{"id":8207,"date":"2023-06-29T09:00:29","date_gmt":"2023-06-29T07:00:29","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8207"},"modified":"2023-07-26T09:30:29","modified_gmt":"2023-07-26T07:30:29","slug":"cadrul-knowledge-to-action-de-translocare-a-cunostintelor-in-practica-clinica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8207","title":{"rendered":"Cadrul Knowledge-to-Action de translocare a cuno\u0219tin\u021belor \u00een practica clinic\u0103"},"content":{"rendered":"\n<h2><em>Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h2>\n\n\n\n<p>Continu\u0103m seria articolelor privind modelele de implementare a practicilor bazate pe dovezi cu prezentarea Cadrului Knowledge-to-Action (KTA) utilizat, la nivel interna\u021bional, at\u00e2t de asisten\u021bii medicali \u00een practica lor clinic\u0103, c\u00e2t \u0219i de studen\u021bi, \u00een cadrul form\u0103rii lor profesionale.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/cercetare.png\"><img width=\"680\" height=\"672\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/cercetare.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-8193\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/cercetare.png 680w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/cercetare-300x296.png 300w\" sizes=\"(max-width: 680px) 100vw, 680px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>Figura 1. Cadrul Knowledge-to-Action, Graham et. al, 2006 [1]<\/p>\n\n\n\n<p>Cadrul KTA este utilizat pentru ghidarea procesului de translocare (mutare) a cuno\u0219tin\u021belor din cercetare \u00een practica clinic\u0103. Translocarea cuno\u0219tin\u021belor reprezint\u0103 <em>\u201eprocesul iterativ, dinamic \u0219i complex care include sinteza, diseminarea \u0219i implementarea cuno\u0219tin\u021belor, respect\u00e2nd principiile de etic\u0103 \u00een cercetare, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi s\u0103n\u0103tatea \u0219i a oferi \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate eficiente \u0219i de calitate\u201d<\/em> [2]. \u00cen general, cadrele conceptuale sunt recomandate ca o modalitate de \u201epreg\u0103tire\u201d a mediului clinic pentru ac\u021biunea factorilor dinamici \u0219i interactivi din timpul procesului de preluare a dovezilor \u00een practic\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, ele ofer\u0103 un cadru de referin\u021b\u0103 pentru organizarea g\u00e2ndirii, planificarea ac\u021biunii \u0219i interpretarea rezultatelor [3,4].<\/p>\n\n\n\n<p>Cadrul KTA (Figura 1) cuprinde dou\u0103 componente distincte: (I) Crearea de cuno\u0219tin\u021be (p\u00e2lnia din interior) \u0219i (II) Ciclul de ac\u021biune (cercul exterior). Fiecare component\u0103 implic\u0103 mai multe faze dinamice care se pot influen\u021ba reciproc. Fazele ciclului de ac\u021biune pot fi efectuate secven\u021bial sau simultan \u0219i pot fi influen\u021bate semnificativ de fazele de cunoa\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>I. Prima component\u0103<\/strong> <strong>a cadrului KTA este \u201ep\u00e2lnia de creare a cuno\u0219tin\u021belor\u201d<\/strong>. Pe m\u0103sur\u0103 ce cuno\u0219tin\u021bele se \u201edeplaseaz\u0103\u201d prin p\u00e2lnie, acestea sunt rafinate \u0219i sintetizate pentru a fi folosite de utilizatorii finali (clinicieni). Aceast\u0103 component\u0103 interioar\u0103 a modelului este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een 3 faze: (1) evaluarea cuno\u0219tin\u021belor, (2) sinteza cuno\u0219tin\u021belor \u0219i (3) crearea de instrumente \u0219i produse de cunoa\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Evaluarea cuno\u0219tin\u021belor.<\/strong> Volumul de cuno\u0219tin\u021be noi \u0219i originale din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii este imens, de aceea este nevoie de o cercetare primar\u0103. Studiile individuale identificate \u00een aceast\u0103 etap\u0103 (cuno\u0219tin\u021be primare) nu pot fi transpuse \u00een practic\u0103, \u00eens\u0103, ele pot informa direc\u021biile viitoare de cercetare \u0219i pot \u201ealimenta\u201d baza de dovezi.