{"id":8258,"date":"2023-07-26T09:25:19","date_gmt":"2023-07-26T07:25:19","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8258"},"modified":"2023-08-30T13:00:33","modified_gmt":"2023-08-30T11:00:33","slug":"cat-de-sanatos-este-microbiomul-tau-intestinal-si-cat-de-mult-conteaza-acest-lucru-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8258","title":{"rendered":"C\u00e2t de s\u0103n\u0103tos este microbiomul t\u0103u intestinal \u0219i c\u00e2t de mult conteaz\u0103 acest lucru? Episodul 1."},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 12 minute<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Toate zonele corpului nostru sunt colonizate de microbi. Aceasta indic\u0103 c\u0103 ei au diferite tipuri de interac\u021biuni cu organele noastre. Datorit\u0103 dezvolt\u0103rii instrumentelor \u0219i tehnicilor moleculare (de exemplu, metagenomic\u0103, metabolomic\u0103, lipidomic\u0103, metatranscriptomic\u0103), interac\u021biunile complexe care au loc \u00eentre gazd\u0103 \u0219i diferitele microorganisme sunt descifrate progresiv.<\/p>\n\n\n\n

Microbiota intestinal\u0103 (ansamblul microorganismelor simbiotice, comensale sau patogene, care populeaz\u0103 habitatul intestinal) este considerat\u0103 \u00een prezent ca fiind unul dintre elementele-cheie care contribuie la reglarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii gazdei. \u00cen prezent, devierile microbiotei intestinale sunt legate de numeroase boli, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, steatoza hepatic\u0103, bolile intestinale \u0219i mai multe tipuri de cancer. Aceasta sugereaz\u0103 c\u0103 sunt afectate diverse c\u0103i implicate \u00een imunitate \u0219i metabolismul lipidic \u0219i al glucozei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cele mai evidente boli legate de condi\u021biile microbiomului intestinal (<\/strong>habitatul integral al microorganismelor din intestin<\/strong>)<\/strong> sunt <\/strong>inflama\u021bia microbiomului intestinal \u0219i tulbur\u0103rile intestinului, cum ar fi sindromul colonului\/intestinului iritabil (SII).<\/strong><\/p>\n\n\n\n

SII este, \u00een general, caracterizat de dureri abdominale, disconfort \u0219i obiceiuri intestinale modificate. De\u0219i etiologia este multifactorial\u0103, \u00een\u021belegerea recent\u0103 a fiziopatologiei SII a ar\u0103tat c\u0103 varia\u021biile \u00een microbiota intestinal\u0103 normal\u0103 pot avea un rol \u00een inflama\u021bia intestinal\u0103 de grad sc\u0103zut asociat\u0103 cu acest sindrom. Se crede c\u0103 disbioza microbian\u0103 din intestin este implicat\u0103 \u00een patogeneza SII, iar un studiu recent a eviden\u021biat o diferen\u021b\u0103 clar\u0103 \u00eentre microbiota intestinal\u0103 a pacien\u021bilor cu SII \u0219i cea a persoanelor din grupul de control.<\/p>\n\n\n\n

SII a fost caracterizat de o cre\u0219tere a Firmicutes <\/em>\u0219i, mai exact, a num\u0103rului de Ruminococcus<\/em>, Clostridium <\/em>\u0219i Dorea, <\/em>pel\u00e2ng\u0103 o reducere marcat\u0103 a microbilor benefici, cum ar fi Bifidobacterium <\/em>\u0219i Faecalibacterium spp<\/em>. \u00cen plus, cercet\u0103ri sistematice au eviden\u021biat microbiota poten\u021bial d\u0103un\u0103toare la pacien\u021bii cu SII, inclusiv phylum Proteobacteria, familia Enterobacteriaceae <\/em>(phylum Proteobacteria<\/em>),<\/em> familia Lactobacillaceae <\/em>\u0219i genul Bacteroides <\/em>(phylum Bacteroidetes<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Familia Enterobacteriaceae <\/em>con\u021bine mai multe bacterii patogene; de exemplu, Escherichia, Shigella, Campylobacter <\/em>\u0219i Salmonella<\/em>. Prezen\u021ba lor \u00een microbiota persoanelor cu SII ar putea sugera fie o infec\u021bie intestinal\u0103 anterioar\u0103 la astfel de pacien\u021bi, fie o modificare a mediului intestinal. Subprodusele provenite de la aceste bacterii poten\u021bial d\u0103un\u0103toare au fost asociate cu unele dintre simptomele clasice ale SII, inclusiv dureri abdominale, balonare \u0219i diaree.<\/p>\n\n\n\n

