{"id":8308,"date":"2023-08-30T12:58:01","date_gmt":"2023-08-30T10:58:01","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8308"},"modified":"2023-09-28T11:05:44","modified_gmt":"2023-09-28T09:05:44","slug":"cat-de-sanatos-este-microbiomul-tau-intestinal-si-cat-de-mult-conteaza-acest-lucru-episodul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8308","title":{"rendered":"C\u00e2t de s\u0103n\u0103tos este microbiomul t\u0103u intestinal \u0219i c\u00e2t de mult conteaz\u0103 acest lucru? Episodul 2"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum ar\u0103tam \u00een primul episod, studiile existente arat\u0103 c\u0103 devierile microbiotei intestinale sunt legate de numeroase boli, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, steatoza hepatic\u0103, bolile intestinale \u0219i mai multe tipuri de cancer.<\/p>\n\n\n\n

Poate p\u0103rea surprinz\u0103tor, dar studii recente arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 indicii ce leag\u0103 problemele microbiotei \u0219i de tulbur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Astfel, s-a demonstrat c\u0103 microbii intestinali influen\u021beaz\u0103 \u0219i func\u021biile neurologice, iar aceste leg\u0103turi au fost denumite „axa intestin-cerebel”.<\/p>\n\n\n\n

Microbiota intestinal\u0103 comunic\u0103 cu creierul prin trei c\u0103i majore – calea neuronal\u0103 (nervul vag, sistemul nervos enteric), calea imunitar\u0103 (citokine) \u0219i calea endocrin\u0103 (axa HPA, hormoni intestinali). O func\u021bionare deficitar\u0103 a acestei conexiuni poate duce la manifestarea tulbur\u0103rilor psihice. Speciile microbiene intestinale comune apar\u021bin\u00e2nd filumului Firmicutes \u0219i Actinobacteria, precum \u0219i genurilor Bacteroides \u0219i Bifidobacterium, pot contribui la tulbur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Diferitele tulbur\u0103ri mintale sunt caracterizate de comunitatea microbian\u0103 intestinal\u0103 diferen\u021biat\u0103, care este, \u00een general, predominat\u0103 de un gen sau de o familie de bacterii. \u00cen special, \u00een unele dintre tulbur\u0103ri, exist\u0103 o supraabunden\u021b\u0103 de specii microbiene specifice. De exemplu, abunden\u021ba de Lactobacillus sp. \u0219i Bifidobacterium sp. \u00een tulbur\u0103ri precum schizofrenia \u0219i, respectiv, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de aten\u021bie (ADHD). Motivul probabil pentru acest lucru poate fi atribuit complexit\u0103\u021bii microbiotei intestinale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context, este important de men\u021bionat c\u0103, recent, cercet\u0103torii de la Universitatea din Helsinki au identificat tulpini specifice ale bacteriei Desulfovibrio \u00een intestin, prin intermediul unui studiu pe animale, care ar putea fi cauza bolii Parkinson. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 consider\u0103 c\u0103 descoperirile lor pot ajuta medicii s\u0103 depisteze persoanele care sunt purt\u0103toare ale acestei bacterii specifice, precum \u0219i s\u0103 o utilizeze ca \u021bint\u0103 pentru poten\u021biale terapii. Acest studiu a fost publicat recent \u00een revista Frontiers \u00een 2021.<\/p>\n\n\n\n

Doctorul Daniel Truong, neurolog, director medical \u0219i fondator al Institutului pentru Parkinson \u0219i tulbur\u0103ri de mi\u0219care de la Memorial Care Orange Coast Medical Center, a declarat c\u0103 cercet\u0103rile efectuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu au confirmat definitiv una sau alta dintre posibilele cauze ale bolii Parkinson. „O teorie este c\u0103 infec\u021biile pot declan\u0219a sau contribui la dezvoltarea bolii Parkinson la anumite persoane care sunt predispuse genetic la aceast\u0103 boal\u0103<\/em>„, a detaliat doctorul Truong. „Acest lucru ar putea avea loc printr-o varietate de mecanisme, cum ar fi inflama\u021bia sau activarea sistemului imunitar. Anumite studii au descoperit c\u0103 persoanele care au avut unele infec\u021bii, cum ar fi cele cauzate de bacteria Helicobacter pylori sau de virusul gripal, pot avea un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103<\/em>„, a ad\u0103ugat el. „Alte studii au sugerat c\u0103 infec\u021biile cronice de nivel sc\u0103zut, cum ar fi boala parodontal\u0103, pot fi, de asemenea, asociate cu un risc mai mare de apari\u021bie a bolii Parkinson<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i cum p\u00e2n\u0103 la 80% dintre persoanele cu boala Parkinson sufer\u0103 de constipa\u021bie, Dr. Truong a spus c\u0103 acest lucru poate duce la acumularea de toxine \u0219i de\u0219euri \u00een intestin, ceea ce poate duce la alterarea microbiomului intestinal.<\/p>\n\n\n\n