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Sinteza cuno\u0219tin\u021belor<\/strong> (cuno\u0219tin\u021be secundare) implic\u0103 sintetizarea rezultatelor ob\u021binute din studiile de cercetare individuale \u0219i interpretarea lor \u00een contextul dovezilor globale. Sinteza cuno\u0219tin\u021belor este esen\u021bial\u0103, atunci c\u00e2nd sunt utilizate metodologii riguroase, inclusiv instrumente de evaluare critic\u0103. Sintezele de cuno\u0219tin\u021be se pot reg\u0103si \u00een revizuiri sistematice, analize de scoping sau meta-analize.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Instrumentele \u0219i produsele de cunoa\u0219tere<\/strong> (cuno\u0219tin\u021be ter\u021biare) sunt cea mai rafinat\u0103 form\u0103 de cuno\u0219tin\u021be. Producerea de instrumente \u0219i produse de cunoa\u0219tere utilizeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele sintetizate pentru a prezenta <strong>dovezi concise, u\u0219or de folosit \u0219i adaptate nevoilor utilizatorilor finali.<\/strong> Acestea pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een ghiduri de practic\u0103 clinic\u0103, precum \u0219i \u00een instrumente \u0219i videoclipuri de sus\u021binere a pacientului \u00een luarea deciziilor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen fiecare dintre aceste etape, cercet\u0103torii pot adopta o abordare integrat\u0103, adapt\u00e2nd activit\u0103\u021bile de translocare a cuno\u0219tin\u021belor la nevoile utilizatorilor finali. \u00cen plus, cuno\u0219tin\u021bele pot informa fiecare faz\u0103 a ciclului de ac\u021biune, deoarece acest ciclul se poate \u201eroti\u201d pentru a se \u201ealimenta\u201d \u00een diferite faze, dup\u0103 cum este necesar.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>II. A doua component\u0103<\/strong> <strong>a cadrului KTA este ciclul de ac\u021biune.<\/strong> Acesta include o serie de activit\u0103\u021bi necesare pentru implementarea cuno\u0219tin\u021belor \u00een practica clinic\u0103. Ciclul de ac\u021biune este iterativ \u0219i include implementarea deliberat\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor pentru a provoca schimb\u0103ri \u00een comportamente \u0219i\/sau atitudini. Pa\u0219ii de ac\u021biune pot s\u0103 nu fie secven\u021biali \u0219i exist\u0103 libertatea de a \u00eencepe procesul din orice faz\u0103 a ciclului de ac\u021biune. De asemenea, se poate reveni oric\u00e2nd \u0219i \u00een mod repetat, la faza de creare a cuno\u0219tin\u021belor \u0219i invers.<\/p>\n\n\n\n<p>Ciclul de ac\u021biune contureaz\u0103 un proces ciclic care include activit\u0103\u021bile necesare pentru implementarea cuno\u0219tin\u021belor \u00een practica clinic\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Identificarea problemei; Determinarea decalajului din practic\u0103; Identificarea, analiza \u0219i selectarea cuno\u0219tin\u021belor pentru rezolvarea problemei identificate;<\/li><li>Adaptarea cuno\u0219tin\u021belor la contextul local de practic\u0103 clinic\u0103;<\/li><li>Evaluarea barierelor\/facilitatorilor \u00een calea utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor;<\/li><li>Selectarea, adaptarea \u0219i implementarea interven\u021biilor de \u00eengrijire adecvate contextului local;<\/li><li>Monitorizarea utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor;<\/li><li>Evaluarea rezultatelor;<\/li><li>Asigurarea sustenabilit\u0103\u021bii utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor implementate \u00een practica clinic\u0103.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Punctul de plecare recomandat pentru translocarea cuno\u0219tin\u021belor \u00een practic\u0103 <\/strong>este identificarea problemei, determinarea decalajului din practic\u0103 \u0219i Identificarea-analiza-selectarea cuno\u0219tin\u021belor pentru rezolvarea problemei identificate. Aceast\u0103 faz\u0103 implic\u0103 compararea cuno\u0219tin\u021belor privind problema identificat\u0103 cu cuno\u0219tin\u021bele despre cum este realizat\u0103 practica \u00een prezent. M\u0103surarea acestui decalaj de practic\u0103 se poate face utiliz\u00e2nd date statistice administrative, feedback-uri de la utilizatori sau rezultate din audituri clinice.