{"id":8298,"date":"2023-08-30T12:50:09","date_gmt":"2023-08-30T10:50:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8298"},"modified":"2023-09-28T11:05:22","modified_gmt":"2023-09-28T09:05:22","slug":"sa-dam-viata-anilor-si-ani-vietii-spunea-ana-aslan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8298","title":{"rendered":"\u201eS\u0103 d\u0103m via\u021b\u0103 anilor \u0219i ani vie\u021bii\u201d, spunea Ana Aslan."},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Nimic mai valabil peste timp, pe m\u0103sura ce medicina, \u0219tiin\u021ba \u00eengrijirilor \u0219i cea a asisten\u021bei sociale au progresat \u0219i continu\u0103 s\u0103 progreseze, iar speran\u021ba de via\u021ba cre\u0219te \u0219i ea.<\/p>\n\n\n\n

Cum ne tr\u0103im ultimul deceniu, ultimii ani ai vie\u021bii? Este calitatea vie\u021bii noastre decent\u0103? Sunt ultimii no\u0219tri ani \u201ccu via\u021b\u0103 \u00een ei\u201d, dup\u0103 cum at\u00e2t de \u00een\u021belept observa marea noastr\u0103 cercet\u0103toare \u00een \u0219tiin\u021bele gerontologiei, sau sunt ei parcur\u0219i \u00eentr-o stare de suferin\u021b\u0103 permanent\u0103, lipsi\u021bi de autonomie  func\u021bional\u0103, cognitiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Pornind de la aceste teme, vom \u00eencerca, \u00een acest articol, s\u0103 v\u0103 prezent\u0103m multitudinea de fa\u021bete ale procesului de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire activ\u0103, \u00een care ad\u0103ug\u0103m via\u021b\u0103 anilor. \u00cen plus, vom vedea \u0219i c\u00e2teva modalit\u0103\u021bi la \u00eendem\u00e2na fiec\u0103ruia dintre noi prin care ne putem preg\u0103ti, prin alegerile legate de stilul de viat\u0103, \u00een timpul adolescen\u021bei \u0219i, mai ales, al perioadei adulte, pentru o b\u0103tr\u00e2ne\u021be bun\u0103, cu via\u021b\u0103 \u00een ea, \u0219i cum o putem sus\u021bine, odat\u0103 ce atingem borna v\u00e2rstei a treia.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un nou studiu prezentat la Nutrition 2023<\/em>, conferin\u021ba organizat\u0103 de Societatea American\u0103 de Nutri\u021bie \u00een iulie 2023, a dezv\u0103luit, pe baza fi\u0219elor medicale \u0219i a datelor din chestionarele a 719.147 de participan\u021bi la Programul Veterans Affairs Million Veteran<\/em>, c\u0103 b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile care au adoptat cele opt obiceiuri de mai jos p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 40 de ani aveau datele pentru a tr\u0103i cu 24 \u0219i, respectiv, 23 de ani mai mult dec\u00e2t cei care nu au adoptat niciunul.<\/p>\n\n\n\n

Aceste opt obiceiuri-cheie care v-ar putea afecta semnificativ durata de via\u021b\u0103 sunt:<\/p>\n\n\n\n

  1. R\u0103m\u00e2ne\u021bi activi din punct de vedere fizic.<\/li>
  2. Ab\u021bine\u021bi-v\u0103 de la fumat.<\/li>
  3. Gestiona\u021bi-v\u0103 eficient stresul.<\/li>
  4. Respecta\u021bi o diet\u0103 echilibrat\u0103.<\/li>
  5. Ab\u021bine\u021bi-v\u0103 de la consumul excesiv de alcool.<\/li>
  6. Asigura\u021bi-v\u0103 c\u0103 ave\u021bi o bun\u0103 igien\u0103 a somnului.<\/li>
  7. Evita\u021bi dependen\u021ba de opioide.<\/li>
  8. Promova\u021bi rela\u021bii sociale pozitive.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    De\u0219i este cu at\u00e2t mai bine cu c\u00e2t aceste obiceiuri sunt adoptate mai devreme \u00een via\u021b\u0103, chiar \u0219i schimb\u0103rile f\u0103cute mai t\u00e2rziu pot avea beneficii semnificative. Dup\u0103 cum spune Dr. Nguyen, cercet\u0103torul principal al studiului, „chiar dac\u0103 face\u021bi schimb\u0103ri la 40 sau la 60 de ani, acestea sunt totu\u0219i benefice<\/em>„. Cercetarea este observa\u021bional\u0103 \u0219i nu poate stabili cauzalitatea, dar constat\u0103rile subliniaz\u0103 \u00een mod incontestabil importan\u021ba unei abord\u0103ri holistice a bun\u0103st\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

