{"id":8183,"date":"2023-05-31T10:21:57","date_gmt":"2023-05-31T08:21:57","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8183"},"modified":"2023-06-29T09:13:11","modified_gmt":"2023-06-29T07:13:11","slug":"stresul-cronic-si-axa-hipotalamo-hipofizo-suprarenala-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8183","title":{"rendered":"Stresul cronic \u0219i axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal\u0103. Episodul 1"},"content":{"rendered":"\n<p><strong><em>Timp de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Ori de c\u00e2te ori ne sim\u021bim stresa\u021bi, hipotalamusul nostru semnaleaz\u0103 glandelor suprarenale s\u0103 elibereze \u0219i s\u0103 creasc\u0103 nivelul hormonilor de stres, inclusiv cortizolul \u0219i adrenalina (sau epinefrina). Acest lucru declan\u0219eaz\u0103 un r\u0103spuns de tip &#8222;lupt\u0103 sau fug\u0103&#8221;, care este modul \u00een care corpul ne alarmeaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o amenin\u021bare imediat\u0103 pe care trebuie s\u0103 o rezolv\u0103m. Dup\u0103 ce amenin\u021barea a disp\u0103rut, nivelurile noastre de cortizol \u0219i adrenalin\u0103 revin la normal. A\u0219a reac\u021bion\u0103m \u00een situa\u021biile de stres uzuale.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103 <strong>perioadele prelungite de stres<\/strong> pot determina cortizolul \u0219i adrenalina s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la niveluri ridicate mult mai mult timp. Acest lucru poate duce la un dezechilibru hormonal \u0219i poate avea un efect profund asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/stres.png\"><img width=\"750\" height=\"500\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/stres.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-8163\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/stres.png 750w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/stres-300x200.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/stres-405x270.png 405w\" sizes=\"(max-width: 750px) 100vw, 750px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>De exemplu, excesul de cortizol poate contribui la hipertensiune arterial\u0103, modific\u0103ri ale dispozi\u021biei, libido sc\u0103zut, cre\u0219tere \u00een greutate \u0219i menstrua\u021bii neregulate. Un r\u0103spuns prelungit la stres poate interfera \u0219i cu al\u021bi hormoni, inclusiv cu testosteronul, estrogenul \u0219i progesteronul, exacerb\u00e2nd aceste probleme \u0219i ad\u0103ug\u00e2nd altele.<\/p>\n\n\n\n<p>Nivelurile ridicate de cortizol pot determina sc\u0103derea nivelului de testosteron. De\u0219i testosteronul este principalul hormon sexual masculin, femeile \u00eel au \u0219i ele \u0219i este la fel de vital ca \u0219i estrogenul sau progesteronul. La femei, testosteronul ajut\u0103 la dezvoltarea \u0219i men\u021binerea masei musculare, stimuleaz\u0103 produc\u021bia de globule ro\u0219ii \u00een m\u0103duva osoas\u0103, ajut\u0103 la sus\u021binerea unor niveluri normale de colesterol, men\u021bine metabolismul \u0219i greutatea sub control, produce un somn mai bun \u0219i sus\u021bine libidoul. Testosteronul sc\u0103zut poate contribui la o varietate de probleme, inclusiv obezitate, pierdere de mu\u0219chi, dureri articulare, insomnie, colesterol ridicat, apetit sexual redus, osteoporoz\u0103, infertilitate \u0219i menstrua\u021bie anormal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Cortizolul ridicat scade, de asemenea, nivelul de estrogen. La femei, estrogenul \u00eentre\u021bine sistemul reproductiv \u0219i regleaz\u0103 procese precum menstrua\u021bia. Un nivel sc\u0103zut de estrogen poate provoca menstre neregulate, cre\u0219tere \u00een greutate, bufeuri, transpira\u021bii nocturne, oboseal\u0103 \u0219i alte probleme.