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Adaptarea cuno\u0219tin\u021belor la contextul clinic local<\/strong> este un pas critic al acestui proces. Cunoa\u0219terea utilizatorilor finali \u0219i evaluarea utilit\u0103\u021bii \u0219i oportunit\u0103\u021bii cuno\u0219tin\u021belor specifice este esen\u021bial\u0103 pentru preluarea \u0219i utilizarea sus\u021binut\u0103 a acestora \u00een practic\u0103. De exemplu, adaptarea ghidurilor na\u021bionale sau interna\u021bionale la contextul clinic local conduce la cre\u0219terea relevan\u021bei \u0219i aplicabilit\u0103\u021bii lor, precum \u0219i la satisfac\u021bia clinicienilor care contribuie la implementare.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Evaluarea barierele\/facilitatorilor \u00een calea utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor.<\/strong> Exist\u0103 o serie de factori care pot \u00eempiedica sau facilita asimilarea cuno\u0219tin\u021belor. \u00cen\u021belegerea barierelor \u00een calea adopt\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor \u0219i a strategiilor de implementare, precum \u0219i a facilitatorilor schimb\u0103rii sunt esen\u021biale pentru translocarea eficient\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Selectarea, adaptarea \u0219i implementarea interven\u021biilor de \u00eengrijire adecvate contextului local.<\/strong> Odat\u0103 ce s-a realizat o \u00een\u021belegere a poten\u021bialelor bariere \u0219i a facilitatorilor \u00een calea implement\u0103rii, urm\u0103toarea faz\u0103 implic\u0103 planificarea \u0219i realizarea interven\u021biilor pentru a produce schimbarea planificat\u0103. Interven\u021biile pot fi: educa\u021bionale (strategii pasive sau active), profesionale (memento-uri, audit \u0219i feedback), organiza\u021bionale (reproiectarea serviciilor) \u0219i pentru pacien\u021bi (alfabetizare \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, instrumente de sus\u021binere a pacientului \u00een luarea deciziilor) [5].<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Monitorizarea utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor <\/strong>este esen\u021bial\u0103 pentru a \u00een\u021belege cum \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 strategia de translocare a cuno\u0219tin\u021belor a avut un impact asupra rezultatelor (urm\u0103toarea faz\u0103 a ciclului de ac\u021biune). Monitorizarea poate fi realizat\u0103 prin observare (baze de date administrative) \u0219i\/sau prin m\u0103surare activ\u0103 (utilizarea chestionarelor).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Evaluarea rezultatelor <\/strong>este faza care necesit\u0103 un nivel de concentrare ridicat \u0219i implic\u0103 evaluarea impactului cuno\u0219tin\u021belor asupra rezultatului dorit (\u00een problema abordat\u0103). Impactul unei strategii ar trebui evaluat folosind metode calitative \u0219i cantitative explicite \u0219i riguroase, inclusiv formularea unor \u00eentreb\u0103ri de interes.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Asigurarea sustenabilit\u0103\u021bii utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor implementate \u00een practica clinic\u0103.<\/strong> \u00cen general, schimbarea \u00een practica clinic\u0103 nu este auto sus\u021binut\u0103. Din acest motiv, schimbarea necesit\u0103 monitorizare \u0219i efort continuu. \u00cen timp, barierele \u00een calea utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor se pot modifica fa\u021b\u0103 de cele care au fost abordate ini\u021bial, astfel \u00eenc\u00e2t sus\u021binerea utiliz\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor include o bucl\u0103 continu\u0103 de feedback transpus\u0103 \u00een fazele ciclului de ac\u021biune. \u00cen acest sens, implicarea p\u0103r\u021bilor interesate \u0219i adaptarea cuno\u0219tin\u021belor la