    Obiceiurile legate de stilul de via\u021b\u0103, cum ar fi activitatea fizic\u0103 redus\u0103, consumul de opioide \u0219i fumatul, au avut cel mai mare impact asupra duratei de via\u021b\u0103, cresc\u00e2nd riscul de deces cu 30-45%. Stresul, consumul excesiv de alcool, dieta limitat\u0103 \u0219i igiena inadecvat\u0103 a somnului au crescut riscul de deces cu 20-30%.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen plus, condi\u021biile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, precum anxietatea sau depresia, au fost asociate cu 8% din decesele premature, subliniind importan\u021ba lu\u0103rii \u00een considerare a acestor factori \u00een cercet\u0103rile viitoare.<\/p>\n\n\n\n

    Cei mai mul\u021bi dintre factorii de mai sus sunt lega\u021bi de s\u0103n\u0103tatea sistemului nostru cardio-vascular, un factor determinant al longevit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

    Pe de alt\u0103 parte, \u00een cadrul cercet\u0103rii prezentate la conferin\u021ba Nutrition 2023<\/em> din SUA, lipsa rela\u021biilor sociale pozitive a fost asociat\u0103 cu un risc de deces cu 5% mai mare.<\/p>\n\n\n\n

    Legat de beneficiile pentru s\u0103n\u0103tate ale rela\u021biilor sociale pozitive<\/strong>, o alt\u0103 cercetare cheie care merit\u0103 discutat\u0103 este Studiul Harvard asupra dezvolt\u0103rii adul\u021bilor <\/em>(Harvard Study of Adult Development), care poate fi cel mai cuprinz\u0103tor studiu realizat vreodat\u0103, deoarece \u0219i-a urm\u0103rit participan\u021bii pe parcursul \u00eentregii lor vie\u021bi adulte. Studiul a fost \u00eenceput \u00een Boston \u00een 1938 \u0219i a acoperit deja trei genera\u021bii: bunicii, p\u0103rin\u021bii \u0219i copiii, care sunt acum considera\u021bi „baby boomeri”.<\/p>\n\n\n\n

    Acesta a analizat mai mult de 2000 de persoane de-a lungul a 85 de ani de studiu longitudinal.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen ianuarie, Robert Waldinger, MD, actualul director al acestui studiu incredibil, a publicat cartea The Good Life: Lessons From the World’s Longest Scientific Study of Happiness<\/em><\/a>, scris\u0103 \u00eempreun\u0103 cu directorul asociat al studiului, Marc Schulz, PhD.<\/p>\n\n\n\n

    Urm\u0103rind aceast\u0103 popula\u021bie numeroas\u0103 timp de peste opt decenii, studiul a scos la iveal\u0103 factorii cei mai bine corela\u021bi cu bun\u0103starea \u0219i fericirea.<\/p>\n\n\n\n

    Iat\u0103 c\u00e2teva dintre principalele concepte ale autorilor. Cei mai ferici\u021bi participan\u021bi la studiu au avut \u00een comun doi factori majori de-a lungul celor 85 de ani: \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i stabilirea unor rela\u021bii de iubire cu ceilal\u021bi. Pare evident c\u0103 a avea o stare de s\u0103n\u0103tate bun\u0103 este esen\u021bial pentru a tr\u0103i bine. Cu toate acestea, spre surprinderea lor, cercet\u0103torii au stabilit c\u0103 rela\u021biile bune au fost cel mai semnificativ indicator al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i fericirii \u00een timpul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii. \u0218i aceasta, deoarece, conexiunile sociale slabe sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet, boli infec\u021bioase, afectarea func\u021biei cognitive, depresie \u0219i anxietate.<\/p>\n\n\n\n

    Concluzia este confirmat\u0103 \u0219i de o meta-analiz\u0103 a datelor din 113 \u021b\u0103ri care arat\u0103 c\u0103 singur\u0103tatea este o problem\u0103 global\u0103, cu niveluri problematice de singur\u0103tate la o propor\u021bie substan\u021bial\u0103 a popula\u021biei din multe \u021b\u0103ri. Dar datele sunt pu\u021bine, \u00een special \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii, \u0219i sufer\u0103 de lipsa unor instrumente de evaluare validate. \u00cen plus, este esen\u021bial\u0103 o mai bun\u0103 monitorizare \u0219i defini\u021bii standardizate. Mai mult, contrar ideii c\u0103 singur\u0103tatea \u0219i izolarea social\u0103 sunt probleme care afecteaz\u0103 mai ales persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103, cercetarea arat\u0103 c\u0103 singur\u0103tatea afecteaz\u0103 persoane de toate v\u00e2rstele. De aceea, este necesar\u0103 o abordare pe parcursul vie\u021bii, pentru a \u00een\u021belege singur\u0103tatea \u0219i a o atenua. Adolescen\u021bii \u0219i adul\u021bii tineri, pentru care socializarea este o parte esen\u021bial\u0103 a dezvolt\u0103rii, ar putea fi deosebit de vulnerabili, cu poten\u021biale consecin\u021be pe termen lung asupra bun\u0103st\u0103rii mentale \u0219i fizice. A\u0219a cum a ar\u0103tat perioada anilor 2020-2022, eforturile de abordare a singur\u0103t\u0103\u021bii vor trebui s\u0103 fie personalizate, av\u00e2nd \u00een vedere complexitatea \u0219i eterogenitatea acesteia. Av\u00e2nd \u00een vedere toate acestea, singur\u0103tatea devine o problem\u0103 care necesit\u0103 aten\u021bie din partea \u00eentregii societ\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cens\u0103 comunitatea medical\u0103 poate avea un rol cheie, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, prin cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare \u0219i prin contribu\u021bia la reducerea stigmatului \u00een jurul singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

