prin „infectarea sistemului nervos central”, fie indirect, prin inducerea unei „inflama\u021bii sistemice cronice” \u00een organism, care ajunge \u0219i la creier. Astfel, se poate spune c\u0103 boala parodontal\u0103 este considerate din ce \u00een ce mai mult un „factor de risc” pentru diferite forme de demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, este at\u00e2t de important s\u0103 fim la fel de aten\u021bi la s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 oral\u0103 ca \u0219i la s\u0103n\u0103tatea inimii, sau a altor organe \u0219i sisteme ale organismului nostru.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 c\u00e2teva modalit\u0103\u021bi practice prin care ne putem \u00eengriji c\u00e2t mai eficace:<\/p>\n\n\n\n

  1. S\u0103 ne sp\u0103l\u0103m pe din\u021bi de dou\u0103 ori pe zi, la un unghi de 45 de grade fa\u021b\u0103 de gingii, timp de c\u00e2te 2 minute, cea mai recomandat\u0103 fiind pasta de din\u021bi cu fluor.  Acest lucru va reduce la minimum cantitatea de plac\u0103 bacterian\u0103 acumulat\u0103. Dac\u0103 suntem predispu\u0219i la boli ale gingiilor, atunci 2 minute nu sunt suficiente, speciali\u0219tii recomand\u00e2nd c\u00e2te 5 minute sau mai mult. Sunt recomandate at\u00e2t periu\u021bele de din\u021bi electrice, c\u00e2t \u0219i cele manuale.<\/li>
  2. S\u0103 \u00eenlocuim periu\u021ba de din\u021bi din 3 \u00een 3 luni.<\/li>
  3. S\u0103 folosim periu\u021be interdentale \u0219i a\u021b\u0103 dentar\u0103. Bacteriile \u0219i resturile alimentare pot r\u0103m\u00e2ne \u00een acele zone \u00een care perii periu\u021bei obi\u0219nuite nu pot ajunge \u00een mod adecvat, ceea ce duce la apari\u021bia cariilor, a bolilor gingivale \u0219i a respira\u021biei ur\u00e2t mirositoare, a\u0219a c\u0103 este vital s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m placa bacterian\u0103 dintre din\u021bi, o modalitate eficace fiind folosirea zilnic\u0103 a a\u021bei dentare. De asemenea, apa de gur\u0103 ajut\u0103 la \u00eendep\u0103rtarea particulelor de alimente r\u0103mase dup\u0103 periaj \u0219i folosirea a\u021bei dentare.<\/li>
  4. S\u0103 ne cur\u0103\u021b\u0103m limba. Ea ad\u0103poste\u0219te multe bacterii, astfel \u00eenc\u00e2t periajul sau raclajul limbii poate ameliora aceast\u0103 problem\u0103.<\/li>
  5. S\u0103 mergem regulat la medicul dentist.<\/li>
  6. S\u0103 renun\u021b\u0103m la fumat. Persoanele care fumeaz\u0103 au un risc mai mare de dezvoltare a problemelor gingivale, de pierdere a din\u021bilor, de complica\u021bii dup\u0103 diverse interven\u021bii chirurgicale \u00een gur\u0103 \u0219i de a dezvolta cancer bucal. Ace\u0219tia sunt mai predispu\u0219i la infec\u021bii \u0219i nu se vindec\u0103 la fel de bine ca nefum\u0103torii. Renun\u021barea la fumat scade riscul de apari\u021bie a cancerului bucal, reduce riscul de a dezvolta boli parodontale \u0219i, dac\u0103 acestea apar totu\u0219i, \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te r\u0103spunsul la tratament. Este important ca persoanele care fumeaz\u0103, inclusiv cele care vapeaz\u0103, s\u0103 viziteze \u00een mod frecvent un dentist pentru a detecta \u0219i trata orice probleme de s\u0103n\u0103tate oral\u0103.<\/li>
  7. S\u0103 avem o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i s\u0103 limit\u0103m alimentele \u0219i b\u0103uturile cu zah\u0103r.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent; Andreea Mazilu, Medic dentist<\/em><\/p>\n\n\n\n

    Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

    1. Oral health: A window to your overall health – Mayo Clinic<\/a><\/li>
    2. Periodontal Disease and Atherosclerotic Vascular Disease: Does the Evidence Support an Independent Association? | Circulation (ahajournals.org)<\/a><\/li>
    3. Full article: Porphyromonas gingivalis and the pathogenesis of Alzheimer\u2019s disease (tandfonline.com)<\/a><\/li>
    4. What Dentists Wish You Knew – The New York Times (nytimes.com)<\/a><\/li>
    5. The Benefits of Excellent Oral Hygiene. www.bhamcomm.nhs.uk<\/a><\/li>
    6. https:\/\/www.nytimes.com\/2023\/04\/06\/well\/oral-health-hygiene.html?smid=nytcore-ios-share<\/a><\/li>
    7. Igiena dentar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia: c\u00e2\u021bi rom\u00e2ni respect\u0103 regulile de baz\u0103 | MedLife<\/a><\/li>
    8. Effects of smoking and vaping on oral health – Better Health Channel<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Timp de lectur\u0103: 6 minute V-a\u021bi \u00eentrebat vreodat\u0103 de ce este important s\u0103 fim la fel de aten\u021bi la s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 oral\u0103 ca la s\u0103n\u0103tatea inimii, sau a altor organe \u0219i sisteme ale organismului nostru? Poate p\u0103rea nesemnificativ, la o prim\u0103 vedere, dar s\u0103n\u0103tatea oral\u0103 este foarte important\u0103, fiind str\u00e2ns legat\u0103 de starea noastr\u0103 general\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8068,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8092"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8092"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8092\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8140,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8092\/revisions\/8140"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8068"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8092"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8092"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8092"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}