nevoile utilizatorilor finali este esen\u021bial\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen concluzie, utilizarea Cadrului Knowledge-to-Action de implementare a practicilor bazate pe dovezi este esen\u021bial\u0103,<\/strong> deoarece ofer\u0103cercet\u0103torilor, clinicienilor \u0219i studen\u021bilor o metod\u0103 practic\u0103 \u0219i sistematic\u0103 de implementare a cuno\u0219tin\u021belor \u00een practica clinic\u0103. Principalele beneficiile ale aplic\u0103rii cadrului conceptual KTA includ: sistematizarea procesului de traducere a cuno\u0219tin\u021belor (\u201eo hart\u0103\u201d pentru realizarea interven\u021biilor medicale), facilitarea schimb\u0103rii \u00een practica clinic\u0103, facilitarea schimb\u0103rii comportamentelor \u0219i atitudinilor utilizatorilor (clinicienilor) \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, facilitarea disemin\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor privind cele mai bune dovezi de practic\u0103 clinic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Autori:<\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><strong>Mariana Zazu<\/strong> \u2013 Specialist \u00een Dezvoltare Organiza\u021bional\u0103, OAMGMAMR Filiala Bucure\u0219ti; Director adjunct al Centrului Rom\u00e2n de Cercetare \u00een \u00cengrijiri de S\u0103n\u0103tate: Centru de Excelen\u021b\u0103 JBI<\/li><li><strong>Andreea N\u0103stase<\/strong> \u2013 Departamentul Profesional-\u015etiin\u0163ific de Cercetare \u015fi Dezvoltare a profesiei, OAMGMAMR Filiala Bucure\u0219ti<\/li><\/ol>\n\n\n\n<p>Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n<p><a>[1] <\/a>Graham ID, Logan J, Harrison MB, Straus SE, Tetroe J, Caswell W, Robinson N. Lost in knowledge translation: time for a map? J Contin Educ Health Prof. 2006 Winter;26(1):13-24. doi: 10.1002\/chp.47. PMID: 16557505.<\/p>\n\n\n\n<p>[2] RNAO. Knowledge-to-Action Framework. <a href=\"https:\/\/rnao.ca\/leading-change-toolkit\/knowledge-to-action\">https:\/\/rnao.ca\/leading-change-toolkit\/knowledge-to-action<\/a><\/p>\n\n\n\n<p>[3] Damschroder LJ, Aron DC, Keith RE, Kirsh SR, Alexander JA, Lowery JC. Fostering implementation of health services research findings into practice: a consolidated framework for advancing implementation science. Implementation science. 2009 Dec;4(1):1-5.<\/p>\n\n\n\n<p>[4] Eccles M, Grimshaw J, Walker A, Johnston M, Pitts N. Changing the behavior of healthcare professionals: the use of theory in promoting the uptake of research findings. Journal of clinical epidemiology. 2005 Feb 1;58(2):107-12.<\/p>\n\n\n\n<p>[5] Moore JL, Virva R, Henderson C, Lenca L, Butzer JF, Lovell L, Roth E, Graham ID, Hornby TG. Applying the knowledge-to-action framework to implement gait and balance assessments in inpatient stroke rehabilitation. Archives of physical medicine and rehabilitation. 2022 Jul 1;103(7):S230-45.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Continu\u0103m seria articolelor privind modelele de implementare a practicilor bazate pe dovezi cu prezentarea Cadrului Knowledge-to-Action (KTA) utilizat, la nivel interna\u021bional, at\u00e2t de asisten\u021bii medicali \u00een practica lor clinic\u0103, c\u00e2t \u0219i de studen\u021bi, \u00een cadrul form\u0103rii lor profesionale. Figura 1. Cadrul Knowledge-to-Action, Graham et. al, 2006 [1] Cadrul KTA [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8193,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,155],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8207"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8207"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8207\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8208,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8207\/revisions\/8208"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8193"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8207"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8207"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8207"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}