<\/p>\n\n\n\n<p>Cel mai mare inhibitor al produc\u021biei de progesteron este stresul cronic \u0219i nivelurile ridicate de cortizol. Progesteronul sc\u0103zut la femei poate provoca s\u00e2nger\u0103ri uterine anormale, menstre neregulate, dureri de cap sau migrene, schimb\u0103ri de dispozi\u021bie, anxietate, depresie, cre\u0219tere \u00een greutate, sc\u0103derea apetitului sexual, sensibilitate la nivelul s\u00e2nilor, fibroame \u0219i probleme cu vezica biliar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Stresul cronic poate afecta, de asemenea:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>hormonii tiroidieni, ceea ce duce la hipertiroidism sau hipotiroidism;<\/li><li>grelina \u0219i leptina, hormonii care regleaz\u0103 apetitul, cresc\u00e2nd foamea;<\/li><li>melatonina, ceea ce determin\u0103 nelini\u0219te \u0219i insomnie;<\/li><li>insulina, ceea ce contribuie la diabetul de tip 2.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Care este mecanismul care determin\u0103 acest dezechilibru?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Atunci c\u00e2nd cineva percepe o situa\u021bie ca fiind o provocare sau o amenin\u021bare, creierul ini\u021biaz\u0103 o cascad\u0103 de evenimente care implic\u0103 axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal\u0103 (HPA), principalul motor al r\u0103spunsului endocrin al stresului. Acest lucru are ca rezultat final o cre\u0219tere a produc\u021biei de hormoni steroizi numi\u021bi glucocorticoizi, printre care se num\u0103r\u0103 \u0219i cortizolul, denumit adesea &#8222;hormonul stresului&#8221;.<\/p>\n\n\n\n<p>Axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal\u0103 este un sistem neuroendocrin complex. Acest sistem conceptual cuprinde glande, hormoni \u0219i bucle de feedback care regleaz\u0103 r\u0103spunsul organismului la stres.<\/p>\n\n\n\n<p>Hipotalamusul este o regiune critic\u0103 a creierului cu rol cheie \u00een controlul r\u0103spunsului la stres. De asemenea, are numeroase alte func\u021bii, cum ar fi reglarea sistemelor nervos autonom \u0219i endocrin, a temperaturii corpului, a foamei, a setei, a somnului \u0219i a r\u0103spunsurilor emo\u021bionale. Axa HPA este esen\u021bial\u0103 pentru homeostazie, r\u0103spunsurile la stres, metabolismul energetic \u0219i func\u021bia neuro-psihiatric\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Ca parte a sistemului endocrin, axa HPA este str\u00e2ns legat\u0103 de sistemul nervos. Aceasta afecteaz\u0103, de asemenea, sistemele imunitar \u0219i cardiovascular. Stresul cronic poate afecta \u00een mod negativ genele, mitocondriile, celulele, \u021besuturile, organele, sistemele \u0219i mintea.<\/p>\n\n\n\n<p><br>\u00cen perioadele de stres, hipotalamusul comand\u0103 glandei pituitare s\u0103 produc\u0103 un hormon, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, comand\u0103 glandelor suprarenale, situate deasupra rinichilor, s\u0103 creasc\u0103 produc\u021bia de cortizol. Astfel, hipotalamusul produce CRH (hormonul eliberator de corticotropin\u0103). CRH stimuleaz\u0103 glanda pituitar\u0103 s\u0103 elibereze ACTH (hormonul adrenocorticotropic). Apoi, ACTH stimuleaz\u0103 glandele suprarenale s\u0103 produc\u0103 cortizol (hormonul stresului).<\/p>\n\n\n\n<p>Dereglarea axei HPA poate avea un impact fiziologic \u0219i psihologic asupra corpului \u0219i a min\u021bii. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Cortizolul cre\u0219te nivelul de zah\u0103r din s\u00e2nge, suprim\u0103 sistemul imunitar \u0219i cre\u0219te ritmul cardiac \u0219i tensiunea arterial\u0103, afect\u00e2ndu-ne metabolismul. De exemplu, atunci c\u00e2nd nivelurile de cortizol sunt ridicate pentru o perioad\u0103 prelungit\u0103, organismul nu poate accesa gr\u0103simile stocate ca surs\u0103 de energie. Prin urmare, persoanele foarte stresate nu pot pierde gr\u0103simea abdominal\u0103, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd fac exerci\u021bii fizice sus\u021binute.<\/p>\n\n\n\n<p>Chiar dac\u0103 axa HPA creeaz\u0103 un efect fiziologic, procesul are, de asemenea, un impact psihologic care duce la tulbur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103. De exemplu, dereglarea axei HPA este asociat\u0103 cu tulbur\u0103ri psihologice precum depresia, anxietatea \u0219i tulburarea de stres posttraumatic.