Timp de ani de zile, cercet\u0103torii au sugerat c\u0103 o toxin\u0103 sau o bacterie care produce toxine ar putea cauza boala Parkinson. Acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103, constipa\u021bia precede adesea – chiar \u0219i cu 10 ani \u00eenainte – simptomele bolii, c\u00e2nd creierul este deja afectat. „Prin urmare, a fost destul de (logic) s\u0103 \u00eencepem s\u0103 studiem bacteriile ca fiind un motiv pentru agregarea alfa-sinucleinei<\/em>„, a ad\u0103ugat doctorul Saris. \u00cen 2021, doctorul Saris \u0219i echipa sa de cercetare de la Universitatea din Helsinki au publicat o cercetare care arat\u0103 o asociere \u00eentre bacteria Desulfovibrio \u0219i boala Parkinson. „Rezultatele primului nostru studiu au sugerat c\u0103 bacteriile Desulfovibrio ar putea, pe baza corela\u021biei cu pacien\u021bii cu Parkinson, s\u0103 aib\u0103 ceva de-a face cu ini\u021bierea bolii<\/em>„, a explicat doctorul Saris<\/p>\n\n\n\n

„Bacteria Desulfovibrio este o bacterie comun\u0103 \u00een sol, ap\u0103 \u0219i fecale de animale<\/em>„, a explicat, pentru Medical News Today, Per Saris, profesor la Departamentul de Microbiologie al Universit\u0103\u021bii din Helsinki \u0219i autorul principal al acestui studiu. „Cu to\u021bii le \u00eent\u00e2lnim prin intermediul alimentelor, a ceea ce bem \u0219i a contactelor cu mediul \u00eenconjur\u0103tor<\/em>\u201d. Tipic pentru metabolismul lor este s\u0103 produc\u0103 hidrogen sulfurat, despre care cercet\u0103torii cred c\u0103 joac\u0103 un rol atunci c\u00e2nd inflama\u021bia pe care o provoac\u0103 reduce eficien\u021ba sistemului de detoxifiere a hidrogenului sulfurat din organism, provoc\u00e2nd inflama\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Doctorul Melita Petrossian, neurolog \u0219i director al Pacific Movement Disorders Center din cadrul Pacific Neuroscience Institute din Santa Monica, California, a men\u021bionat c\u0103 aceasta este o teorie mai recent\u0103 despre dezvoltarea bolii Parkinson prin intermediul intestinului. „\u00cenainte de aceasta, teoria era c\u0103 factorii de mediu au contribuit la intrarea toxinelor prin nas, prin nervul olfactiv p\u00e2n\u0103 la bulbul olfactiv, iar de acolo direct \u00eenapoi \u00een trunchiul cerebral. A\u0219adar, \u00een zilele noastre, cred c\u0103 consensul este c\u0103 exist\u0103 probabil un amestec de unde provine Parkinsonul. Pentru unii oameni, \u00eencepe din intestin, iar pentru al\u021bii, \u00eencepe din bulbul olfactiv<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, un studiu publicat \u00een martie 2023 a constatat c\u0103 bacteria Desulfovibrio a crescut severitatea bolii la persoanele cu boala Parkinson. \u00cen acest studiu, doctorul Saris \u0219i echipa sa au folosit un studiu cu viermi pentru a examina \u00een continuare corela\u021bia dintre bacteria Desulfovibrio \u0219i Parkinson.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au colectat probe de materii fecale de la 10 pacien\u021bi cu boala Parkinson \u0219i de la so\u021bii s\u0103n\u0103to\u0219i ai acestora. Probele au fost verificate pentru bacteria Desulfovibrio \u0219i, dac\u0103 au fost g\u0103site, au fost izolate. Viermii au fost apoi hr\u0103ni\u021bi fie cu bacteria Desulfovibrio izolat\u0103, fie cu tulpini de bacterii E. coli.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma analizei, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit c\u0103 viermii hr\u0103ni\u021bi cu bacteriile Desulfovibrio de la pacien\u021bii cu boala Parkinson aveau agregate de alfa-sinuclein\u0103 semnificativ mai multe \u0219i mai mari dec\u00e2t viermii hr\u0103ni\u021bi cu bacterii Desulfovibrio de la persoane s\u0103n\u0103toase sau cu E. coli.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, cercet\u0103torii au observat c\u0103 viermii hr\u0103ni\u021bi cu bacteria Desulfovibrio de la pacien\u021bii cu boala Parkinson au murit \u00een num\u0103r semnificativ mai mare dec\u00e2t viermii hr\u0103ni\u021bi cu E. coli.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au sugerat c\u0103 ar putea fi o idee bun\u0103 ca screening-ul s\u0103 se concentreze asupra persoanelor cu cantit\u0103\u021bi mari de bacterii Desulfovibrio.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, cercet\u0103torii trebuie s\u0103 confirme rezultatele actuale \u0219i, de asemenea, ca un pas urm\u0103tor, s\u0103 caute bacterii sau alimente care s\u0103 inhibe \u00een mod specific Desulfovibrio ca o poten\u021bial\u0103 abordare terapeutic\u0103 a bolii Parkinson, ceea ce ar reprezenta un progres \u00een acest domeniu. Aceast\u0103 cale ar permite ca terapiile s\u0103 fie direc\u021bionate c\u0103tre intestin, f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 intre \u00een s\u00e2nge sau \u00een creier.<\/p>\n\n\n\n