    Deocamdat\u0103, o contribu\u021bie util\u0103 pe care o poate aduce un profesionist din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la atenuarea singur\u0103t\u0103\u021bii este aceea de a \u00eenv\u0103\u021ba cum s\u0103 aib\u0103 o interac\u021biune semnificativ\u0103 cu pacien\u021bii. Stabilirea unei conexiuni, chiar \u0219i numai pentru scurt timp, c\u00e2t dureaz\u0103 o consulta\u021bie, ar putea face o mare diferen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen acela\u0219i timp, unii medici \u00eencep s\u0103 fac\u0103 recomand\u0103ri benefice din zona „prescrierii sociale”, suger\u00e2ndu-le pacien\u021bilor s\u0103 se implice \u00een activit\u0103\u021bi de voluntariat \u0219i \u00een alte activit\u0103\u021bi prin care construiesc rela\u021bii sociale directe. „Timpul petrecut fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 v\u0103 ajut\u0103 s\u0103 v\u0103 conecta\u021bi cu ceilal\u021bi \u0219i v\u0103 poate face s\u0103 v\u0103 sim\u021bi\u021bi mai pu\u021bin izola\u021bi<\/em>„, explic\u0103 Matthew Lee, sociolog \u0219i cercet\u0103tor asociat la Programul de \u00eenflorire uman\u0103 de la Universitatea Harvard. „Faptul de a fi prezent fizic \u00eentr-o interac\u021biune v\u0103 poate ajuta s\u0103 v\u0103 sim\u021bi\u021bi mai implicat cu ceilal\u021bi, mai valorizat \u0219i este mai probabil s\u0103 ave\u021bi un sentiment de identitate comun\u0103 – toate acestea fiind lucruri care pot ajuta la atenuarea singur\u0103t\u0103\u021bii. <\/em>„<\/p>\n\n\n\n

    O mai bun\u0103 conectivitate social\u0103 poate reduce riscul de a fi diagnosticat cu depresie sau anxietate, spune \u0219i un studiu recent publicat \u00een International Journal of Public Health de Matthew Lee \u0219i de o echip\u0103 de cercet\u0103tori de la Universitatea Harvard. Iar ambele sunt asociate cu bolile de inim\u0103 sau cu \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea afec\u021biunilor cardiace existente.<\/p>\n\n\n\n

    Pentru toate aceste motive \u0219i cu toate dovezile care ne asigur\u0103 de avantajele pentru s\u0103n\u0103tate ale rela\u021biilor sociale pozitive<\/strong>, s\u0103 nu uita\u021bi c\u0103 \u0219i dac\u0103 face\u021bi schimb\u0103ri la 40 sau la 60 de ani, acestea sunt totu\u0219i benefice.<\/em><\/p>\n\n\n\n

    Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

    Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

    1. Longevity: 8 habits can add 24 years to lifespan, new study finds (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
    2. https:\/\/nutrition.org\/n23\/<\/a><\/li>
    3. 14 Surprising Facts About Growing Older No One Ever Told You (webmd.com)<\/a><\/li>
    4. https:\/\/www.health.harvard.edu\/blog\/3-simple-swaps-for-better-heart-health-202209262812<\/a><\/li>
    5. Lessons From the Longest Study on Happiness (medscape.com)<\/a><\/li>
    6. Loneliness as a health issue (thelancet.com)<\/a><\/li>
    7. Sursa foto: https:\/\/www.health.harvard.edu\/<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n

      <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute Nimic mai valabil peste timp, pe m\u0103sura ce medicina, \u0219tiin\u021ba \u00eengrijirilor \u0219i cea a asisten\u021bei sociale au progresat \u0219i continu\u0103 s\u0103 progreseze, iar speran\u021ba de via\u021ba cre\u0219te \u0219i ea. Cum ne tr\u0103im ultimul deceniu, ultimii ani ai vie\u021bii? Este calitatea vie\u021bii noastre decent\u0103? Sunt ultimii no\u0219tri ani \u201ccu via\u021b\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8272,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8298"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8298"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8298\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8299,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8298\/revisions\/8299"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8272"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}