Un rol al microbilor intestinali \u00een manifestarea SII a fost indicat de o serie de studii, iar microbiota intestinal\u0103 este considerat\u0103 a fi o component\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een dezvoltarea leziunilor mucoasei. Modific\u0103rile \u00een compozi\u021bia \u0219i func\u021bionalitatea microbiotei intestinale \u00een Boala Intestinului Iritabil (BII) \u00een compara\u021bie cu grupurile de control au fost demonstrate anterior. \u00cen general, disbioza microbian\u0103 \u00een SII este caracterizat\u0103 de o sc\u0103dere a diversit\u0103\u021bii \u0219i stabilit\u0103\u021bii microbiotei. \u00cen mod specific, o sc\u0103dere a taxonilor de Firmicutes \u0219i o cre\u0219tere a taxonilor de Proteobacteria este rezultatul cel mai prezent al studiilor privind microbiomul SII. Mai mult, o semn\u0103tur\u0103 comun\u0103 a disbiozei microbiene \u00een r\u00e2ndul pacien\u021bilor cu BII, \u00een special \u00een cazul DC (activ\u0103), este sc\u0103derea abunden\u021bei bacteriilor Firmicutes apar\u021bin\u00e2nd familiilor Ruminococcaceae <\/em>\u0219i Lachnospiraceae, <\/em>spre deosebirede probele de control s\u0103n\u0103toase. Ambele familii sunt membri func\u021bionali importan\u021bi ai microbiotei intestinale umane, deoarece majoritatea bacteriilor produc\u0103toare de butirat din intestinul uman apar\u021bin acestora. Prin urmare, epuizarea acestor familii de bacterii \u00een SII\/BII poate fi legat\u0103 de perturbarea observat\u0103 la nivel func\u021bional, inclusiv o capacitate mai mic\u0103 de producere a butiratului de c\u0103tre microbiot\u0103 \u00een cazul acestor persoane.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus de sindromul SII, c\u00e2teva dintre bolile care, potrivit dovezilor, ar putea fi asociate microbiotei intestinale sunt:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Artrita reumatoid\u0103 <\/strong>este o afec\u021biune inflamatorie autoimun\u0103 sistemic\u0103 care se manifest\u0103 prin afectarea articula\u021biilor. S-a demonstrat recent c\u0103 diferi\u021bi factori de mediu sunt implica\u021bi at\u00e2t \u00een dezvoltarea disbiozei intestinale \u0219i orale, c\u00e2t \u0219i \u00een apari\u021bia artritei, dintre care cei mai relevan\u021bi sunt dieta, fumatul \u0219i infec\u021biile. Faptul c\u0103 \u0219oarecii f\u0103r\u0103 germeni sunt proteja\u021bi de dezvoltarea artritei experimentale sugereaz\u0103 un posibil rol al microbiomului \u00een patogeneza acestei boli. Compozi\u021bia microbiotei intestinale la pacien\u021bii cu artrit\u0103 reumatoid\u0103 f\u0103r\u0103 terapie este sever modificat\u0103 \u00een compara\u021bie cu cea a grupurilor control s\u0103n\u0103toase. Chen et al. au raportat c\u0103, \u00een compara\u021bie cu pacien\u021bii din grupul de control s\u0103n\u0103to\u0219i, pacien\u021bii cu artrit\u0103 reumatoid\u0103 prezint\u0103 o diversitate microbian\u0103 intestinal\u0103 sc\u0103zut\u0103, care se coreleaz\u0103 cu nivelurile de autoanticorpi \u0219i durata bolii. \u00cen plus, la nivel de compozi\u021bie, pacien\u021bii cu artrit\u0103 reumatoid\u0103 prezint\u0103 o abunden\u021b\u0103 crescut\u0103 a speciilor de Prevotella<\/em>, inclusiv Prevotella copri<\/em>, iar studii recente \u00een faz\u0103 preclinic\u0103 pe pacien\u021bi cu artrit\u0103 reumatoid\u0103 din \u021b\u0103rile europene au ar\u0103tat c\u0103 ace\u0219tia ad\u0103postesc o abunden\u021b\u0103 ridicat\u0103 a acestei specii \u00een intestin, suger\u00e2nd c\u0103 disbioza precede dezvoltarea artritei. \u00cen schimb, Faecalibacterium, <\/em>care este \u00een general recunoscut ca fiind un microb benefic, este diminuat la pacien\u021bii cu artrit\u0103 reumatoid\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Au fost f\u0103cute leg\u0103turi recente \u00eentre aportul alimentar de acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt \u0219i artrita autoimun\u0103 la \u0219oareci, acizii gra\u0219i cu lan\u021b scurt juc\u00e2nd un rol important \u00een controlul proceselor inflamatorii din artrita reumatoid\u0103. Astfel, \u0219oarecii deficitari la receptorii acizilor gra\u0219i cu lan\u021b scurt au prezentat o inflama\u021bie exacerbat\u0103. Butiratul, unul dintre cei mai abunden\u021bi acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt, ac\u021bioneaz\u0103 ca un inhibitor endogen al histonei deacetilazei (HDAC) \u0219i s-a demonstrat c\u0103 reduce inflama\u021bia \u00een artrita reumatoid\u0103 \u0219i \u00een alte boli inflamatorii la animale.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu recent a dezv\u0103luit un rol al func\u021biei de barier\u0103 intestinal\u0103, \u00een special, al zonulinei, o peptid\u0103 care controleaz\u0103 permeabilitatea jonc\u021biunii str\u00e2nse epiteliale, \u00een reglarea apari\u021biei bolii articulare la \u0219oarecii cu artrit\u0103 indus\u0103 de colagen \u0219i, poten\u021bial, \u0219i la pacien\u021bii cu artrit\u0103 reumatoid\u0103. Nivelurile crescute de zonulin\u0103 au fost asociate cu o barier\u0103 intestinal\u0103 permeabil\u0103, disbioz\u0103 \u0219i inflama\u021bie. Restabilirea barierei intestinale \u00een perioada de dinaintea artritei clinice, fie prin suplimentarea dietei cu butirat, fie prin agen\u021bi farmacologici, cum ar fi un antagonist de zonulin\u0103, poate contribui la \u00eent\u00e2rzierea apari\u021biei bolii \u0219i la reducerea severit\u0103\u021bii artritei reumatoide.<\/p>\n\n\n\n