Sunt posibile o serie de strategii terapeutice pentru a viza microbiomul intestinal, dar modific\u0103rile nutri\u021bionale par a fi cea mai evident\u0103, neinvaziv\u0103 \u0219i imediat\u0103 modalitate de a modifica compozi\u021bia \u0219i func\u021bia microbiomului intestinal.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, studii recente controlate randomizate au ar\u0103tat c\u0103 at\u00e2t compozi\u021bia, c\u00e2t \u0219i func\u021bia r\u0103spund \u00een mod consecvent la interven\u021bii dietetice specifice. Fibrele alimentare \u0219i gr\u0103simile nesaturate, separat sau \u00eentr-o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, cum ar fi dieta mediteranean\u0103, au ca rezultat o abunden\u021b\u0103 relativ\u0103 mai mare a bacteriilor produc\u0103toare de butirat, iar acestea produc, la r\u00e2ndul lor, rezultate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite \u00een ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, s-au \u00eenregistrat progrese considerabile. De la observa\u021bii clinice ini\u021biale la abord\u0103ri mai mecaniciste, domeniul microbiotei intestinale \u0219i al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii evolueaz\u0103 rapid.<\/p>\n\n\n\n

Datorit\u0103 numeroaselor eforturi, comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 se \u00eendreapt\u0103 treptat c\u0103tre medicina personalizat\u0103, iar era microbiomului reprezint\u0103 \u00een mod clar o parte important\u0103 a schimb\u0103rii de paradigm\u0103 \u00een viitorul medicinei \u0219i al abord\u0103rilor nutri\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n

  1. Boala Parkinson ar putea porni de la bacteriile din intestin, spun cercet\u0103torii (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  2. Microbiomul intestinal \u0219i s\u0103n\u0103tatea: perspective mecaniciste | Gut (bmj.com)<\/a><\/li>
  3. Frontiere | Bacteriile Desulfovibrio sunt asociate cu boala Parkinson (frontiersin.org)<\/a><\/li>
  4. Rolul microbiomului intestinal \u00een bolile cronice: o analiz\u0103 narativ\u0103 | European Journal of Clinical Nutrition (nature.com)<\/a><\/li>
  5. Sursa foto: nytimes.com<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute Dup\u0103 cum ar\u0103tam \u00een primul episod, studiile existente arat\u0103 c\u0103 devierile microbiotei intestinale sunt legate de numeroase boli, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2, steatoza hepatic\u0103, bolile intestinale \u0219i mai multe tipuri de cancer. Poate p\u0103rea surprinz\u0103tor, dar studii recente arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 indicii ce leag\u0103 problemele microbiotei \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8278,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8308"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8308"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8308\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8309,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8308\/revisions\/8309"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8278"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8308"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8308"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8308"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}