<\/p>\n\n\n\n<p>Un sistem complex de feedback regleaz\u0103 axa HPA. De exemplu, cortizolul ac\u021bioneaz\u0103 ca un semnal de feedback negativ, inhib\u00e2nd eliberarea de CRH \u0219i ACTH atunci c\u00e2nd nivelurile de cortizol sunt ridicate. Acest sistem de feedback ajut\u0103 la men\u021binerea r\u0103spunsului organismului la stres \u00eentr-un interval normal.<\/p>\n\n\n\n<p>Cauzele majore ale deregl\u0103rii axei HPA sunt nu numai stresul cronic, ci \u0219i tulbur\u0103rile de somn, deficien\u021bele nutri\u021bionale, inflama\u021biile cronice, traumele, infec\u021biile, agen\u021bii patogeni \u0219i toxinele.<\/p>\n\n\n\n<p>Simptomele de dereglare ale axei HPA includ oboseala cronic\u0103, insomnia, fluctua\u021biile de dispozi\u021bie, cre\u0219terea \u00een greutate, disconfort digestiv, problemele imunitare, sc\u0103derea libidoului, ciclurile menstruale neregulate, supra-alimenta\u021bia sau sub-alimenta\u021bia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen num\u0103rul urm\u0103tor al revistei v\u0103 vom prezenta <strong>tratamentul <\/strong>pentru dereglarea axei HPA, care necesit\u0103, cel mai frecvent, adoptarea de strategii precum <strong>schimb\u0103rile \u00een stilul de via\u021b\u0103<\/strong>, administrarea unui <strong>tratament medicamentos <\/strong>sau<strong> psiho-terapia<\/strong>, av\u00e2nd \u00een vedere existen\u021ba unor importan\u021bi factori de risc psihologic care cauzeaz\u0103 dereglarea axei HPA.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/medium.com\/illumination\/be-your-own-therapist-in-10-steps-90794e62df20\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\"><\/a><\/p>\n\n\n\n<p><em>&nbsp;Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em><u>Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a href=\"https:\/\/www.kelsey-seybold.com\/your-health-resources\/blog\/hormonal-imbalance-the-stress-effect\">Dezechilibru hormonal: Efectul stresului | Kelsey-Seybold Clinic<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.apa.org\/topics\/stress\/body\">Efectele stresului asupra organismului (apa.org)<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/urldefense.com\/v3\/__https:\/medium.com\/sensible-biohacking-transhumanism\/3-steps-to-regulate-hpa-axis-and-defeat-chronic-stress-464e017cd400__;!!NgSi4SaN6ydtRVQ-!0gTXfv-Ang5L-LfDSD_UU2_2vz0CRCgZMNnLok4tBOS4SemebC-FUrkiuNNam2pf_DYi87NgXtlOab4-gNX1wg$\">3 pa\u0219i pentru a regla axa HPA \u0219i a \u00eenvinge stresul cronic | de Dr. Mehmet Yildiz | EUPHORIA | Apr, 2023 | Medium<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.who.int\/publications\/i\/item\/9789240003927?gclid=CjwKCAjw04yjBhApEiwAJcvNofkIGEClI3EWr4K1sBOCWydG6zpeTEUjlsHXFnPDcP8Bi71oT3U4xhoCIpsQAvD_BwE\">A face ceea ce conteaz\u0103 \u00een perioade de stres (who.int)<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/0091305786901966\">Corela\u021bii biochimice \u0219i comportamentale ale stresului cronic: Efectele antidepresivelor triciclice &#8211; ScienceDirect<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.verywellmind.com\/chronic-stress-3145104\">https:\/\/www.verywellmind.com\/chronic-stress-3145104<\/a> (sursa foto)<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp de lectur\u0103: 6 minute Ori de c\u00e2te ori ne sim\u021bim stresa\u021bi, hipotalamusul nostru semnaleaz\u0103 glandelor suprarenale s\u0103 elibereze \u0219i s\u0103 creasc\u0103 nivelul hormonilor de stres, inclusiv cortizolul \u0219i adrenalina (sau epinefrina). Acest lucru declan\u0219eaz\u0103 un r\u0103spuns de tip &#8222;lupt\u0103 sau fug\u0103&#8221;, care este modul \u00een care corpul ne alarmeaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o amenin\u021bare imediat\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8163,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8183"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8183"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8183\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8185,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8183\/revisions\/8185"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8163"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}