Diabetul de tip 1 – <\/strong>La om, alter\u0103rile microbiotei intestinale, inclusiv pierderea diversit\u0103\u021bii bacteriene, au precedat apari\u021bia simptomelor metabolice asociate cu diabetul de tip 1. Studii anterioare au asociat mai multe fa\u021bete ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii intestinale cu apari\u021bia diabetului de tip 1 la oameni \u0219i la animale. La acestea din urm\u0103, disbioza indus\u0103 de antibiotice, metabolismul microbian al lipidelor \u0219i popula\u021biile de celule Th17 \u0219i T-reg enteric suprimate au dus la cre\u0219terea inciden\u021bei bolii asem\u0103n\u0103toare diabetului de tip 1 la \u0219oareci. Diferite studii la om au raportat, de asemenea, microbiota intestinal\u0103 alterat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu diabetul de tip 1 la mai multe grupuri etnice. Constat\u0103rile comune din aceste studii includ un num\u0103r crescut de specii de Bacteroides \u0219i deficien\u021ba bacteriilor care produc acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt \u00een cazurile de diabet de tip 1. \u00cen mod specific, s-a constatat c\u0103 Faecalibacterium prausnitzii, <\/em>produc\u0103tor de butirat, este diminuat puternic la copiii cu autoanticorpi lega\u021bi de diabet.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, au fost raportate o permeabilitate intestinal\u0103 crescut\u0103 \u0219i o diversitate microbian\u0103 sc\u0103zut\u0103 \u00eenainte de diagnosticarea diabetului de tip 1. Un studiu realizat \u00een mai multe centre, de tip caz-control, efectuat pe 783 de copii, a ar\u0103tat c\u0103 microbiomul copiilor s\u0103n\u0103to\u0219i con\u021binea mai multe gene legate de fermentarea \u0219i biosinteza acizilor gra\u0219i cu lan\u021b scurt, dar acestea nu au fost asociate \u00een mod constant cu abunden\u021ba anumitor categorii de microbi \u00een diferite clinici din diferite zone geografice, suger\u00e2nd c\u0103 func\u021bia microbian\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t compozi\u021bia, a fost asociat\u0103 mai mult cu diabetul de tip 1.<\/p>\n\n\n\n

Eczema atopic\u0103<\/strong>, o afec\u021biune inflamatorie cronic\u0103 a pielii, este cel mai frecvent\u0103 \u00een copil\u0103ria timpurie. Patogenia eczemei a fost atribuit\u0103 disfunc\u021biilor barierei cutanate, tulbur\u0103rii reglement\u0103rii imunitare, precum \u0219i interac\u021biunilor mediu-gazd\u0103-microbiale. De-a lungul timpului au existat dovezi c\u0103 factorii de mediu \u0219i tendin\u021bele stilului de via\u021b\u0103 modern contribuie indirect la patogeneza bolii, prin modularea microbiomului intestinal.<\/p>\n\n\n\n

Studiile anterioare au constatat c\u0103 microbiomul intestinal din primii ani de via\u021b\u0103 este asociat cu v\u00e2rsta de apari\u021bie, severitatea \u0219i remisiunea eczemei atopice. Cu toate acestea, asocierea dintre diversitatea microbiomului intestinal \u0219i dezvoltarea eczemei atopice r\u0103m\u00e2ne contradictorie, pu\u021bine studii raport\u00e2nd o rela\u021bie invers\u0103 \u00eentre diversitatea intestinal\u0103 \u0219i severitatea eczemei atopice. Dezvoltarea eczemei atopice poate fi determinat\u0103, \u00een schimb, de interac\u021biunile dintre particularit\u0103\u021bile microbiomului intestinal, sistemul imunitar \u0219i gazd\u0103. \u00cen mod particular, la pacien\u021bii cu eczem\u0103 atopic\u0103, propor\u021bia de Clostridia, Clostridium difficile<\/em>, Escherichia coli <\/em>\u0219i Staphylococcus aureus <\/em>\u00een microbiomul intestinal este mai mare dec\u00e2t la persoanele s\u0103n\u0103toase, \u00een timp ce cea a Bifidobacteria<\/em>, Bacteroidetes <\/em>\u0219i Bacteroides <\/em>este redus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astmul atopic<\/strong> Cre\u0219terea rapid\u0103 a prevalen\u021bei astmului \u00een \u021b\u0103rile industrializate \u00een ultimele decenii nu poate fi explicat\u0103 doar prin factori de risc genetic. Se crede c\u0103 aceasta este legat\u0103 de expunerile la mediu asociate cu stilul de via\u021b\u0103 occidental. \u00cenceputul vie\u021bii este cea mai important\u0103 perioad\u0103 \u00een care disbioza microbiotei din intestin poate duce la dezvoltarea multor boli respiratorii, deoarece microbiota intestinal\u0103 are o influen\u021b\u0103 semnificativ\u0103 asupra matur\u0103rii celulelor imunitare \u0219i a rezisten\u021bei la agen\u021bii patogeni. O serie de observa\u021bii epidemiologice validate au implicat expunerile de mediu din primii ani de via\u021b\u0103 asociindu-le cu cre\u0219terea riscului de astm infantil. Se \u0219tie c\u0103 multe dintre aceste expuneri modeleaz\u0103 microbiomul intestinal \u00een formare, inclusiv na\u0219terea prin cezarian\u0103, utilizarea antibioticelor, hr\u0103nirea cu lapte praf \u0219i al\u021bi factori de mediu, precum toxinele din aer.<\/p>\n\n\n\n

Dovezi suplimentare pentru o rela\u021bie complex\u0103 \u00eentre expunerea la mediu, microbiomul intestinal \u0219i boala alergic\u0103 a c\u0103ilor respiratorii provin dintr-un divers corp de lucr\u0103ri, precum cele care utilizeaz\u0103 modele experimentale pe animale. De exemplu, s-a demonstrat c\u0103 tratarea \u0219oarecilor nou-n\u0103scu\u021bi cu antibiotice diminueaz\u0103 diversitatea microbian\u0103 intestinal\u0103, modific\u0103 profilurile de metaboli\u021bi, exacerbeaz\u0103 r\u0103spunsul celulelor imune \u0219i cre\u0219te susceptibilitatea la inflama\u021bia pulmonar\u0103 alergic\u0103. Mai mult, suplimentarea cu acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt a ameliorat inflama\u021bia c\u0103ilor respiratorii la ace\u0219ti \u0219oareci, mecanismul fiind atribuit sc\u0103derii activit\u0103\u021bii markerilor imunomodulatori, cum ar fi celulele T, celulele T CD4+ produc\u0103toare de IL-4 \u0219i reducerea nivelurilor de IgE circulante.<\/p>\n\n\n\n

Studiile observa\u021bionale la om au identificat Proteobacteria <\/em>ca fiind cel mai dominant phylum suprareprezentat la pacien\u021bii cu astm \u00een compara\u021bie cu voluntarii care nu aveau astm, \u00een mai multe studii. Filumul Proteobacteria <\/em>este reprezentat de bacterii poten\u021bial patogene, inclusiv de cele care apar\u021bin genurilor Haemophilus<\/em>, Moraxella <\/em>\u0219i Neisseria<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Patogenia \u0219i severitatea astmului sunt legate de mecanismele pro-inflamatorii. Efectele microbiotei intestinale asupra astmului sunt cel pu\u021bin par\u021bial mediate de metaboli\u021bii bacterieni, care pot influen\u021ba r\u0103spunsurile imune \u00een p\u0103r\u021bile distale ale corpului. Cei mai cunoscu\u021bi metaboli\u021bi cu propriet\u0103\u021bi protectoare demonstrate \u00een inflama\u021bia c\u0103ilor respiratorii umane sunt acizii gra\u0219i cu lan\u021b scurt. Copiii cu cantit\u0103\u021bi mari de butirat \u0219i propionat \u00een fecale la v\u00e2rsta de 1 an au o sensibilizare atopic\u0103 semnificativ mai mic\u0103 \u0219i sunt mai pu\u021bin susceptibili de a avea astm \u00eentre 3 \u0219i 6 ani. \u00cen plus, fibrele solubile pot ameliora efectele prin exercitarea unei ac\u021biuni antiinflamatorii prin intermediul acizilor gra\u0219i cu lan\u021b scurt care se leag\u0103 de receptorii asocia\u021bi cupla\u021bi cu proteina G (GPCRs) .<\/p>\n\n\n\n

De interes recent sunt studiile care arat\u0103 c\u0103 bacteriile intestinale la om sunt capabile s\u0103 produc\u0103 al\u021bi metaboli\u021bi cu poten\u021bial pro \u0219i antiinflamator, cum ar fi aminele biogene (inclusiv histamina) \u0219i oxi-lipinele, cum ar fi 12,13-diHOME. Num\u0103rul de bacterii secretoare de histamin\u0103 este semnificativ mai mare \u00een probele fecale ale pacien\u021bilor cu astm comparativ cu voluntarii care nu au astm. \u00cen plus, num\u0103rul de bacterii secretoare de histamin\u0103 se coreleaz\u0103 cu severitatea bolii.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i mecanismele care mediaz\u0103 comunicarea dintre intestin \u0219i pl\u0103m\u00e2ni sunt \u00eenc\u0103 neclare, s-a sugerat c\u0103 celulele epiteliale, alte celule structurale \u0219i celulele imune absorb semnale de la endoteliul intestinal pentru a forma un micro-mediu local de citokine, care duce la modific\u0103ri ale r\u0103spunsurilor imune \u00een locurile distale. \u00cen mod specific, acizii gra\u0219i cu lan\u021b scurt deriva\u021bi din bacteriile intestinale au efecte inhibitoare asupra r\u0103spunsurilor pro-inflamatorii \u00een pl\u0103m\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen episodul urm\u0103tor vom vorbi despre leg\u0103tura dintre microbiota intestinal\u0103 \u0219i boala cardiac\u0103, diabetul de tip 2, boala ficatului gras, afec\u021biunile neuro-degenerative precum boala Parkinson \u0219i tulbur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 precum schizofrenia sau tulburarea de hiperactivitate cu deficit de aten\u021bie, dar \u0219i despre posibile strategii terapeutice.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n

  1. Microbiomul intestinal \u0219i s\u0103n\u0103tatea: perspective mecaniciste | Gut (bmj.com)<\/a><\/li>
  2. Frontiere | Bacteriile Desulfovibrio sunt asociate cu boala Parkinson (frontiersin.org)<\/a><\/li>
  3. Rolul microbiomului intestinal \u00een bolile cronice: o analiz\u0103 narativ\u0103 | European Journal of Clinical Nutrition (nature.com)<\/a><\/li>
  4. Boala Parkinson ar putea porni de la bacteriile din intestin, spun cercet\u0103torii (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  5. Sursa foto: nytimes.com<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 12 minute Toate zonele corpului nostru sunt colonizate de microbi. Aceasta indic\u0103 c\u0103 ei au diferite tipuri de interac\u021biuni cu organele noastre. Datorit\u0103 dezvolt\u0103rii instrumentelor \u0219i tehnicilor moleculare (de exemplu, metagenomic\u0103, metabolomic\u0103, lipidomic\u0103, metatranscriptomic\u0103), interac\u021biunile complexe care au loc \u00eentre gazd\u0103 \u0219i diferitele microorganisme sunt descifrate progresiv. Microbiota intestinal\u0103 (ansamblul microorganismelor […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8233,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8258"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8258"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8258\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8260,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8258\/revisions\/8260"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8233"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8258"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8258"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8258"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}